Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC), Primăria comunei Oituz și Asociația „Copiii în sânul familiei” organizează, pe 28 august, în satul Hârja, ediția a XV-a a Festivalului plăcintelor, un concurs de făcut plăcinte după rețete originale. Evenimentul va avea loc în curtea Așezământului „Sf. Voievod Ștefan cel Mare” din acest sat al comunei Oituz.
La festival vor veni reprezentanți ai filialelor ANTREC din mai multe județe, dar și concurenți și expozanți individuali, producători de vinuri, de produse ecologice și de obiecte hand-made. Ateliere organizate pe loc vor oferi vizitatorilor plăcinte tradiționale, gogoși calde, clătite și plăcinte moldovenești. „Fiecare concurent – spune Beatrice Grigoraș, președinta ANTREC Bacău – va primi o diplomă de participare, iar câștigătorii concursului vor primi diplome și premii în obiecte. Ne vom strădui să materializăm astfel mai mult decât în sufletele noastre dorința noastră de a păstra tradiții culinare românești atât de îndrăgite”.
Deschiderea festivalului va avea loc de la ora 11,00, iar jurizarea la ora 13,00. „Degustările de produse – a mai precizat Beatrice Grigoraș – vor începe imediat după jurizare, astfel încât prezența la festival trebuie făcută în acest timp, pentru că plăcintele vor fi rapid solicitate”.
Festivalul este o încercare de promovare turistică și agroturistică a Văii Oituzului. La prima ediție a festivalului, organizată în Bacău, la fostul Hotel Moldova, a fost prezent și ministrul de atunci al Turismului, Dan Matei Aghaton.
Suntem balcanici, deci și plăcintari
Delicatesele pregătite de gospodine la cuptor sau în tigaie au dat întregii zone a Balcanilor supranumele de „Raiul plăcintelor”. Scriitorii nu putea omite acest meșteșug. Vasile Alecsandri scria în „Stan Covrigarul”: „cu o plăcintă ca asta se amuțeau toate nevestele”, iar Ion Creangă, în „Amintiri din copilărie” a scris despre „strachina cu plăcinte fierbinți”. Moldovenii sunt mândri de plăcinta „poale-n brâu”, iar plăcinta dobrogeană este deja recunoscută ca marcă înregistrată și a ajuns și în Parlamentul European, unde cei de acolo s-au delectat cu peste 1.000 de plăcinte pregătite de gospodinele din Mangalia. Maramureșul e mândru de plăcinta din țara Chioarului.
În localitatea Mesteacănul, localnicii își protejează marca de plăcinte crețe, care merg foarte bine cu horinca.
Prin secolul al XVIII-lea, a fi plăcintar în România era un adevărat noroc. Dovadă stau versurile „Halal, zău, de cine știe să facă plăcintărie! S-o dospească, plămădească! În cuptor s-o rumenească”. Fanarioții aveau urarea „Na zisis, na procopsis, ke is tin Vlahio megolas plațintaris!” (Mai mare să te văd, să ajungi mare plăcintar în Țara Românească!). În opera lui Costache Negruzzi, „Istoria unei plăcinte””, capodoperele gastronomice devin cadouri, instrumente ale corupției pentru obținerea unor posturi la Curtea Domnească.
 | Abonați-vă la canalul Telegram Deșteptarea pentru a primi știri necenzurate de "standardele comunității" |
