25 aprilie 2024
Actualitate24 martie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei

24 martie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei

Aproape 60 de clădiri emblematice din România vor fi iluminate, pe 24 martie, în roșu, culoarea simbol a luptei împotriva tuberculozei. Împreună cu autorități locale și județene şi instituţii din 28 de județe, Parteneriatul Stop TB România se alătură eforturilor mondiale de conștientizare a populației cu privire la tuberculoză, de Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei. Sloganul campaniei de informare și conștientizare derulată anul acesta este #RespirăSănătos. Dintre cele 60 de clădiri illuminate în roșu, una singură este din județul Bacău, mai exact este vorba de clădirea Primăriei Municipiului Bacău. Dincolo de toate acestea, cele mai importante lucruri se întâmplă la Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău, mai cunoscut băcăuanilor sub numele de Spitalul TBC.

Istoric

Ziua mondială de Luptă împotriva Tuberculozi este sărbătorita în fiecare an la 24 martie pentru a crește nivelul de conștientizare cu privire la tuberculoză ca problemă globală de Sănătate și pentru a promova eforturile de prevenire și tratament. În ziua de 24 martie 1882, Dr. Robert Koch anunța descoperirea bacteriei care cauzează tuberculoza, ceea ce a condus ulterior la dezvoltarea de tratamente eficiente împotriva acestei boli.



Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău este cel mai important centru de tratare a tuberculozei din judetul Bacău prin programul național desfășurat. Misiunea asumată este de a furniza servicii medicale în specialitățile pneumologie și pneumoftiziologie adulți, recuperare medicală respiratorie pentru populația din Bacau, județul Bacău și județele limitrofe. Este un spital cu o tradiție de peste 50 ani în furnizarea de servicii medicale pentru aparatul respirator în mod integrat.

Spitalul deserveste ca și arie geografică populația întregului județ, o populație caracterizată prin venituri relativ mici, pe fondul unei slabe dezvoltări economice a zonei, influențată de factorii de stres legați de condiții economice și dezvoltare sub media națională. De asemenea, spitalul se mai confruntă cu problematica tabagismului  și alcoolismului cronic, lipsa de complianță a pacienților proveniți din medii sociale precare, uneori lipsa asigurărilor de sănătate.

În România și în județ, endemia de TB prezintă o tendință de scădere datorită măsurilor reglementate de Programul Național de Supraveghere și control al tuberculozei (program supervizat de OMS și derulat și în cadrul spitalului, care, conform  Raportului Global al OMS pentru Tuberculoză, elaborat în 2016, își propune, printre scopurile, țintele și obiectivele de dezvoltare până în 2030, și sfârșitul epidemiilor de tuberculoză, SIDA, malarie etc.). Programul asigură diagnosticul, tratamentul, monitorizarea și profilaxia bolii, însă, un fenomen important TBC este rezistența la medicamente anti-TB, larg răspândită. Rezistența la medicamente (XDR-TB) s-a raportat în 105 țări în 2015. Aproximativ 9,7% dintre persoanele cu MDR-TB (multidrog rezistentă) au XDR-TB (chimiorezistenţă extinsă).

Deși măsurile de combatere a tuberculozei arată date importante de succese anuale la nivel European (5 ani consecutivi de scădere a incidenței la nivel European), în fiecare an România ocupă poziții alarmante în topul incidenței tuberculozei.

Cum se diagnostichează tuberculoza?

La dispensarul de pneumoftiziologie teritorial pacientul este consultat, se stabilește necesitatea efectuării unei radiografii pulmonare și recoltarea de spută pentru identificarea microbului specific.

Cum se trateaza tuberculoza?

Tratamentul tuberculozei sensibile se face cu 4 antibiotice în doze corespunzătoare greutății corporale zilnic timp de 2 luni. Următoarele 4 luni se vor administra doar 2 antibiotice în doze mai mari deoarece acestea se vor administra doar 3 zile din săptămână.

În România tuberculoza se vindecă în peste 85% din cazuri.

Cât timp sunt contagiosi pacienții cu tuberculoză?

Transmiterea tuberculozei se face aproape exclusiv respirator, prin picăturile mici de salivă eliminate de către bolnavul cu tuberculoză pulmonară prin tuse, strănut sau chiar vorbit. Boala nu se transmite prin contactul cu obiectele sau hainele purtate de bolnavul cu tuberculoză. Pacienții cu tuberculoză pulmonară care au rezultat pozitiv la examenul microscopic sunt contagiosi până sunt diagnosticați și încep tratamentul. După inițierea tratamentului, ei devin rapid, în câteva zile, necontagiosi. Se recomandă izolarea și urmărirea lor timp de 2 săptămâni după inițierea tratamentului în spital sau la domiciliu.

