INFOGRAFIC: Adolescentii, intre online si offline

0


Școala de Valori și Departamentul de Sociologie din cadrul Facultății de Științe Politice, SNSPA, au realizat două cercetări sociologice în rândul elevilor de liceu (prima realizată la nivel național, cealaltă la nivelul orașului București) cu scopul de a identifica practicile de consum cultural, de învățare și socializare în contextul utilizării tot mai intense a noilor tehnologii digitale.

# Folosirea internetului – între mediu de socializare și spațiu de învățare

Rezultatele studiului au arătat faptul că cel mai utilizat mijloc de comunicare în masă de către adolescenţii din România este internetul. Peste 83% dintre aceştia îl utilizează zilnic, în timp ce 14,3% utilizează internetul de mai multe ori pe saptămână. Doar 0,1% dintre respondenţi declară că nu au acces la internet, ceea ce înseamnă că rata de penetrare a internetului în rândul elevilor de liceu din România, care studiază în mediul urban, indiferent de zona din care provin aceştia, este de aproape 100%.

Surprizător, peste 90% dintre adolescenţi preferă comunicarea directă, faţă-în-faţă cu prietenii. Totuşi, cea mai mare parte a liceenilor din România utilizează reţele de socializare (îndeosebi Facebook), pentru a ţine legătura cu prietenii, a urmări diverse pagini şi a se menţine la curent cu evenimentele care au loc în proximitatea lor. Aceștia petrec peste 3 ore în mediul online utilizând reţelele de socializare şi vizionând filme, seriale sau documentare.

Totuși, aproximativ jumătate dintre aceştia utilizează internetul pentru a consulta materiale folositoare în procesul educaţional. Resursa online folosită de către cei mai mulţi adolescenţi din România în scopul îndeplinirii sarcinilor şcolare este reprezentată de site-ul Wikipedia. Aceasta este urmată, la o distanţă semnificativă, de către site-urile specializate unde pot fi găsite referate şcolare, YouTube şi bibliotecile online.

# Viitorul de la educație la profesie

Cea mai mare parte a adolescenţilor din România (87,3%) doresc să urmeze o facultate după absolvirea liceului. Analizând preferinţele acestora cu privire la domeniile în care intenţionează să îşi urmeze studiile superioare, se poate observa că pe primul loc în topul preferinţelor se plasează ştiinţele sociale, domeniu ce include facultăţi precum sociologia, dreptul sau comunicarea. Pe locurile următoare se regăsesc ştiintele inginereşti, ştiinţele medicale, ştiinţele economice şi studiile militare, de informaţii, ordine publică şi securitate naţională.

În ceea ce priveşte ţara în care îşi propun să-şi continue studiile, observăm că puţin mai mult de jumătate dintre elevii de liceu doresc să rămână în ţară, în timp ce 10,4% intenţionează să urmeze o facultate în străinătate. Un sfert dintre respondenţi sunt încă indecişi, fie cu privire la locul în care îşi vor continua studiile, fie în ceea ce priveşte continuarea studiilor.

Întrebaţi despre profesia pe care vor să o urmeze după absolvirea studiilor, aproximativ 40% din elevi ne-au mărturisit că s-au hotărât asupra unei profesii pe care o vor urma. În topul preferinţelor se află profesiile din domeniul medical, urmate de profesiile care pot fi încadrate în categoria de muncitori calificaţi (bucătari, ospătari, barmani, mecanici, electricieni, etc.), profesiile în serviciul public şi inginerie.

 INFOGRAFIC: Adolescentii, intre online si offline

Școala de Valori a realizat un studiu cantitativ, la nivel național, pentru a oferi o imagine mai clară asupra relației pe care adolescenții o au cu mediu digital. Cercetarea a identificat modalităţile în care elevii preferă să studieze şi rolul pe care noile tehnologii îl au în procesul de învăţare. De asemenea, studiul a identificat și planurile de viitor pe care adolescenţii din mediul urban din România le au cu privire la parcursul lor educaţional şi viitorul lor pe piaţa muncii.

Departamentul de Sociologie din cadrul Facultății de Științe Politice, SNSPA, a realizat o cercetare cantitativă în 4 licee teoretice din București (Colegiul Național ”I.L. Caragiale”, Colegiul Național ”Ion Creangă”, Colegiul Național ”Spiru Haret” și Colegiul Național ”Mihai Viteazul”), utilizând ancheta pe bază de chestionar auto-administrat. Scopurile principale ale cercetării au vizat: identificarea practicilor de utilizare a principalelor instrumente digitale, identificarea autopercepției privind nivelul de competență în utilizarea tehnologiilor digitale, percepția asupra timpului între offline și online, identificarea practicilor de petrecere a timpului liber, nivelul de cultură politică în rândul elevilor de liceu și percepția asupra succesului educațional.

Cele două cercetări au fost realizate în perioada mai-iunie 2015, după cum urmează:

Un studiu efectuat de Școala de Valori, folosind ancheta pe bază de chestionar pe un eșantion de 1020 respondenți, reprezentativ statistic la nivel naţional pentru elevii de liceu din mediul urban, din clase de profil teoretic şi tehnologic.
Un studiu realizat de Departamentul de Sociologie, folosind ancheta pe bază de chestionar auto-administrat, pe un eșantion de 365 de elevi din cadrul a 4 licee teoretice din București: „I.L. Caragiale”, „Ion Creangă”, „Mihai Viteazul” și „Spiru Haret”.



Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

LĂSAȚI UN MESAJ