20 aprilie 2024
Zona zeroMemoria1940: Regele Carol al II-lea botează copilul unui sătean din comuna băcăuană...

1940: Regele Carol al II-lea botează copilul unui sătean din comuna băcăuană Horgești

M. S. REGELE BOTEAZÃ CEL DE AL 17 LEA COPIL AL UNUI SÃTEAN DIN HORGEȘTI-BACĂU

Suveranul a fost reprezentat prin d. prof. Traianlonaşcu, rezidentul regal al ținutului Prut

În întâmpinarea crainicului regesc. -Slujba pentru Rege și poporul Său. -Oficierea botezului. Predica protoereului dr. D. Andreeş. -Cuvântarea dlui rezident regal prof. Traian Ionaşcu. Agapa de la şcoala primară din Horgeşti

BACAU, 30. — Săteanul Dominic Burcuţă din com. Horgeşti, jud. Bacău, a avut marea cinste ca al 17-lea copil al său şi al 13-lea în viaţă, să fie botezat de M. S. Regele. M. S. Regele a delegat pe d. prof. Traian Ionaşcu, rezidentul regal al ţinutului Prut, să-L reprezinte la Săvârşirea tainei, care a fost rânduită pentru ziua de 28 iulie. D. rezident regal a căutat să dea o amploare cu totul deosebită acestei festivităţi, care mai ales in timpurile actuale, capătă o însemnătate cu atât mai mare. Duminecă după amiază sătenii, in drumul pe care trebuia să treacă înaltul dregător şi crainic regesc, adunaţi la intrarea în comune, unde frumoase arcuri de triumf străjuiau împodobite cu ghirlande de stejar, cu steaguri şi flori salutau în urale nesfârşite şi pline de entuziasm pe trimisul Augustului nostru Suveran. Străjeri şi premilitari, în formaţiuni de revistă aşteptau, asemeni, cu steaguri şi trompete.

SOSIREA IN COM.HORGEŞTI



După ce a parcurs drumul şerpuit al Horgeştilor din lunca Siretului, distinsul oaspe şi însoţitorii săi au fost primiţi de şiruri lungi de călăreţi, îmbrăcaţi în pitorescul port naţional. Aci mult norod, din toate satele învecinate aştepta sosirea d-lui rezident regal. Chibzuita orânduire lăsa să se vadă energia d-lui primpretor Buniş şi vrednicia primarului G. Chişca. Primarul G. Chişcă întâmpină pe d. rezident regal cu tradiţionala pâine şi sare, urându-i bun venit în mijlocul poporenilor din Horgeşti. De aici, convoiul s-a îndreptat spre biserica romano-catolică a satului, unde urma să se oficieze taina botezului, întrucât săteanul Dominic Burcuţă, ca şi o parte din gospodarii satului, este de confesiune catolică. Biserica era plină de credincioşi, înaltul dregător a fost primit cu flori, cântece şi strigăte de „sănătate” iar clopotele bisericei vesteau mare bucurie.

SLUJBA PENTRU REGELE ŢARII ȘI POPORUL SĂU

Înaintea sf. altar, în faţa sutelor de credincioşi, ia loc solul M. S. Regelui, d. prof. Traian Ionaşcu, rezident regal. Urmează apoi d-nii: colonel I.Minescu, prefectul judeţului, prof. Leonida Dumitrescu, primar al oraşului Bacău, Anghel Sachelarie, prim preşed. trib. Bacău Aurel Teodorescu, preşed. trib. colonel I. Dascălescu, comand. G. Naţionale, dr. V. Pătrăşcanu, medic primar, dr. I. Pastia, insp. Sanitar Gr. Urziceanu, director al căminelor culturale, lt. col. Brumă, insp. cămin, cult. judeţean, maior David, comand. reg. jandarmi, Virgil Cristescu, subprefectul jud., dr. Eug. Iliescu, preşed. com. de com. şi ind., ing. Luţescu, directorul reg. silvice, colonel C. F. Bellu, fost primar de Bacău, C. Manolescu, direct, lic. comercial, G. Ionescu, comand, leg. de străjeri, V. Laiu Grecu, av. şi comand, ajutor la G. Naţională a judeţului, judecător I. Spiridonescu, Geo Gheorghiu, comandant străjer, prof. C. Sturzu, directorul ziarului „Moldova”, primpretor I. Buniş, I. Popovici, directorul şcoalei şi căminului cultural din Horgeşti, etc. Cultul ortodox a fost reprezentat prin preoţii I. Dinu şi Pavel Soşiu-Mileşti. Slujba este oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu P. C. La protoiereul dr. D. Andreeş asistat de preotul Albert Weber, parohul satului, Dimitrie Lucaci,Rectorul Facultăţii de Teologie Luizzi-Călugăra, pr. p. Cadăr, Anton Mateeş, I. Bălan ş. a.

