În ciuda tendinței generale de scădere a ratei anuale a inflației în Uniunea Europeană, România se situează în fruntea clasamentului cu o creștere semnificativă a prețurilor la începutul anului 2024. Potrivit datelor publicate de Eurostat la 22 februarie, rata anuală a inflației în UE a înregistrat o ușoară scădere, coborând de la 3,4% în decembrie 2023 la 3,1% în ianuarie 2024.
Totuși, în România, situația este diferită, cu o rată anuală a inflației de 7,3%, de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și în creștere față de 7% înregistrat în luna decembrie a anului trecut. Aceasta plasează țara pe primul loc în UE la creșterea prețurilor, urmată de Estonia cu 5% și Croația cu 4,8%.
În contrast, Danemarca și Italia au avut cele mai scăzute rate anuale ale inflației din UE, ambele înregistrând 0,9%, urmate de Letonia, Lituania și Finlanda, toate cu o inflație de 1,1%.
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflației a înregistrat scăderi în 15 state membre, a rămas stabilă într-o țară și a crescut în 11 state, inclusiv în România. În zona euro, rata anuală a inflației a scăzut de la 2,9% în decembrie la 2,8% în ianuarie. Eurostat indică faptul că inflația de bază, care exclude prețurile volatile pentru energie și alimente, a scăzut la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în scădere prognoza de inflație pentru finalul acestui an la 4,7%, anticipând o reducere la 3,5% la sfârșitul lui 2025. Cu toate acestea, rata actuală ridicată a inflației pune la încercare economia românească și necesită gestionarea atentă a politicii monetare pentru a menține stabilitatea economică. Acest context a dus la o serie de ajustări în ghidurile și strategiile economice ale autorităților pentru a gestiona inflația și pentru a asigura un impact cât mai redus asupra populației și a afacerilor locale.
