Nici după aproape trei decenii de la apariția primei legi a fondului funciar, aprobată de Parlament în 1991, procesul de retrocedare a terenurilor nu s-a încheiat. Pentru unii, recuperarea proprietății deținute de bunici sau părinți a devenit bătălia vieții lor, o datorie de onoare și, în același timp, un coșmar.
Cauzele nefinalizării procesului de restituire sunt modificarea și completarea permanentă a legislației, lipsa planurilor cadastrale în zona Moldovei, tranzacționarea terenurilor pe bază de zdelcă, informațiile neclare privind granițele, uneori în mod intenționat deformate de către cei care solicitau restituirea, de aici și dificultatea în a identifica amplasamentele de către comisiile comunale de fond funciar, apoi, nu în ultimul rând, lipsa de pregătire a membrilor acestor comisii.
Valentin Ivancea, subprefect de Bacău, arată că în 2018 multe dosare nu au fost bine lucrate de comisiile locale și au fost returnate de 2-3 ori de către Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate.
Muncă multă, angajați puțini…
Pentru a eficientiza activitatea în acest sector, subprefectul județului a luat o serie de măsuri. Între altele, lărgit colectivul comisiei aducând specialiști de la Direcția Agricolă și Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) și a introdus o procedură care a eliminat o serie de pași între Comisiile locale și Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate, pentru ca cetățenii să nu mai fie purtați inutil pe drumuri.
De exemplu, s-a decis ca modificarea titlurilor să se facă de către OCPI, cu condiția ca terenul în cauză să nu fi făcut obiectul unui act de vânzare-cumpărare. E vorba despre modificări ale numelui autorului dreptului, în conformitate cu actele de stare civilă, a numărul parcelei, a vecinităților etc.
Urmarea a fost că și volumul de lucru al Comisiei județene a crescut cu 35-40 la sută. „Am cerut comisiilor locale să lucreze în mod eficient, de așa natură încât să nu mai întoarcem dosarele de la grupul de lucru constituit la nivelul Instituției Prefectului la comisiile locale.
De aici apar și nemulțumirile cetățenilor pentru că un dosar este plimbat de 2-3 ori dacă nu este bine întocmit, asta însemnând muncă în plus și timp pierdut și pentru cetățeni, și pentru grupul de lucru. Noi am trimis instrucțiuni clare și sperăm ca în 2019 să nu mai apară probleme”, a declarat Valentin Ivancea.
Nu ne ajunge pământul…
La ora asta, marea problemă o constituie diferența dintre rezerva de teren existentă și suprafața necesară. La terenul agricol, deficitul nu este mare: 3.017 de hectare. Rezerva este de 102.048 ha, iar necesarul, de 105.065 ha. Situația e doar aparent bună, deoarece, în realitate, rezerva e mult mai mică, multe terenuri fiind stăpânite fără acte sau având o poziționare incertă. La păduri, deficitul este enorm: 67.008 ha. Astfel, rezerva de terenuri forestiere este de 20.776 ha, iar necesarul, de 87.784 ha. Deficitul reprezintă diferența dintre suma suprafețelor cerute (dosare nesoluționate) și rezerva de pădure existentă la ora aceasta.
Oamenii solicită să li se restituie pădurea, dar nu mai există suprafețe libere. Ar putea fi împroprietăriți din pădurile aparținând statului, care sunt administrate de Romsilva, prin Direcția Silvică Bacău. Pentru asta, trebuie mai întâi ca acele suprafețe de pădure să fie trecute din domeniul public al statului în domeniul privat al statului. Prefectura Bacău a trimis scrisori către Ministerul Finanțelor, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și prim-ministrul României. În final, decizia aparține Ministerului Justiției, prin urmare se așteaptă răspunsul acestuia.
În 2018, au fost emise 378 de titluri de proprietate, din care 353 au vizat terenuri agricole și restul de 25, terenuri forestiere, la care s-a adăugat eliberarea a 88 de duplicate pentru titluri de proprietate pierdute. Comisia județeană a emis 535 de hotărâri, din care 11 pentru invalidarea hotărârilor comisiilor locale. Ponderea activității Comisiei județene a constat, însă, în modificarea titlurilor de proprietate.