OFICIEREA BOTEZULUI

Soborul de slujitori, în frunte cu d. rezident regal, trece în absida din dreapta a sf. Lăcaş. In întâmpinarea lor, vine săteanul Dominic Burcuţă, iar soţia lui înfăţişează pruncul. In ochii albaştrii ai lui Burcuţă se vede o dorinţă. Nu cutează să o spună. In cele din urmă îşi face loc printre cei de faţă şi spune : — „Vreau ca fiul meu să se numească aşa ca naşul lui. Să-i puneţi numele Carol”. — „Carol se va chema” răspunse d. rezident regal. Se oficiază apoi slujba botezului. Cântările sfârşesc prin intonarea Imnului Regal.
Burcuţă Carol din Horgeşti ul Ba căului este finul M. S. Regelui României.

PREDICA PROTOEREULUI DR. D. ANDREEŞ

Pr. dr. D. Andreeş, delegat al sf. Episcopii, rosteşte o frumoasă predică. Slăvind pe Dumnezeu, spune între altele: Trăim un eveniment de rară frumuseţe creştină, azi când M. S. Regele, arătând dragostea cea mare ce o are faţă de fiii satului, a binevoit să boteze acest copil. Ne cuprinde o sguduitoare emoţie, iar gospodarii acestui sat vor ţine minte ceasul ce-l trăesc. Din partea lor şi din partea noastră — a slujitorilor — rugăm pe d. rezident regal să binevoiască a transmite M. S. Regelui, ca fiii bisericei catolice din Moldova se simt legaţi până în ultima picătură de sânge de acest pământ românesc. Gestul regal de astăzi va face ca generaţiile satului, să transmită din tată în fiu pilda regească, cum şi grija pe care Suveranul nostru o are pentru vitalitatea acestui pорог.

Cuvântarea d-lui rezident regal prof. Trame lonaşcu

Am venit astăzi aici la Horgeşti, din înaltul ordin al M. S. Regelui nostru iubit, pentru ca, în numele Majestăţii Sale să îndeplinesc rostul de naş la botezul copilului cinstitului gospodar şi bun cetăţean, Dominic Burcuţă. Săvârşindu-se ceremonia botezului, se cade ca, înainte de toate, să ne desluşim preafrumosul şi românescul înţeles al obiceiului pe care şi L-a stabilit Marele nostru Suveran, de a boteza, de la al 13-lea copil în viaţă, pe vlăstarele supuşilor Săi nevoiaşi, dacă sunt vrednici şi buni gospodari. Temelia statului nostru se alcătueşte din două blocuri de granit, legate nemijlocit între ele şi pentru totdeauna, pentru susţinerea şi dăinuirea ţării noastre. Acestea sunt Poporul Român şi Regele său. Cu nestrămutată voinţă şi vrednicie, neamul nostru a izbutit împotriva tuturor furtunilorce s’au abătut asupra-i de-a lungul istoriei, să stăpânească şi să sălăşluiască pe tot cuprinsul plaiurilor ce alcătuesc România noastră, sădind pretutin, deni ceeace oglindeşte, atât ca faptă cât şi ca suflet chipul fiinţei poporului nostru, precum ni l-au făurit înaintaşii. Tot astfel, înţeleptul nostru Rege, cu adâncă pătrundere a viitorului, pe care L-a întrevăzut,acum doi ani şi jumătate în urmă, mai bine ca nimeni altul din această ţară, fiind printre foarte puţinii Conducători de popoare, ce au putut dovedi că au această prea rară însuşire, tot astfel, zic, Marele nostru Suveran, cu patriotica-i hotărîre, a ştiut să ne unească pe toţi în aceeaş credinţă, pe care El ne-a făurit-o împotriva a tot ce ne-a putut desbina, arătându-ne fiecăruia că în muncă stă isvorul drepturilor şi că, înainte de drepturi, avem datorii, dintre care prima este aceea de a pune Patria mai presus de orice, şi de a ne jertfi pentru ea. Regele nostru, necontenit, ne-a dat şi ne dă cea mai vie pildă de împlinirea acestei sfinte datorii către ţară, muncind şi veghind zi de zi pentru binele şi ocrotirea poporului Său, dăruind astfel toate puterile covârşitoarei Sale personalităţi. Majestatea Sa doreşte încă să dăruiască celor mai vrednice familii cinstea legăturilor de rudenie spirituală ce rezultă din sfânta taină a botezului. De aceea slăvitul nostru Suveran, bucuros primeşte-săfie Naşul celui de al 13-lea copil din Viaţă al oricărei familiiromâneşti nevoiaşe, de oameni cum se cade şi credincioşi cetăţeni. Ce poate arăta mai limpede dragostea desăvârşită şi legătura indestructibilă dintre Regele nostru şi poporul Său, decât aceşti numeroşi fini pe care-i botează şi îi va boteza de-a lungul şi latul ţării, prin reprezentanţii Săi. Dar, tot din aceste botezuri, se mai vede şi marele preţ pe care Conducătorul nostru suprem îl pune pentru întărirea şi dezvoltarea familiei, hotărând săvârşirea acestor ceremonii chiar în zilele acestea când probleme de cea mai grea şi mai mare însemnătate pentru ţara noastră ocupă peste măsură timpul şi munca Majestăţii Sale. Aceasta însă Regele nostru o hotărăşte cu drept cuvânt căci, în tăria familiei româneşti stă puterea naţiei şi ţărei noastre. Pentru ca neamul nostru să-şi poată împlini cum se cuvine destinul şi rostul șău pe pământul ce-l stăpânim, este de trebuință ca ţara să aibă cât mai mulți, cât mai buni şi mai curaţi, la suflet, fii. Asemeni fii însă nu ni-i pot da decât familiile de români vrednici şi de cetăţeni credincioşi ţării în care trăesc. Numai în sânul familiilor se plămădeşte, la început sufletul copilului, care apoi se desăvârşeşte în şcoală şi în deosebi în această minunată instituţie, pe care Slăvitul nostru Rege a dăruit-o tineretului român, „Străjeria”, care s’a dovedit într’adevăr a fi o şcoală a vieţii pentru un neam întreg. Iată aşadar cum se împletesc de armonios gândurile şi dragostea Regelui nostru pentru tineret şi familie, spre binele ţării şi împlinirea menirii poporului român. Şi acum, cinstiţi gospodari, îmi fac o prea plăcută datorie ca, odată cu cele mai frumoase urări de noroc şi viaţă îndelungată pentru noul creştin de astăzi, Carol Burcuţă, să aduc, tot în numele iubitului Suveran, vrednicilor părinţi ai acestui băiat, suma de 10.000 lei, drept înalt dar din partea M. Sale, Căruia îi voi arăta toată dragostea şi recunoştinţa pe care aţi exprimat-o aici, ca mulţumire pentru bunătatea ce a avut-o de a primi să fie naşul unui copil din Horgeşti.
— Trăiască M. S. Regele! Trăiască Măria Sa Marele Voevod de Alba Iulia Mihai! — Trăiască finul Majestăţii sale!

