Ii privesti fotografia. Doar fotografia a mai ramas sa ne aminteasca de acel baiat cu fata zâmbitoare, frumos si increzator, vesel, plin de energie, ale carui vise zburdau libere, ale carui sperante urmau sa se implineasca in anii ce urmau, o demonstreaza situatia lui scolara, olimpic la informatica, o spun colegii, profesorii, la care visau si parintii.
Mai ales parintii. Am sperat cu totii ca va fi doar o joaca de copil: a plecat pentru a se intoarce, a plecat intr-o drumetie; au mai fost cazuri. Minte de copil…Vestea a zguduit un oras, a cazut ca un traznet peste familie: Andrei a plecat in vesnicie, fiind inghitit de apele Bistritei. N-a fost nimeni lânga el sa-l traga inapoi când a facut gestul. Daca l-a facut. Nu stim. Este prea devreme, când scriu aceste rânduri, pentru un verdict. Si, totusi, ce resorturi s-au declansat, ce a determinat intreruperea brusca a unui curs normal al vietii lui?
Urma sa plece la un concurs pe care il astepta cu infrigurare si cu emotie, visase la el, cum ar face orice copil talentat, cu o siguranta in familie, incurajat si inconjurat cu dragoste, de parinti, profesori si prieteni. In mintea unui copil si a unui geniu este, se spune, greu de patruns, iar noi, da, noi nu mai avem timp, poate nici stiinta de a ne apropia de ei. Avem copii, ne bucuram când ne aduc bucurii, ne intristam când mai calca strâmb, ne straduim sa-i crestem frumos, ii privim când tresar in somn, dar nu-i intrebam ce au visat. Uitam.
Iar, daca l-am intrebat, n-am mai asteptat raspunsul. Ii iubim cu disperare, le-o spunem rar sau nu le spunem niciodata. Cresc pe lânga noi si nu observam, sau observam prea târziu: ne place sa-i vedem tot copii, chiar si când nu mai sunt. Ii stim la joaca in fata blocului, ii stim la scoala, vin acasa: ce note ai luat? Pedagogul ii dirijeaza preocuparile, nu are timp de suflet, practic nu mai are timp. Sau, poate nici nu se pricepe. Daca am fi mai atenti, daca nu i-am vedea doar copii, poate ca am putea fi prieteni. Ma gândesc.
Ca orice parinte, este posibil sa gresesc. Cel mai greu este sa fii parinte. Sunt trist. Foarte trist. Un copil eminent a plecat…, iar, noi nu am putut face nimic. Dar, poate, a plecat doar fotografia.
