In fiecare an, Organized Crime and Corruption Reporting Project (O.C.C.R.P.) recunoaste eforturile celor care lucreaza neobosit pentru promovarea criminalitatii si coruptiei. Pentru 2013, aceasta distinctie neonoranta a fost acordata Parlamentului României.
In mod obisnuit, infractorii depun mari eforturi pentru a se sustrage legii. in acest an, Parlamentul Romaniei a câstigat premiul O.C.C.R.P., pentru incercarile sale de a-i ascunde pe parlamentari de lege chiar cu ajutorul legii. Reamintim…
La inceputul lunii decembrie, Parlamentul a aprobat amendamente la Codul Penal, prin care ar putea fi acordate membrilor sai, precum si altor oficiali guvernamentali alesi, imunitate in fata acuzatiilor de coruptie. Tot in aceasta luna, Parlamentul nostru a propus si acordarea amnistiei pentru condamnatii cu sentinte de pâna la 6 ani de inchisoare, aparent din necesitatea de a evita suprapopularea penitenciarelor. De aceasta amnistie ar fi beneficiat si fosti ministri si alti oficiali.
In laudatio, O.C.C.R.P. noteaza: „Parlamentul român a ridicat coruptia la un nou nivel in Europa, legalizând-o. De ce acum? Probabil fiindca stiu ce au facut si stiu ca nu e bine”. Mi-am luat libertatea si am denumit simplu acest interesant/meritat premiu/titlu: „Ocrotitor Zelos al Coruptiei”.
Ca platitor constiincios de impozite si taxe, ca traitor de România tratat cotidian cu dispret, sictir si bascalie de catre cei care ar trebui sa-mi gestioneze fericit supravietuirea, acord, si eu, niste titluri pentru 2013…
Acord titlul „Stan si Bran rataciti in politica” domnilor Victor Ponta si Crin Antonescu, frati comediosi de cruce ai guvernarii, bufoni de poveste ai comunicarii, autorii celor mai strasnice gaguri rupte din comedia absurdului.
Domnului Traian Basescu, mereu (inca…) presedinte, ii acord titlul „Muschii mei, Gica Contra, ha, ha, ha!”, pentru consecventa diabolica in a dârâma tot ce se infiripa, in a nu fi de acord, uneori in aceeasi clipa politica, nici macar cu el insusi.
Titlul „Ageamiul de serviciu al democratiei” se acorda Opozitiei, care, inspirata din pompierismul hahaistic basascian, a avut fata de Putere o strategie si o atitudine care au echivalat cu un jalnic non-combat.
„Pute a galben de-ti ia nasul” este titlul pe care il inmânez miscarii sindicale românesti, devenita o anexa jalnica (si) a actualei guvernari.
Mediului academic românesc ii accord titlul de „Uzina nerusinata de fabricat doctorate”, intrucât a provocat si invidia unor tari precum S.U.A., Japonia sau Franta, care, in acest domeniu, nu pot tine ritmul cu noi.
