- sus, spre munte, aproape de obârșia râului Asău, Simona Drilea se luptă să mențină în viață tradițiile satului • din ambiția sa s-au născut „Șezătoarea gospodinelor de pe Valea Asăului”, „Festivalul zmeurei”, „Festivalul berbecului” și alte venimente dedicate obiceiurilor de la munte • aici, adulții și copiii sunt învățați să prețuiască trecutul, dar și bucatele care le ajung zilnic pe mese
Pe Simona Drilea, neobosita susținătoare a tradițiilor din zona de munte a județului, o cunoaște o mulțime de lume. Și-a câștigat meritul a fi trecută în panoplia oamenilor de seamă ai locului, muncind pe rupte, de la primele ore ale zilei și până târziu, în noapte. S-a născut în Comănești, dar de ceva timp, s-a mutat la Apa Asău, satul părinților săi, un loc binecuvântat de Divinitate, unde frumusețile naturii se îmbină perfect cu obiceiurile populare transmise, peste veacuri, de strămoși generațiilor care le-au urmat.
Portul țărănesc, „îmbrăcămintea sufletului”
E modestă și incredibil de ambițioasă, reușind, de la nivelul staturii sale minione, să domine întrega vale a Asăului, atât prin proiectele de anvergură și importanță zonală pe care le-a derulat și continuă s-o facă, cât mai ales prin optimismul cu ajutorul căruia urnește comunitatea. Iubește atât de mult portul țărănesc, „îmbrăcămintea sufletului” cum îi place să-l numească, moștenit de la bătrânii familiei, încât a decis nu doar să-l poarte cât de mult posibil, ci să-l și promoveze, peste tot în lume, împreună cu toate tradițiile satului.
Așa a luat naștere pleiada de evenimente dedicate comunității locale și obiceiurilor populare. Printre acestea, se înscrie și cea mai logevivă și mai cunoscută în tot județul, și nu numai: „Șezătoarea gospodinelor de pe Valea Asăului”. Organizată de două ori pe an, primăvara și iarna, manifestarea a ajuns deja la cea de-a cincea ediție. Cu această ocazie, oamenii locului își dau mâna pentru a le expune tuturor doritorilor de frumos și tradițional o mare parte din bogățiile păstrate la sat.
Aici, bătrânele satului (Mariana Napa, Viorica Chiriluș, Doina Vatavu, Maria Negru, Mariana Merlușcă, Elena Bran) se întâlnesc cu gospodinele mai tinere, la șezătoare, ca pe vremuri, cântând, spunând glume și, mai ales, muncind la torsul lânii, împletitul ciorapilor, a fularelor și mănușilor pentru iarnă ori la desfăcatul porumbul. Totul se desfășoară în decorul tradițional al satului, în costume polulare, însoțite de straițele și de celebrele măști pentru colindătorii din zonă, dar și de prosoapele și tablourile din goblen.
Din peisaj, niciodată nu lipsesc bucatele locului, gătite cu pricepere de neobositele gospodine de la munte. În seria evenimentelor prin care sunt promovate tradițiile se înscrie și „Festivalul zmeurei”, „Festivalul berbecului”, ultimul enumerat având loc chiar weekend-ul trecut. Turiștii și curioșii (de data asta limitați, la număr, de regulile impuse de pandemie) care au avut norocul să ajungă la ediția a 4-a a festivalului, au petrecut două zile pline cu preparate tradiţionale de stână – pastramă, brânză în scoarţă de brad -, dar și cu plăcinte moldovenești, în isonul ținut de lăutari, iar la final destinzân-du-se în ciuberele cu apă fierbinte.
„Am fost nevoită să reduc drastic participarea, date fiind restricțiile impuse de pandemie, inclusiv perioada desfășurării, la doar 2 zile. Și asta deși am avut extrem de multe solicitări, mai ales pentru ultima zi a festivalului. M-am gândit să organizez acest eveniment în această perioadă a anului, când la o săpămână de la răvășitul oilor, ciobanii coboară cu turmele de la munte și, tradițional, se taie berbecii. Prin urmare, vedeta a fost berbecul la ceaun, cu mămăligă și brânză în coajă de brad, iar la desert le-am servit faimoasele «poale-n brâu», asezonate cu muzică populară, live. S-a văzut, încă o dată, că oamenii sunt însetați de distracție, avizi de libertate, clienții căutând cu frenezie tot, dar absolut tot ce este produs tradițional, sănătos, făcut în curtea țăranului de la munte. Supriza a fost pâinea făcută la țest, care a amuțit mulțimea, la propriu, toată lumea mușca cu nesaț din plămădeala parfumată și frumos rumenită”, ne-a destăinuit Simona Drilea.