Incidenta globală a tuberculozei, în lume, fiind la un nivel înalt, invocă faptul ca un număr de bolnavi cu tuberculoză activă, rămân în continuare nedepistați. Depistarea tardivă a bolnavilor cu TB se confirmă prin ponderea de 33% a bolnavilor cu distrucție a țesutului pulmonar. Modelele conservatoare sugerează o creștere cu 20% a deceselor cauzate de TB în următorii 5 ani probabil ca urmare a pandemiei. S-a relatat că tuberculoza este asociată cu severitate și mortalitate în rândul pacienților cu infecție COVID-19. Reducerea depistării pacienților cu tuberculoză la nivel mondial din cauza noului virus SARS-COV-2, subliniază că va avea un impact devastator asupra mortalității prin tuberculoză. A creat interes și pacienții ce au suferit anterior de tuberculoză și care la momentul actual sunt cu sechele postTB. Acestia, la rândul lor, pot dezvolta afecțiuni obstructive, restrictive sau de tip mixt care au ca urmare reducerea calității vieții pacienților.

Județul Bacău se află în zona cu incidență mare a cazurilor TBC

„Tuberculoza rămâne încă în România o problemă de sănătate publică. Țara noastră continuă să aibă cel mai mare numar de cazuri din Uniunea Europeană, deși există o tendință clară de scădere a incidenței bolii în ultima decadă. În România, în anul 2021 s-au înregistrat 7.618 de cazuri de îmbolnavire, reprezentând o incidență globalș de 39,5 %000 de locuitori, iar in 2022 8.824 de cazuri, respectiv 46,1%000 de locuitori. Numărul mai mic de cazuri din 2021 considerăm că se datorează reticenței populației de a se adresa sistemului sanitar, reticență indusă de pandemia cu SARS-COV-2. Județul Bacău rămâne în zona cu incidență mare a TB, valorile înregistrate fiind peste media națională. Astfel, în 2021 s-au înregistrat 314 cazuri, iar anul trecut 327 de cazuri, reprezentând o incidență de 54,3%000 în 2021 și 57,2%000 în 2022. Numărul de cazuri de TB înregistrate în județul Bacău în primele 2 luni ale anului 2023 este de 68, faâă de 40 în aceeași perioadă a anului trecut, probabil din cauza unei rate de depistare mai bune.

Mesaje de transmis catre populație:

-Orice manifestare respiratorie care durează mai mult de 3 săptămâni, care nu are o cauză clară, poate fi tuberculoză și necesită un control la medicul pneumolog.

Cele mai frecvente simptome sunt: tusea, resprația grea (dispnee), dureri toracice, transpirații abundente, frisoane, astenie marcată, inapetență și scădere în greutate.

Diagnosticul și tratamentul TB este gratuit; în plus, pacienții care își iau tratamentul corect beneficiază de alocație de hrană (aproximativ 1000 lei/luna) pe durata tratamentului”, a explicat  dr. Marius Apostu, coordonator Program Național de Supraveghere și Combatere a Tuberculozei.

„Tuberculoza este una dintre cele mai vechi boli cunoascute de omenire, existând indicii  de răspândire a bolii încă din antichitate. Pacientul confirmat cu tuberculoză pulmonară este izolat prin internare în spital, va începe tratamentul iar la externare va continua acest tratament prin Dispensarul TBC până la 6 luni, cu contraole de monitorizare bacteriologică pentru a verifica eficiența tratamnetului. Șansele de vindecare sunt 100% dacă pacientul este adherent la tratamnet, renunță la fumat, alcool. Cu sprijinul medicilor de familie, a asistenților comunicari, ONG-urilor, vom putea depista precoce cazurile suspecte în populația din județul Bacau”, a precizat dr. Rusu Cristina, coordonator Dispensar TBC Bacău.

„Deși mesajul OMS pentru Ziua Mondială a tuberculozei 2023 este unul într-o cheie optimistă – “Da! Putem pune capăt tuberculozei!” – personal îmi exprim opinia unui optimism moderat. Argumentez aceasta prin mai multe considerente: particularitățile infecției TBC  – ciclu infecție – boală, cu durata prelungită de consumare, în care fiecare pacient activ, netratat poate infecta 10 până la 15 persoane pe an, iar 5-10% din aceste infecții progresează la tuberculoza activă , închizând astfel cercul incidenței TBC, creând practic un echilibru dinamic în lipsa unor măsuri energice capabile să rupă echilibrul; contextul economic, medical și social general, cu pandemia COVID, conflictul militar, problema migrațională, refugiați, scădere economică, care sunt factori recunoscuți și redutabili de creștere a incidenței TB; riscul tuberculozei multidrog rezistente, care de multe ori este consecința a tratamentelor incorect efectuate, majoritar din cauza problemelor de aderență și persistență terapeutică din partea pacienților. În contrapartidă, trebuie menționate argumente de bun augur: România dispune în prezent de tehnici rapide de diagnostic al bolii, dar și a riscului de rezistență la medicamentele esențiale antituberculoase, ceea ce grăbește și facilitează decizia în adoptarea schemelor de tratament; OMS va adresa în curand o solicitare de urgentare a implementării unor noi regimuri terapeutice cu durata mai scurtă și cu administrare integral orală pentru TB MDR. Referitor la țara noastră, consider că este vital să prezervăm toate achizițiile făcute de rețeaua de pneumoftiziologie în ultimii ani, să nu fie lăsată garda jos, chiar dacă incidența TBC va manifesta un trend descendent, cu atât mai mult cu cât patologia pneumologică generală este foarte prevalentă și cuprinde afecțiuni, în afara TBC care cumulate au o rată de morbiditate și mortalitate importante”, a declarat dr. Ungureanu Dragoș, purtător de cuvânt al Spitalului de Pneumoftiziologie Bacău.

