Lansarea unei cărţi astăzi, când asemenea evenimente au loc tot mai rar (criticii literari ar trebui să lămurească această enigmă), devine o adevărată sărbătoare.
La concurenţă cu vernisajul Expoziţiei Anuale a Uniunii Artiştilor Plastici, de la Galeriile Frunzetti, dar şi cu mitingul din Piaţa Tricolorului, la Biblioteca Judeţeană „Costache Sturdza” publicul s-a întâlnit cu Iacob Florea, autorul volumului „Ceva care să-mi amintească de tine” (Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2016), supus atenţiei celor prezenţi de Adrian Jicu, director al Bibliotecii, prof. Constantin Călin – critic, istoric literar, şi scriitorul Dan Petruşcă.
Iacob Florea, membru al Uniunii Scriitorilor, băcăuan la origini, a trecut fulgerător prin redacţia ziarului Deşteptarea la începutul anilor 90, stabilindu-se în Bucureşti, unde a şi debutat, în 1993, la Cartea Românescă, cu volumul de proză scurtă „Îngerul trage sforile”, gen literar pe care nu-l va părăsi, consacrându-l definitiv. Prefaţat de Eugen Uricaru, fost redactor al Ateneului, scriitor de mare forţă, fost preşedinte al Uniunii Scriitorilor, recentul volum cuprinde şase povestiri, în care temele principale sunt iubirea, bătrâneţea dar şi boala (Dan Petruşcă), iar Adrian Jicu remarca în cronica de întâmpinare, din Ateneu (nr. 569, pag. 7):
„Atributul numărul unu în scrisul său îl constituie ambiguitatea, o ambiguitate lucrată, care devine marcă stilistică şi atitudinală.” Criticul Constantin Călin, după o incursiune în evoluţia genurilor literare, remarcând o criză a povestirii, a prozei scurte, în literatura română din ultimele decenii, aprecia talentul deosebit al autorului, dublat de muncă:
„Iacob Florea se detaşează printre confraţi ca om citit şi scriitor îngrijit, o demonstrează şi volumul despre care facem vorbire, pe care îl recomand spre lectură”, a mai spus Constantin Călin, la seara de poveste a povestirii, încheiată cu o sesiune de autografe şi un colocviu de impresii.
