Vorbeam, deunăzi, cu un amic plecat afară, de ceva ani, despre mizeria care se perpetuează, de zeci de ani, în politica de pe noi. Era profund dezamăgit, gândindu-se că reîntoarcerea în țară nu va fi deloc de bun augur, pentru el și întreaga sa familie. De fapt, nici măcar copiii lui, adolescenți fiind, nu privesc cu ochi buni o eventuală repatriere. Nu există alternativă! Și nu doar prin prisma diferențelor dintre societățile occidentale, mâncare avem și noi, poate mai bună ca acolo, nu mai zic de atracțiile pe care natura și restul țării ni le oferă. Ci mai curând în privința respectul pe care statul îl afișează față de cetățeanul care, de altfel, duce în cârcă tot sistemul. Fără el, practic, nici politicienii nu ar mai avea cu ce-și plăti lefurile nesimțite și nu s-ar mai putea bucura de privilegiile pe care și le votează, an de an, indiferent dacă în țară este sau nu criză, și fără să-i mai doară-n cot dacă vara a fost secetă și țăranul e flămând și jerpelit.
În fine, m-a suprins când l-am auzit chiar și pe un doctor, e drept, mai tinerel, mirându-se de jigodia din Ministerul Mediului care se lăuda cum i-a dat afară pe zeci de directori de la Silvic. „Deci, nu-i nicio schimbare, toți sunt la fel! Parcă, ăștia-s ceva mai flămânzi”, constata tânărul în halat alb. Sunt convins că milioane de români trăiesc dezamăgiri similare, din ce în ce mai mulți fiind profund scârbiți de clasa politică. Grav mi se pare că au fost politizate toate sectoarele de stat, în nicio funcție publică nu vezi vreun șef care să fi ajuns acolo pentru că, într-adevăr, este capabil și-și dorește să facă lucrurile bine, profesionist, pentru binele cetățeanului.
Fiecare șefuleț a ajuns, proptit fiind de partidul aflat vremelnic la guvernare, bașca și restul posturilor mai bine plătite, acele sinecuri, fiind dedicate, din start, rudelor, „pretenarilor”, amantelor sau celor care au „cotizat” serios la partid. Nici măcar șoșoacele, moștenirea vadimilor plecați la cele sfinte, în care-și puneau mari speranțe naivii, acei derutați electorali, nu mai pot duce la echilibrarea balanței, astfel încât și lui Dumnezeu să-i placă de cum se trăiește în grădina Maicii Sale. De altfel, cred că nici extratereștrii, ăia răi, n-ar mai putea stabiliza țara, la cât de compromise sunt lucrurile pe la noi. Să ne ferească bunul Dumnezeu de mai rău decât atât!
