Terenurile agricole – o afacere de viitor
Terenurile agicole sunt o adevarata comoara. O confirma preturile la care se vand, dar si suprafetele foarte mari. Din pacate, nu bacauanii sunt interesati sa cumpere, ci strainii. Sefii asociatiilor de producatori sunt ingrijorati ca proprietarii acestor terenuri vor duce productia in strainatate si nu in piata interna.
Interesul strainilor de a ne cumpara suprafetele agricole disponibile in judet este unul destul de mare. O spun cei din domeniul imobiliarelor, care au pe mana numeroase astfel de tranzactii. „Strainii cumpara suprafete foarte mari. La un calcul foarte simplu, si daca nu cultiva nimic, numai din subventia la hectar, in 4-5 ani isi scot investitia, daca platesc intre 500 si 1000 de euro pe hectar”, apreciaza Florin Popovici, presedintele Uniunii Nationale a Agentiilor Imobiliare, filiala Bacau. Si sunt terenuri care pot ajunge si la 2000 de euro hectarul! Iar clienti din Franta si Olanda nu au lipsit pana acum. „Investitia in suprafetele agricole este una sigura, daca luam in calcul o eventuala criza a alimentelor despre care s-a tot vorbit si faptul ca populatia este in continua crestere”, mai spune Popovici. In general, strainii cumpara suprafete de ordinul a 200-300 de hectare. Nu sunt zone pe care le prefera, singura conditie este sa nu fie inundabile. Un alt factor care atarna greu il reprezinta accesibilitatea si eventualele utilitati.
Padurile sunt investitii serioase
Nu doar suprafetele agricole se cauta, ci si padurile. Iar pretul acestora este unul destul de piperat. „Am avut oferta de cumparare a unei paduri in zona Faraoani cu 5000 de euro hectarul. Este normal ca pretul sa fie atat de mare, de vreme ce tai si faci bani, daca ne gandim, de exemplu, la o fabrica de mobila”, a mai spus Popovici. Acesta mai spune ca tranzactiile pe aceasta piata sunt cu siguranta mai multe decat au in evidenta agentiile imobiliare. Numeroase vanzari nici nu trec prin agentii, ci se fac direct cu proprietarul de teren.
Hrana si PIB-ul vor pleca afara!
Fermierii bacauani confirma interesul occidentalilor pentru terenurile arabile din judet, mai mult sunt ingrijorati de faptul ca pamantul va deveni proprietatea strainilor. “Vin si-l iau la preturi de nimic pentru ca sunt sprijiniti de guvernul lor, afirma ing. Laurentiu Baciu, vicepresedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR). Si in cazul arendei, e la fel! Iau suprafete foarte mari pentru ca au putere economica.” Spre deosebire de ai nostri, agricultorii din Occident au acces la credite. Efectele se vor vedea peste cativa ani, odata cu accentuarea crizei: “Tot ce vor produce va pleca afara, prin urmare va fi pusa in pericol siguranta alimentara, arata reprezentantul LAPAR. In plus, PIB-ul romanesc nu va avea de castigat. Ei vin aici si isi fac un puisor de firma care respecta legile Romaniei, asta ca sa poata cumpara teren, dar profitul se duce la firma-mama.” Laurentiu Baciu e convins ca, in contextul prognozatei crize alimentare, toate produsele realizate de strani aici – cereale, legume, lactate etc. – vor fi trimise afara. Si acum, in 2011, sustine Baciu, exista firme care achizitioneaza cereale, rapita si floarea soarelui la preturi foarte mici si le trimit in Occident.
Valoarea pamantului va creste!
Fermierii sunt nemultumiti ca guvernul nu-i protejeaza si arata ca in Germania legea nu le permite strainilor nici sa cumpere pamant, nici sa arendeze. “Eu intreb: daca toti cumpara, cumpara mereu si majoritatea proprietarilor de teren vor fi de alta origine, va mai exista Romania? Am un prieten la Fetesti care cultiva terenul luat in arenda si care s-a trezit peste noapte fara 2000 ha. A venit un fermier din Norvegia si l-a cumparat”, arata ing. Baciu. Deocamdata, mai avem ce vinde, avem si ce manca din surse proprii, multi dintre bacauani avand gradini sau rude, la tara, care au gradini. Peste 4-5 ani, insa, ne vom trezi total dependenti de raft, iar atunci supermarketurile ne vor dicta cat si ce anume vom manca. “Populatia planetei a ajuns la 7 miliarde de locuitori, iar in 2015 vor fi 8 miliarde. Cu ce se vor hrani?” intreaba vicepresedintele LAPAR, ingrijorat. Nici directorul DADR Bacau, reprezentantul in teritoriu al Ministerului Agriculturii, nu e bucuros ca terenurile ajung in proprietatea strainilor. Chiar daca legea nu permite persoanelor fizice din alte tari sa cumpere pamant in Romania, straini isi fac societati comerciale si tot cumpara. “Pamantul nu trebuie vandut, arata ing. Ioan Chiriac, seful DADR. Eu ii sfatuiesc pe oameni sa-si conserve proprietatea pentru ca are o valoare care nu se pierde in timp. Nu trebuie sa vindem, ci sa cumparam. Valoarea pamantului va creste in Europa.” Ioan Chiriac afirma ca UE nu se confrunta cu lipsa hranei, dar la nivel global exista o problema: “China este un mare consumator. Intr-un an, are nevoie de 177 de milioane de tone de porumb.” Asta deoarece chinezii au inceput sa manance carne de porc. Si nu doar ei. “Asia a invatat sa manance”, spun nutritionistii. Locuitorii ei nu mai ciugulesc. Si-au schimbat obiceiurile alimentare, adoptandu-le pe cele ale occidentalilor, astfel incat devin rivalii UE pentru multe tipuri de preparate. In acest context, noi facem exact ce nu trebuie: renuntam la pamantul fara de care nu exista hrana nici pentru animale, nici pentru oameni.
Andreea Gavrila
Silvia Patrascanu
