Nu este ușor să descrii despre cât de bine se trăiește azi în România. Țara a ajuns într-un timp foarte scurt pe mâinile celor mai inteligenți și mai cinstiți fii ai săi. Toți aceștia, de la mic la mare, de la țară la oraș nu au în gând decât cum să facă să fie tot mai bine țării și tot românul să prospere.
Trăim în cea mai bună perioada a istoriei noastre, totul este atât de bine pus la punct încât mașinile germane ar avea de învățat de la complicata administrație românească. Guvernul ne-a adus pe cele mai înalte culmi ale civilizației europene și doar câțiva nerecunoscători, năimiți, probabil, de agenturile rusești sau chinezești nu văd cât de bine o duce poporul acesta greu încercat de măririle de pensii și salarii din vremurile de tristă amintire ale ciumei roșii.
Iată că se poate să fie și bine și pace: copiii pot să muncească pe câmp sau în fabrici dacă vor dori să-și câștige pâinea, nu să aștepte pomana alocațiilor plătite din banii noștri, ai tuturor. Pensionarii pot să facă exursii și croaziere la locurile cu verdeață, acolo unde nu mai e nici durere și nici lipsuri nu sunt, nu să întindă mâna după pensii.
Pensiile le merită eroii noștri care au pus umărul la construirea acestei societăți multilateral dezvoltate, nu niște știrbi care nu știu nici măcar cu cine trebuie să voteze! Salariile, prea mari, au scăzut iar prețurile au crescut corespunzător, pentru că nu trebuie să trăim într-o țară de leneși, de asistați social; cine vrea să mănânce, să muncească iar mâncarea nu trebuie să fie prea multă pentru că, altfel, organismul se îmbolnăvește și cresc costurile sistemului de sănătate. Elevii au învățat cum să meargă pe jos la școală, pentru că mersul pe jos face piciorul frumos.
În plus se fac economii la buget, nu se mai cheltuiesc banii aiurea pe transport sau pe burse. Cu aceste economii putem cumpără armament cât mai scump pentru viitorul război împotriva dușmanilor SUA. Pentru că nimic nu e mai sfânt decât să mori pentru maximizarea profitului celei mai mari națiuni de pe Pământ!
Și pentru că există și o cât de mică probabilitate ca acest text să fie citiți și de băieții ăia care fac ping-pong cu neuronul, să facem o precizare: e la mișto, bă!
