Discuții recente cu doi profesori din învățământul superior. Dialoguri separate, teme diferite, care ies din cadrul universitar. Inerent, și într-un caz, și în celălalt, ajungem să vorbim și despre pandemia COVID-19.
Pentru a exemplifica, interlocutorii revin la catedră. Una on-line. Florin Grapă: „Mi s-a întâmplat să am la cursuri- cele ținute prin intermediul aplicațiilor tehnologice de profil- mai mulți studenți decât erau prezenți de obicei înainte de pandemie. Iar atenția a fost pe măsura prezenței”.
Concluzia: „On-line-ul e de ajutor. Totuși, interacțiunea în mod direct, face to face, e altceva. E mult mai umană”. Radu Ababei: „Spre bucuria mea, studenții s-au prezentat foarte bine la examenele on-line. Notele mari s-au îngrămădit, au fost perfect justificate si le-am oferit cu dragă inimă”.
Concluzia: „On-line-ul reprezintă o alternativă viabilă. Totuși, adevărata cale rămâne cea clasică. Nu poți socializa doar prin intermediul unui ecran”. Rămânem în mediul universitar.
Rămânem în vremurile pandemiei. De data aceasta, cu o nuanță poetică. Alexandru Acsinte: „Această perioadă pandemică mi-a confirmat faptul că a privi un apus de soare, o frunză care cade sau un bondar care zboară hai-hui sunt chestii miraculoase”.
Mai departe. Un grup de cercetători italieni au studiat avantajele/ dezavantajele tele-muncii. Avantaje, berechet. Se lucrează mai rapid si mai eficient. Nu mai sunt întârzieri sau, dacă sunt, nu la fel de mari. În plus, se elimină costurile deplasării. Se fluidizează traficul, se reduce poluarea și se rezolvă, fie și parțial, problema locurilor de parcare.
Din păcate, există și dezavantaje. Rămânând cantonat între pereții care-ți sunt și casă, si birou, ajungi să traiești în buclă. Pe fondul lipsei de interacțiune socială, scade creativitatea și crește anxietatea. Concluzia: „Tele-munca e bună, dar numai până la un punct”.
Așadar, viitorul este în on-line, nu on-line, dacă sesizați nuanța. Pe viațăon-line.com riscăm să ne transformăm cu toții în niște roboți. Nu că societatea modernă nu ar fi deja una robotizată! Numai că doar de noi depinde ce preferăm: apusul de soare invocat de Sandu Acsinte sau cel din wallpaper-ul de pe desktop.
