“Prin puterea profesorilor, construirea unei societati durabile”, acesta este sloganul Zilei Mondiale a Profesorilor, care este marcata, in toata lumea, pe 5 octombrie. Cu acest prilej, politicienii au transmis urari si felicitari, aratându-si “intreaga gratitudine si respectul pentru munca celor care contribuie la pregatirea tinerilor pentru o societate in plina dezvoltare”.
Nu se sufla o vorba despre salariile dascalilor, despre umilintele la care sunt supusi profesorii, an de an, de guvernele care s-au format si cu voturile acestora. Nu se spune o propozitie coerenta despre faptul ca mii de elevi invata de pe manuale vechi de ani si ani, cum nu se rosteste o fraza cu miez despre conditiile in care invata elevii in scoli fara autorizare sanitara.
Nimeni nu a vorbit – si nici nu o sa vorbeasca – despre inegalitatea de sanse dintre elevii din urban si cei din rural, acestia din urma fiind condamnati la abandon scolar, din cauza precarelor conditii sociale. S-a sarbatorit Ziua Educatiei intr-o tara in care analfabetismul a luat amploare, situându-ne pe primele locuri in acest domeniu.
Sunt localitati in judetul Bacau unde nici nu s-a sarbatorit aceasta zi, deoarece in scoli nu exista nicio persoana cu acest titlu, toate cadrele fiind cu studii medii, iar ministerul, guvernul, sindicatele mai au curajul (i-am putea spune nesimtire) de a iesi in fata, ca bufonul regelui cu mascari. Si lista neimplinirilor este lunga, cum lunga este si lista cu promisiuni, aceleasi in fiecare an. Fraze goale, in conditiile in care nu se respecta niciun articol din Constitutie care se refera la dreptul la educatie, la un trai decent.
Scrie clar: “Statul este obligat…”, deci nu sunt drepturi facultative: azi – da, mâine – nu. Atunci când parlamentarii lipsesc de la munca, se justifica ca ar fi in “teritoriu”. Care teritoriu? Daca ar fi adevarat, am vedea, am auzi numai de deputati si senatori linsati prin “teritoriu”. Are curajul vreo unul sa intre intr-o scoala? Mira-m-as! Se gândeste cineva ca in scolile noastre se pregatesc viitorii parlamentari, consilieri, primari, ministri, cei care vor “construi societatea durabila” peste 10-15 ani? Nu-i de gluma, oameni buni!
