Guvernul e corigent la dezvoltare comunitara
Dupa ce edilii din judet s-au dat de ceasul mortii sa-si faca asociatie intercomunitara, afla ca trebuie sa o ia de la capat. Guvernul a aprobat, abia acum, statutul si contractul-cadru. Si mai afla ceva: ca trebuie constituite “aglomerari urbane”, cu peste 10.000 de locuitori. Doar acestea pot obtine finantare pentru retele de apa-canal.
Am auzit de atatea ori ca UE ne va da bani daca vom sti sa-i luam, ca depinde numai de noi sa obtinem finantare incat am ajuns sa consideram ca e un adevar. Fondurile europene, agitate mereu in fata primarilor ca o traista cu fan in fata cailor, au devenit o obsesie pentru edilii din mediul rural. Se pare insa ca UE nu e nerabdatoare sa ne finanteze. Doar asa se explica de ce apar mereu alte cerinte privitor la investitiile in retelele de apa-canal. Pana acum, UE punea trei conditii: sa existe un master-plan, in care sa fie integrate viitoarele proiecte, o asociatie, cu care sa trateze, si un singur operator de apa, care sa gestioneze investitiile si serviciile. Primarii au aflat ca nu pot merge pe cont propriu, oricat de bune ar fi ideilor lor. Dupa doi ani de dezbateri, s-a nascut Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Bacau (ADIB). 86 de consilii locale (CL) au aprobat intrarea in ADIB si statutul asociatiei, mai ramanea, credeau edilii, sa se infiinteze operatorul de apa, prin fuzionarea RAGC, Apa Serv si a altor 7 servicii din judet. E bine, vor afla ca ADIB, asociatia lor, nu ajunge. Trebuie inventate, ca sa se obtina bani, “aglomerari urbane”. Asa cere UE, care nu aproba investitii decat pentru localitati cu peste 10.000 de locuitori.
Primari, la loc comanda!
Nu e singura vestea rea. Primarii vor fi obligati sa modifice, a treia oara, statutul ADIB si contractul. N-a fost simplu ca, in 86 de localitati, consilieri din 3-4 partide sa ajunga la consens. S-a folosit un model de statut trimis de Ministerul Mediului in septembrie 2007, dar in februarie 2008 au primit altul si au votat iar, ca sa-l modifice. Iata ca, pe august, Guvernul stabileste, prin HG 855, statutul-cadru si contractul de constituire al asociatiilor. Abia acum? Da, abia acum. Ce inseamna asta? CJ ii va instrui din nou pe primari, apoi toate consiliile se vor intruni ca sa dezbata si sa voteze noul statut. Termenul este peste 6 luni. “Dupa ce ne cer un lucru si noi il facem, isi dau seama ca mai trebuia ceva, declara Adrian Solomon, primar in Faraoani. Va fi nevoie iar de hotarare judecatoreasca. Asa s-a intamplat si cu scolile. Au deschis finantare, noi am inceput lucrarile, iar acum nu ne mai dau bani. Stau cu copiii ingramaditi si cu constructorii pe cap din cauza ca ISJ si Prefectura nu sunt coerente. Asta denota degringolada din institutiile deconcentrate. Toata lumea face politica, nu mai face nimeni administratie”. Veronica Dontu, primar in Tamasi, spera ca “Guvernul viitor va lucra mai rapid si mai eficient, asa cum vrem noi. Nu e normal sa vii cu asa intarziere, peste capul asociatiilor, cu statutul-cadru”. Primarii au tot dreptul sa fie suparati. UE nu vrea sa deschida punga, firmele de consultanta europene (platite, oare, bine?) isi amintesc de Romania de doua ori pe an, iar Guvernul aproba statutul asociatiilor intercomunitare dupa ce acestea au fost infiintate.
Prea putine orase,
prea multi nitrati!
In master-plan, judetul Bacau e impartit in zone numite “aglomerari urbane”, formate dintr-un oras si comunele din jur. Nu se stie cum se vor derula investitiile. Exista doua solutii: fie se construieste cate putin in fiecare “aglomerare”, fie se realizeaza integral un proiect pe o zona, de la A la Z, apoi se trece la urmatorul. Infiintarea operatorului de apa, absolut obligatorie, “e in grafic”, iar daca demersurile dureaza, nu e nimeni vinovat, sustine Ionel Palar, vicepresedintele CJ. “Nu e nimic de speculat aici, afirma el. E o munca de sisif, unde politicul trebuie sa taca si sa vorbeasca specialistii”. Suntem in grafic, dar la ce ne foloseste? a55 de comune din cele 85 nu ating nivelul de conformare in ceea ce priveste concentratia de nitrati si nitriti”. Scrie negru pe alb in “informarea” Directiei de Urbanism, prezentata in sedinta CJ de luni. Master-planul, descris in acelasi document, are 3 etape de implementare si se intinde pana in 2037, avand nevoie de 1 miliard de euro. Pentru etapa I de finantare, in judetul Bacau au fost selectate 8 “aglomerari urbane” care ar putea primi 50 milioane de euro pentru retele de apa si 130 milioane pentru canalizare. Aceasta prima etapa, care se incheie in 2015, nu include nicio localitate din jumatatea de est a judetului. Asta inseamna ca Stanisesti, de exemplu, va avea canalizare in 2036. Sau in 2100. Pana atunci vor exista, poate, orase si in estul judetului, ca sa putem constitui “aglomerarile urbane” cerute de UE.
Scris de Silvia Patrascanu
