Sute de fermieri din tot județul trebuie să returneze banii încasați necuvenit de la stat. Cei mai mulți dintre debitori, din neglijență sau cu rea-intenție, nu s-au conformat obligațiilor asumate când au cerut sprijin de la stat. În total, APIA trebuie să recupereze circa 1,97 miloane de lei. O asociație de creștere a animalelor are de înapoiat peste 300.000 de lei.
În fiecare an, funcționarii Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Bacău întreprind acțiuni de recuperare a banilor primiți necuvenit de la stat de unii fermieri. Aceasta este, de fapt, una dintre atribuțiile principale ale instituției, stabilită de legislația în domeniu – OUG nr. 66/2011 privind prevenirea neregulilor în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora. Astfel, sute de fermieri din tot județul trebuie să returneze banii primiți ca ajutoare de la stat, după ce, în urma verificărilor din teren, specialiștii APIA au constatat că acești beneficiari au încasat necuvenit subvențiile. Potrivit APIA Bacău, numai anul trecut, au fost întocmite și gestionate, 335 de procese verbale de constatare a neregulilor. La mijloc ar fi vorba despre 1.968.656.48 lei. Cei ai mulți bani – peste 1,1 milioane de lei – sunt fonduri primite prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pentru finanţarea programelor de dezvoltare rurală, dar și sume acordate prin Fondul European de Garantare în Agricultură (FEGA), pentru finanțarea plăților directe – 615.459 lei. Diferența de 240.959 de lei reprezintă alocații plătite de la buget național.
Motive și motive
În general, fermierii trebuie să returneze acești bani, după ce s-a constatat că aceștia aveau cultivate suprafețe mai mici decât cele declarate în cererea de plată a subvențiilor. „Pe măsurile de dezvoltare rurală, fermierul care s-a angajat să respecte condițiile de agro-mediu și cele ecologice, trebuie să păstreze acele suprafețe pe o durată de cinci ani. Or, din anumite condiții, agricultorul își micșorează suprafața, fie pentru că nu s-a mai înțeles cu vecinul de la care a arendat terenul, fie în urma controalelor efectuate de noi, unde am descoperit neconcordanțe față de datele din cerere. În acest caz, suntem obligați să cerem restituirea întregii sume primite în toți anii din urmă, nu doar pentru ultimul”, a arătat Raluca Iacobeanu, purtător de cuvânt APIA Bacău. În plus, în cazul plăților directe, se consideră bani primiți în mod necuvenit dacă, prin teledetecție sau la fața locului, se stabilește fie că suprafețele nu sunt cultivate cu nimic, fie pe acestea sunt înființate culturi diferite față de cele declarate în cererea unică pe suprafaţă .
Peste 300.000 de lei, de la o asociație de creștere a animalelor
În general, sumele sunt recuperate pe cale „amiabilă”, fermierii returnând, în mod voluntar, banii primiți ca subvenție. Sunt, însă, cazuri când doar justiția poate decide înapoierea banilor, procedură care durează chiar și ani, de cele mai multe ori. Așa cum este cazul unei asociații din Brusturoasa, pentru care instanța s-a pronunțat definitiv și irevocabil abia anul trecut. „Cea mai mare sumă necuvenită pentru care s-a constituit debit, în anul 2022, este de 312.728 lei, aferentă Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și bugetului national. Acest debit a fost constituit în sarcina unei asociații, urmare a Sentinței civile nr. 445 din data de 03.06.2021, pronunțată de Tribunalul Bacău – Secția a II-a Civilă și de Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr. 12732/3/2019, rămasă definitivă prin Decizia Civilă nr. 181 din 24 martie 2022 a Curții de Apel Bacău”, mai aflăm de la responsabilii APIA Bacău. La mijloc, ar fi, de fapt, un act de concesiune a unei pajiști pe care l-a semnat edilul din Brusturoasa, considerat incompatibil de către Agenția Națională de Integritate – ANI. În această situație, întrucât a fost anulat contractul de concesiune a terenului, APIA a fost nevoită să ceară returnarea sprijinului de stat acordat crescătorilor de animale.
Pe fir intră și Fiscul
În mod uzual, stingerea creanţelor se face prin conformarea voluntară a debitorului, ca efect al propriei voinţe, acesta înțelegând să se achite de obligația înapoierii sumelor primite necuvenit de la stat. Însă, o parte însemnată a cazurilor ajunge la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Astfel, Fiscul demarează procedura de executare silită a debitorilor care nu-şi plătesc obligaţiile bugetare la termenele la care acestea au devenit eligibile. „Instituția noastră emite procese-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare, ce constituie constituie titlu de creanţă. În general, stingerea acestor creanțe bugetare se realizează prin încasare de la debitori, deducere din plățile ulterioare sau compensare. Atunci când creațele bugetare nu pot fi recuperate prin modalitățile descrise anterior, instituția noastră transmite titlurile executorii către organelor fiscale competente, care efectuează procedura de executare silită”, au precizat reprezentanții locali ai Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură.
