Un articol recent scris de un colonel NATO, chiar dacă în retragere, și publicat de un institut britanic, a stârnit un mare interes în mediile de analiză și securitate internațională. În acest articol, se analizează diferențele semnificative dintre strategia occidentală și cea rusă a războiului, deși părțile implicate nu sunt explicit numite. Cu toate acestea, este evident că autorul se referă la confruntarea din Ucraina, unde abordarea rusă a războiului se remarcă prin concentrarea pe uzură și distrugerea economică a adversarului, în contrast cu orientarea occidentală către obținerea rapidă a teritoriului.
În eseul său, „Arta de uzură a războiului: lecții din războiul rusesc asupra Ucrainei” publicat de Institutul Regal al Serviciilor Unite (Royal United Services Institute, RUSI) , Alex Vershinin subliniază importanța abordării strategice într-un conflict militar prelungit. El argumentează că Occidentul trebuie să renunțe la preferința sa pentru manevră și să adopte o strategie de uzură pentru a face față potențialelor conflicte de mare amploare.
Vershinin definește războaiele de uzură ca fiind acele conflicte care implică o abordare „centrată pe forță”, cu accent pe capacitatea de a înlocui pierderile și de a genera noi formațiuni, spre deosebire de războaiele de manevră care se concentrează pe controlul terenului. El subliniază că, în războaiele de uzură, victoria este determinată de capacitatea unei țări de a epuiza resursele inamicului și de a-și menține propriile resurse.
Autorul observă că Occidentul nu este pregătit pentru acest tip de conflict, având tendința de a evita războaiele de uzură și de a se concentra pe confruntările scurte, în care victoria este rapidă și decisivă. El subliniază că abordarea occidentală se bazează pe presupunerea că războaiele de uzură sunt excepții și că acestea sunt adesea considerate rezultatul incompetenței liderilor.
“Pentru majoritatea experților occidentali, strategia de uzură este contraintuitivă. Din punct de vedere istoric, Occidentul a preferat confruntarea scurtă «învingătorul ia tot» a armatelor profesioniste. Jocurile de război recente, cum ar fi războiul CSIS asupra Taiwanului, au acoperit o lună de lupte. Posibilitatea ca războiul să continue nu a intrat niciodată în discuție. Aceasta este o reflectare a unei atitudini comune occidentale. Războaiele de uzură sunt tratate ca excepții, ceva de evitat cu orice preț și, în general, produse ale nepriceperii liderilor. Din nefericire, războaiele dintre puterile apropiate sunt probabil să fie de uzură, datorită unui bazin mare de resurse disponibile pentru a înlocui pierderile inițiale”, scrie el.
Vershinin subliniază că războaiele de uzură sunt câștigate de economii care permit mobilizarea masivă a armatelor prin sectoarele lor industriale. El argumentează că armatele trebuie să fie capabile să se extindă rapid și să consume cantități masive de echipamente și muniții. Autorul evidențiază dificultățile economiilor occidentale de vârf în atingerea acestei mase critice, datorită tendinței lor de a elimina capacitatea în exces în timpul perioadelor de pace și de a externaliza producția în alte țări.
Vershinin atrage atenția că Occidentul trebuie să își reevalueze strategiile militare și industriale pentru a face față potențialelor amenințări de război de uzură. El subliniază importanța asigurării unei capacități industriale excesive și a menținerii unei forțe de muncă calificate pentru a evita riscul de a pierde un astfel de conflict.
Lt Col (retragere) Alex Vershinin are 10 ani de experiență în linia întâi în Coreea, Irak și Afganistan. În ultimul deceniu înainte de retragerea sa, a lucrat ca ofițer de modelare și simulare în dezvoltarea conceptelor și experimentelor pentru NATO și Armata SUA. Institutul Regal al Serviciilor Unite (Royal United Services Institute, RUSI) este un centru de cercetare și analiză independent, cu sediul în Regatul Unit. Fondat în 1831 de către Arthur Wellesley, primul duce de Wellington, și alți lideri militari și politicieni importanți ai vremii, RUSI este dedicat analizei problemelor de securitate și apărare la nivel global.