 

În cadrul spitalului au avut loc o serie de investiții majore cu sprijinul Consiliul Local Bacău, ca ordonator principal de credite, îmbunătățind astfel actul medical cât și condițiile hoteliere pentru pacienți. Printre acestea număram:

-Construcție clădire destinată pacienților ce beneficiază de internare de zi și birouri administrative;

-Achiziție aparat radiologic mobil pentru efectuarea de investigații paraclinice pentru pacienții imobilizați;

-Proiect tehnic și implementare autorizare ISU;

-Proiectare și implementare instalație stocare, vaporizare și distribuție oxigen medicinal pentru tratament pacienți pavilion TBC;

-Modernizare și dotare Ambulatoriu și centru radiologic proiect POR AXA 8.1.A cu dotare CT, premieră pentru spital, și aparat RX nou;

-Actualizare Studiu Fezabilitate pentru proiect investiții modernizare, reabilitare, consolidare și extindere pavilioane spital;

-Dotare saloane cu paturi, noptiere  – îmbunătățire servicii hoteliere pentru pacienții internați;

-Achiziție sistem PACS folosit pentru a prelua, arhiva și procesa imagini medicale din una sau mai multe surse. Facilitează gestionarea imaginilor necesare pentru a evalua și monitoriza pacienții;

-Înlocuire ferestre și uși cu termopane (saloane etaj 1 pavilion pneumologie, saloane pavilion TBC);

-lucrări reparații conductă apă caldă.

Totodată, la nivelul județului Bacău, în data de 17 martie 2023 a avut loc la sediul DSP, întâlnirea cu asistenții medicali comunitari și mediatorii sanitari din județ în vederea stabilirii unor acțiuni pentru identificarea cât mai precoce a cazurilor TB din populație, astfel împiedicând transmitereea infecției în comunități. Printre obiective numarăm:

– Asigurarea triajului persoanelor suspecte de TBC și tuberculoză latentă din comunități, cu ajutorul asistenților medicali comunitari;

– Organizarea de activități pentru identificarea activă a persoanelor cu suspiciune sau bolnave de TB;

– Stabilirea de comun acord a circuitului persoanelor în vederea accesului la serviciile medicale de diagnostic si tratament, în cadrul dispensarelor TBC de la nivelul unităților sanitare din județ, respectiv la Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău;

– Scurtarea timpului de diagnosticare a persoanelor suspecte de TBC si tuberculoza latentă din comunități;

– Implicarea AMC în Managementul tratamentului medicamentos strict supravegheat al pacienților diagnosticați.

Organizația Mondială a Sănătății a stabilit obiectivul global de eliminare a tuberculozei până în anul 2030, dar acest obiectiv este amenințat de creșterea rezistenței la medicamente și de deficiențele în detectarea și tratarea bolii. Prin urmare, Ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei este importantă pentru a aduce atenția asupra acestei boli și a încuraja eforturile de prevenire și tratament.

 

„Misiunea Spitalului de Pneumoftiziologie Bacău este de a presta un act medical de calitate, într-un mediu sigur și confortabil, astfel încât pacienții să beneficieze de cele mai bune îngrijiri și să aibă un grad înalt de satisfacție. De asemenea, el este unitatea de primă alegere ca furnizor de servicii medicale de specialitate din zonă, un etalon al profesionalismului și calității actului medical. Prioritate majoră o reprezintă nevoile pacienților, drept pentru care se pune accentul pe acordarea unor ingrijiri medicale de calitate, care să acopere nevoile și așteptările pacienților. Scopul managementului aplicat în această unitate spitalicească  este ca aceasta să devină cea mai atractivă unitate de profil din zonă. Pentru atingerea acestui obiectiv, managementul trebuie să-și orienteze strategia spre:

– modernizarea infrastructurii si crearea unui mediu optim de cazare si de asistență medicală;

– dezvoltarea unui sisitem de management al calității centrat pe pacient;

– promovarea bunelor practici medicale și implementarea tehnologiilor inovatoare;

– îmbunătățirea calității serviciilor medicale și a relației dintre cadrele medicale și pacienți;

– perfecționarea continuă a personalului medical.”

Mădălin Pârâianu, manager Spitalul Pneumoftiziologie Bacău

 

 

 

 

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri