Comuna Rosiori, ca multe altele de pe Valea Plangerii, este la limita de supravietuire. Lipsa fondurilor pentru investitii a transformat aceasta localitate intr-o adevarata ruina. Oriunde te duci, in cele sase sate care fac parte din administratia Rosiori, peste tot este paragina. Doar scolile sunt putin mai „rasarite”. In rest… doar proiecte greu de realizat.
L-am intalnit primarul comunei Rosiori, la primele ore ale diminetii, in biroul de primarie ,facand calcule peste calcule pentru a vedea daca ii ajung banii sa isi plateasca cei cativa salariati care au mai ramas. “Nu stiu daca am pentru luna asta. Nici nu vreau sa ma gandesc ca pana la finele anului mai sunt doua luni de plata”, ne-a spus edilul, Ionel Petraru (foto), suparat. Nu are bani. Vistieria primariei e goala, iar acum toti duc o lupta surda, continua de supravietuire. “Nici gradul de incasare a taxelor locale nu ne ajuta deloc. Este foarte mic. Supravietuim. Din ce avem si din ce mai primim de la Consiliul Judetean. Asta e.”, se justifica.
Drumuri neasfaltate
Cand a iesit primar, Ionel Petraru si-a propus sa schimbe in totalitate “fata” comunei. S-a lansat intr-o multime de proiecte, dar fiecare a cazut unul cate unul. Prin Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI) a intentionat ca tot ce inseamna drum local sa fie asfaltat. Asta insemna in jur de 7 kilometri, care leaga satele Poieni, Rosiori, Valea Mare. Ar fi fost o investitie de circa 24 miliarde de lei vechi, fara TVA. “Nu s-a mai facut nimic. Mi s-a transmis ca proiectul este aporbat, dar atat”, ne-a explicat. In rest, s-a mai “aruncat pe ici, pe colo” balast.
Baza sportiva – abandonata
Un alt proiect inceput, dar nefinalizat, a fost o baza sportiva multifunctionala, in spatele scolii din centrul comunei. Aici s-au investit deja 1,4 miliarde de lei. S-a ridicat o cladire mica pentru vestiare, s-a turnat placa, s-au montat stalpii pentru gardul imprejmuitor si s-a cumparat plasa de gard. Atat. In rest… sunt doar sperante ca va veni si restul de bani, de inca 2,4 miliarde pentru finalizarea lucrarii.
Rectificare zero
Aproape de sediul primariei este o alta cladire-ruina. Aici Petraru vrea sa organizeze, dupa reconsolidarea imobilului, o biblioteca comunala. “Suntem in faza de licitatie. Am estimat ca ar fi nevoie de circa 4,8 miliarde de lei vechi. Banii ii luam din bugetul local”, a spus primarul. In comuna nu exista nici camin cultural, iar nuntile sau alte activitati se desfasoara intr-un fost grajd de animale, care a fost reamenajat, spoit cu var si ornat cu baloane colorate. “A mai fost proiectul de aductiune cu apa care a «murit», am vrut sa construiesc un teren de joaca pentru copii, dar nu a fost aprobat, iar despre construirea unui camin cultural nu are rost sa mai vorbesc. Mi-au ramas doar visele. Fara bani, nu poti face nimic”, a mai spus edilul. La ultima rectificare bugetara de la Consiliul Judetean, comuna Rosiori nu a mai primit niciun leut.
Ce a fost odata
Odata in comuna Rosiori se desfasurau activitati de agricultura si zootehnie, dar si de comert si morarit. A existat si un CAP, cu 5 grajduri pentru vite, o statiune de ovine, o ferma cu 6 saivane, un abator si un centru de tuns. In plus, zona oferea si posibilitati de construire a fermelor zootehnice.
Comuna are in prezent 2.381 de locuitori. Doar jumatate dintre ei mai sunt apti de munca. Salariati sunt doar cei care lucreaza la primarie, cei care sunt in scoli, cadrele medicale din cabinetele medicilor de familie si alti vreo doi de la magazinul-cooperatie.
Comuna Rosiori are in administratie sase sate: Misihanesti, Rosiori, Poieni, Valea Mare, Valea Mica si Neguseni. Intreaga localitate se intinde pe 4.575 ha, din care 340 intravilan. Are 867 de gospodarii, 4 gradinite si 4 scoli. Este o comuna situata in partea de nord a judetului Bacau. Teritoriul comunei face parte din unitatea centrala a Podisului Moldovei, sectorul nord-vestic al comunelor Tutuvei in zona de interfluviu Siret-Berheci. Singurul obiectiv turistic din zona este Biserica „Sf. Maria” din satul Poieni, declarata monument istoric, ce dateaza din anul 1777.
Roxana Neagu
