Sociologul Mirel Palada a provocat o mică eroare în Matrix, zilele trecute, cu un text extrem de contondent publicat pe contul să de Facebook: “Sînteți proști și o să muriți săraci și proști pentru că țineți cu oricine altcineva, nu cu țara voastră, nu cu neamul vostru, nu cu pămîntul vostru, nu cu sarea voastră, nu cu păcura voastră, nu cu morții voștri!”.
Pe scurt, românii, deși bine dotați cu resurse, nu-și apară interesele și se predau cotropitorilor iar din acest motiv o duc tot mai prost, pentru că sunt deposedați de avuție în vreme ce cântă ode tălharilor. După publicarea textului s-au întâmplat două lucruri: acesta a fost preluat de mii de utilizatori devenind viral și , în același timp, a fost șters de Facebook după ce a fost raportat de diverși “binevoitori” pentru “limbaj care incită la ură”.
Într-un demers sinucigaș, alți useri au preluat textul și au fost blocați de rețea, tot pentru “incitare la ură” și “inducerea sentimentelor de inferioritate”. Să mai spunem că celebrele mesaje cu plăcuță suedeză zburdau vesele pe rețeaua socială fără să fie considerate nici măcar ofensatoare? N-are rost. Ce se vede cu ochiul liber este că mult clamata libertate de pe Facebook nu există; rețeaua care, ca și alte invenții online, ar fi trebuit să ne facă viața mai ușoară și mai frumoasă, este, de fapt, un instrument de manipulare și control social.
Rolul său este de a transmite doar un anumit tip de mesaje, de a crea trenduri în acord cu corectitudinea politică impusă și de a identifica și suprima acele voci care contravin doctrinei oficiale. Ceea ce s-a întâmplat, însă, în aceste zile, arată că se poate și invers: o acțiune abuzivă a Rețelei poate genera un efect de bumerang. Probabil că defecțiunea din Matrix nu va fi foarte vizibilă, nu va avea efecte de durată; în definitiv, s-au mai înregistrat astfel de momente. Dar, în același timp, reacția utilizatorilor ne arată că există un procent important din societate care nu mai e dispus să înghită pe nerăsuflate explicațiile celor care s-au făcut stăpâni pe țară.
Că oricâtă anticorupție ar mai inventa, oricâte cătușe ar flutura, cu orice amenințări ne-ar mai lovi ocupanții și marionetele lor puse să conducă țara, începe să se vadă că totul e doar o piesă de teatru menită să distragă atenția și să mute discuția de la problemele cu adevărat importante.