Demne sunt de amintit și taberele tematice organizate pentru copiii de peste tot. Cu această ocazie, micuților li se povestește despre tradițiile populare, meșteșuguri, animându-i, totodată, în livada de pomi fructiferi sau în plantația de zemură. Aventura, însă, continuă, de fiecare dată, pe cărări de munte, copiii fiind purtați până la stânile din zonă, unde pot afla și degusta din bunătățile preparate de ciobani, dar și desluși taina preparării untului de oi și a renumitei brânze de burduf.
Singură, în înfruntarea vieții
Incredibilă este percepută Simona, de toți oamenii care ajung să o cunoască. Mai ales când au ocazia să observe că toată „pregăteala” e pusă în scenă de omulețul care pare a fi animat de o cheiță magică ce strânge resortul bine acuns în trupul aparent firav. Puteți crede că toate „nebuniile” astea ies din mânile, singure, ale Simonei? Și asta pentru că, jumătea sa, pe care a ales-o cu inima, încă de la 19 ani, nu a reușit să țină pasul cu „micuța mare de la munte”.
„Angajații” sunt tata care se ocupa de animale (porci, găinile, rațele, viețiii și oile), mama care stă permanent la pensiune și are grijă de livada de pomi fructiferi și plantația de zmeură, preparând, totodată, dulcețurile, compoturile și apetisanta zacuscă. Echipa este completată de cumătra Ramona, „jumătatea din bucătărie care tot timpul comentează, dar și omul care-mi spune mereu «Reușim!»”, este mâna sa dreaptă care-o încurajează și o suportă cand este nervoasă și stresată. Nu în ultimul rând, ajutorul este dat și de un bărbat din altă localitate, care poate ține mai bine o sapă, un hârleț sau o unealtă din gospodărie ce presupune forță și pricepere.
Bucătar desăvârșit, apreciat de „chefi” de renume mioritici
Interesant e că Simona a fost obligată să se afunde mai adânc în treburile bucătăriei, abia după ce și-a deschis pensiunea agricolă din satul părinților. Pentru că nu a reușit să găsească un specialist priceput și, mai ales, dedicat bucătăriei, care să și accepte să-și expună telentul într-un loc îndepărat de aglomerația urbană, Simona a decis să bucătărească ea pentru oaspeții care-i calcă pragul. Simona este și economistul care ține evidențele afacerii, și bucătarul care gătește bunătățile pământului, și managerul micii gospodării de la munte.
Patronul de la „Livada minunată” amestecă în ceaun tocana de oaie, mânuiește cu învârtoșenie făcălețul în mămăliga care se pârpolește domol la foc de lemne, înfășoară sarlamelele în foi de viță și își mai afundă adânc și mâinile în aluatul care va întruchipa brânzoiacele moldovenești „poale-n brâu”.
Însă, ambițiile sale nu au limitat-o la gospodărie, purtând-o mai departe, prin țară, la diverse evenimente și concursuri gastronomice. Miniona Simona, „nestăpânita de nimeni”, a ajuns până și la emisiunea „Chefi la cuțite”, ediția a 6-a, unde, cu rețeta sa de prepelițe și povestea de viață, a reușit să-i impresioneze pe cei trei mușchetari ai gastronomiei: Sorin Bontea, Florin Dumitrescu și Cătălin Scărlătescu. Mai mult, a reușit chiar să-și adjudece locul 2 și în emisiunea lui Horia Vârlan, de la Prima TV.
Omeni de vază, în căutarea liniștii de la sat
Interesant este că, la pensiunea de la munte, au ajuns, în puținii ani de când există, tot soiul de oameni, unii mai cunoscuți decât alții, veniți de peste tot, din țară. Unul dintre aceștia este Cristina Șoloc, producător și realizator la televiziunea națională, care a și inclus-o pe Simona într-un serial de emisuni dedicate românilor adevărați, implicați în conservarea tradițiilor – „România veritabilă”. Dar și actorul Adrian Păduraru, Bogdan Pavlică, realizator la radio „România Actualități”, renumiții cardiologi Cristian Stătescu și băcăuanul Radu Sascău. Pe aici, au fost să-și încarce bateriile chiar și oaspeți străini, veniți de prin Canada, Statele Unite, Germania, Olanda, Spania, Italia, Croația.
„Este multă muncă în spatele a ceea ce oamenii, oaspeții și admiratorii noștrii, văd. Dar, nimic nu este imposibil, toate visele, ambițiile pot fi realizate dacă ți le dorești cu adevărat și, mai ales, dacă și crezi în ele. Liantul, însă, este încrederea în propriile capacități, munca asiduă, dublate de perseverența și încăpățânarea de care toți trebuie să dăm dovadă” – Simona Drilea