LA CASA GOSPODARULUI BURCUŢĂ

D. rezident regal, împreună cu autorităţile ce-l însoţeau au vizitat apoi gospodăria săteanului Burcuţă. El este în vrâstă de 45 ani, iar soţia sa Elena de 41 ani. Amândoi soţii sunt îmbătrâniţi înainte de vreme, cuprinşi de greutăţile gloatei celor 13 copii. Un gospodar din sat ne spune, că singura avere a lui Domiminic Burcuţă, sunt cele trei hectare de pământ — un pământ sterp şi sgârcit în roadă. În bătătură două vaci mărunte pe care Burcuţă le pune la jug. In ochii lui se vede însă expresia celei mai vii mulţumiri. La sfârşitul solemnităţii, a avut loc o agapă în localul şcoalei primare din sat, oferită de obştea satului, servită de familia d-lui învăţător Popovici şi străjerele din comună. D. prof. Traian Ionaşcu a închinat în sănătatea Augustului Suveran.

CUVÂNTUL D LUI COLONEL I. MINESCU, PREFECTUL JUDEŢULUI

D. colonel I. Minescu, prefectul judeţului, luând cuvântul a spus, în rezumat, următoarele: Judeţului Bacăui-a revenit cinstea ca să fie primul din ţinutul Prut, care să îmbrace haina de sărbătoare — pentru a se bucura de înaltul gest Regal — prin care Marele nostru Suveran a binevoit să primească a fi naşul celui de al 13-lea fiu, în viaţă, al unui gospodar vrednic din Horgeşti, comună mică, în întindere, dar mare prin hărnicia locuitorilor. Bucuria noastră este mărită prin faptul că în această ocazie este prezent însuşi Excelenţa Sa de rezident regal, prof. Traian Ionaşcu, conducătorul ţinutului Prut. Excelenţa Sa este o pildă vie pentru toţi slujbaşii statului. Veşnic neobosit, un profund cunoscător al nevoilor nevoilor ţinutului, este dornic de a vedea, înfăptuite, cu un ceas mai devreme, cât mai multe realizări, care să asigure satelor noastre o viaţă românească mai bună. Vremurile prin care trecem — impun ca toate rezervele ţării să fie dirijate către armată şi nu dau putinţa Excelenţei Sale decât intr’o mică măsură de a-şi împlini programul gospodăresc ce şi-a propus. Să nădăjduim că nourii negri, de astăzi, se vor risipi în curând. După ce au mai vorbit pr. Andrieş, pr. Albert Weber, înv. T. Popovici, pr. I. Dinu şi pr. Cadar Văleni a luat cuvântul d. rezident regal, d. prof. TRAIAN IONAŞCU. Încheind seria cuvântărilor îşi manifestă bucuria ce-i stăpâneşte in clipele de faţă prilejuită de admirabila stare de lucruri ce-o găseşte la Horgeşti şi pretutindeni in judeţ. Laudă spiritul de solidaritate şi buna înţelegere, dintre autorităţile acestei comune. Inchee cu un omagiu adus M. S. Regelui, Măriei Sale Marelui Voevod de Alba Iula, Mihai, şi oştirei române.

Ziarul România – 2 august 1940

 

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri