În aceste zile, uniforma școlară a devenit unul dintre cele mai controversate subiecte din școala românească. Pentru unii, reprezintă disciplină, ordine, eleganță și apartenență. Pentru alții, este o obligație inutilă, o limitare a libertății și o decizie luată fără ca elevii să fie ascultați.
Poate că, înainte să ne întrebăm dacă elevul trebuie sau nu să poarte uniformă, ar trebui să ne întrebăm altceva:
Ce transmite, de fapt, o uniformă?
O uniformă nu este doar o cămașă, un sacou, un pulover sau un ecuson. Într-o școală, hainele pot deveni un simbol. Ele pot spune: „Fac parte din acest loc”. Pot crea o identitate comună într-un spațiu în care, în mod normal, fiecare elev vine cu propria poveste, propria familie, propriile posibilități și propriul stil.
Un elev care poartă uniforma școlii nu mai este doar „Andrei din clasa a IX-a B” sau „Maria din clasa a X-a”. Devine, într-un anumit sens, reprezentantul acelei comunități.
Acesta este unul dintre cele mai importante roluri pe care le poate avea o uniformă: să creeze sentimentul că aparții unui colectiv.
Același principiu există în multe domenii. Sportivii poartă tricoul echipei. Militarii poartă uniformă. Medicii au halate. Pompierii au echipamente specifice. Nu pentru că haina îi face mai buni în ceea ce fac, ci pentru că haina devine un semn vizibil al unei responsabilități și al unei apartenențe.
Desigur, elevul nu devine mai educat doar pentru că poartă sacou și cravată. Dar o uniformă poate transmite un mesaj simplu: „Aici există un scop comun. Aici facem parte din aceeași comunitate.”
Una dintre cele mai puternice obiecții ale elevilor este aceea că hainele reprezintă o formă de exprimare personală.
Adolescența este perioada în care un tânăr încearcă să își descopere identitatea. Felul în care se îmbracă, muzica pe care o ascultă, oamenii cu care se înconjoară și lucrurile în care crede,fac parte din procesul prin care își construiește propria personalitate.
Poți să porți aceeași cămașă ca un coleg și să gândești complet diferit de el. Poți avea aceeași emblemă pe piept și totuși să ai alte pasiuni, alte opinii, alte visuri și altă personalitate.
Într-o școală fără uniformă, hainele pot deveni uneori un indicator social. Brandurile, telefoanele, încălțămintea și accesoriile pot transmite mesaje despre situația financiară a unei familii.
Un copil care nu își permite haine scumpe poate ajunge să simtă că este „mai puțin” decât colegii săi.
Există și cercetări care indică faptul că uniformele pot reduce presiunea legată de vestimentație în anumite contexte.
Un studiu publicat în Revista de Pedagogie în 2025, realizat în două școli urbane din România, a găsit mai puține comportamente de tip „fashion bullying” și o presiune socială vestimentară mai redusă în școala cu uniformă obligatorie. Autorii subliniază însă că rezultatele depind de modul în care este construit și aplicat întregul sistem.
Așadar, uniforma trebuie privită pentru ceea ce este, un instrument de identitate și organizare, nu o soluție miraculoasă pentru problemele educației.
Alexandru Turcu
„Bacăul vorbește” este spațiul dedicat pe site-ul Deșteptarea unde vocea comunității prinde glas. Cititorii pot împărtăși opinii despre municipiul Bacău și întreg județul, contribuind la o dezbatere deschisă și relevantă.Ziarul Deșteptarea te ajută să fii auzit! Fă-ți cunoscute ideile, semnalează problemele, transmite așteptările sau bucură-te de succesele cotidiene alături de ceilalți cititori.
