Telefonul i-a sunat vineri dimineață, pe la 9.30: „Bună, Diana, când crezi că ai timp pentru întrebările de la «(S)PORTretul săptămânii»?”. Fiind zi de concurs la București, a rămas să ne auzim mai pe seară. „Pe la șase seara ar fi perfect”, a venit răspunsul atletei legitimate la CSM Onești. La 18.30, Diana Ion era pregătită să răspundă întrebărilor. Și o făcea cu zâmbetul pe buze nu doar pentru că este o fată veselă, ci mai ales pentru că tocmai își bătuse propriul record la triplusalt: de la 13.39 la 13.57. Super, nu? „E super, aș minți dacă aș spune nu, dar adevărul este că mult mai bucuroasă am fost vara trecută, când am sărit pentru prima oară 13.39. Și asta pentru că trecuse un an și jumătate de când nu-mi mai îmbunătățisem recordul”. Acum, că rezultatele merg pe repede înainte, Diana privește spre 13.60. Și spre o medalie la Europenele de Tineret din vară, din Norvegia. Ținta principală rămâne pragul celor 14 metri. Și o participare la Jocurilor Olimpice. „Olimpiada este visul meu încă de când m-am apucat de atletism. Adică din clasa a VII-a, când am renunțat definitiv la karate”. Ce-i drept, anii de karate au continuat să-și pună amprenta. Așa cum s-a dovedit și lovitura de picior cu care a spart o ușă în cantonamentul de la Vatra Dornei pe când avea doar 13 ani. „Un băiat îmi luase telefonul și se închisese în baie. M-am enervat și am spart ușa”. S-a enervat atunci și directorul CSM Onești, Ingrid Istrate, care a pus-o să plătească dauna. „Nu admit astfel de lucruri. Mai ales la puștoaica asta, care va face performanță, veți vedea”, se destăinuia la vremea respectivă Ingrid Istrate reporterului Deșteptării. Azi, pentru Diana Ion, ușile performanței se deschid larg, fără să mai fie nevoie de lovituri de picior.
Data și locul nașterii: 27 noiembrie 2000, București.
Stare civilă: necăsătorită. „Și nici nu am prieten deocamdată”.
Principala realizare profesională: „Cele două finale la Mondialele de juniori 2, locul 6 la Europenele de juniori 2 și locul 8 la Europenele de juniori 1. Aș adăuga medaliile de la Balcaniadă și cea de-a doua medalie cucerită la Naționalele de Seniori, vara trecută, de la Cluj, când am reușit să-mi îmbunătățesc și recordul de la triplusalt”.
Principalul regret profesional: „Că nu am fost mai concentrată la concursuri importante precum Campionatele Europene și Mondiale. Simțeam că pot mai mult”.
Sportivul preferat: „De departe, Ivana Spanovici. Chiar dacă ea face lungime, iar eu sunt pliată, mai nou, pe triplusalt. La început însă și eu preferam mai mult săritura în lungime”.
Hobby: „Nu am prea multe. De altfel, prinsă între atletism și Facultate – sunt studentă la Sport, la Constanța – nici nu am foarte mult timp liber la dispoziție. Îmi place să citesc, iar prin noiembrie, aflată în carantină, m-a prins un serial, «Jurnalele Vampirilor»”.
Mâncarea preferată: „Orice fast-food și paste”. Cuuum? Fast-food?! „Știu că nu-i sănătos, dar îmi place. Și, oricum, nu mănânc foarte des. Așa, de-o poftă”.
Muzica preferată: „Ariana Grande și Rihanna. Obișnuiesc să-mi fac încălzirea pe muzică. La antrenamentul propriu-zis, însă, nu e loc pentu așa ceva. Nici nu aveam voie”.
Actori favoriți: „Culmea, nu am”.
Nu poate trăi fără…: „Sport. Pur și simplu, nu știu ce aș face fără sport”.
Oraș de suflet: „La Mondialele din 2017 am fost la Nairobi, iar orașul mi-a intrat în suflet. În ciuda drumului infernal – am zburat o zi întreagă – a cazării- cu baie la comun – și a faptului că mi-a mers prost la concurs, Nairobi a rămas în inima mea. Poate și din cauza oamenilor de acolo, nu știu exact. Cert este că m-aș întoarce cu plăcere. Iar de vara trecută, pe lista orașelor preferate este și Clujul datorită concursurilor și rezultatelor obținute acolo”.
Vacanța perfectă: „Oriunde, numai să fie mare, căldură și plajă. Nu suport muntele. Și nici frigul”.
Trei lucruri de luat pe o insulă pustie: „Aș zice telefonul, dar dacă nu am semnal, nu știu cât m-ar ajuta. E semnal pe insulă? Bun, atunci telefonul; ca să comand mâncare de la fast-food și să cer ajutorul cunoscuților să vină și să mă recupereze de pe insulă. Cât timp vin salvatorii și mâncarea voi sta la soare, iar pentru asta voi lua cu mine și cremă de protecție solară. Mai am dreptul la un lucru? Îmi ajung primele două”.
Trei dorințe pe care i le-ar putea îndeplini peștișorul de aur: „E clar că totul va avea legătură cu sportul. Dorința cea mai mare este să ajung la Olimpiadă. Fiind vorba de peștișorul de aur, cred că i-ar sta în putere să mă ajute și cu o medalie la Olimpiadă. Dacă am o medalie olimpică, nu mai am nevoie de nimic altceva”.
Personalitatea cu care ar ieși la o cafea: „Să mă gândesc. Gata! Mi-ar plăcea să-l cunosc pe actorul care-l joacă pe Damon în «Jurnalele Vampirilor», numai că nu știu exact cum îl cheamă”. Nicio problemă, Diana, pentru asta există google: Ian Somerhalder. În schimb, pentru o întâlnire cu el ar fi fost peștișorul de aur…
O nebunie pe care a făcut-o sau pe care ar fi dispusă să o facă: „Mi-ar plăcea să sar cu parașuta. Mi-aș face și curajul necesar pentru asta”.
Ce a învățat în aceste vremuri create de pandemia noului Coronavirus: „Cât de greu este să stai izolat. Și nu mă refer la izolarea din perioada din Starea de Urgență, ci de cea din carantina personală, când eram eu cu…mine. Alergam prin sufragerie și mă gândeam ce o să fac la concursuri”.
Ascultă sau spune bancuri? „Ascult”. Un banc sec. Sec, dar cu temă: cică doi triplusaltiști au mers la un bar. Iar al treilea a… câștigat concursul.
Cum se vede la 70 de ani: „Probabil, tot alergând. Nu cred că voi mai sări, că nu mă vor mai ține balamalele, dar sport voi face cu siguranță”.
