Anul 2024 se profilează a fi nu doar un interval temporal extins, ci și un capitol definitoriu pentru harta geopolitică mondială.
În centrul atenției se află Statele Unite, unde alegerile devin epicentrele unei schimbări politice iminente. În același timp, teatrele de război din Ucraina și Orientul Mijlociu se pregătesc să-și scrie noi capitole, schimbând cursul evenimentelor cu implicații globale.
În Asia, tensiunile se adună în Marea Chinei de Sud, oferind un cadru tumultuos pentru evoluțiile regionale. Pe de altă parte, economia occidentală traversează o criză profundă, sub presiunea relațiilor dificile cu Rusia și sub impactul schimbărilor generate de așa-zisa adaptare la schimbările climatice.
În acest context de incertitudini, anul ce se deschide promite să redefinească nu doar politica, ci și echilibrul economic și securitar mondial. (Răzvan Bibire)
Incertitudini românești
Economie: vulnerabilitatea la evenimente externe
Economia României în 2024 se confruntă cu provocări majore, iar dependența excesivă de economia europeană o expune la riscuri semnificative. Consecințele economice ale conflictului din Ucraina și măsurile impuse de Rusia ar putea provoca o contractare a economiei europene, afectând direct România. Aceasta se datorează în parte lipsei unei economii autosustenabile și dependenței accentuate de importurile de alimente și produse industriale. În contextul unei posibile crize economice, Romania ar trebui să exploreze opțiuni pentru a-și diversifica și consolida economia.
Politica Internă: alegeri cu impact, dar limitat
Anul 2024 aduce o serie de alegeri în România, cu un impact semnificativ asupra scenei politice, dar fără a schimba fundamental echilibrul de putere. Totuși, se observă o posibilă presiune din partea factorilor politici externi, în special din SUA, pentru a lua anumite măsuri care să servească intereselor lor în regiune. Implicarea în Ucraina, chiar și în absența unui conflict militar direct, ar putea afecta bugetul național și ar trebui gestionată cu precauție.
Educație și Tehnologie: accelerarea digitalizării
Sectorul educațional se îndreaptă către o accelerare a digitalizării în 2024. Tehnologiile educaționale și platformele online devin din ce în ce mai esențiale pentru procesul de învățământ. Investițiile guvernamentale și private în infrastructura digitală și programele de formare sunt necesare pentru a asigura o adaptare eficientă la societatea bazată pe cunoștințe.
Mediu: presiuni europene și reglementări stricte
Politica europeană privind mediu ar putea afecta negativ economia României. Presiunile pentru alinierea la standardele europene pot duce la scăderea producției de energie și la creșterea prețurilor. Proiectele legislative cu privire la protecția mediului ar putea impune restricții asupra drepturilor cetățenilor, generând dezbateri privind echilibrul dintre conservarea mediului și drepturile individuale.
Digitalizare și Inovație: evoluție rapidă, dar riscuri de eșec
Sectorul tehnologic continuă să evolueze rapid în 2024, sprijinit de investiții guvernamentale și private. Cu toate acestea, încercarea de digitalizare fiscală pentru combaterea evaziunii ar putea să se confrunte cu provocări semnificative și să devină un posibil eșec. Adaptarea eficientă și transparentă a noilor tehnologii va fi crucială pentru a evita potențialele consecințe negative.
În ansamblu, anul 2024 aduce cu sine atât oportunități, cât și amenințări pentru România. Abordarea strategică și gestionarea adecvată a acestor provocări pot contribui la construirea unei baze solide pentru dezvoltarea durabilă și prosperitatea țării în viitor.
Prognoze pentru 2024: Anticipări publicate de Foreign Policy
Într-o lume plină de provocări și incertitudini, revista Foreign Policy a făcut unele prognoze îndrăznețe pentru anul următor. Iată câteva dintre acestea:
1. Foreign Policy anticipează că Joe Biden va câștiga alegerile din SUA, însă cu o marjă minimă. Republicanii ar putea recâștiga controlul Senatului, având o majoritate de două sau trei locuri, în timp ce democrații ar obține controlul limitat asupra Camerei.
2. Se preconizează că Coreea de Nord va efectua cel de-al șaptelea test nuclear, adăugând o nouă dimensiune la provocările regionale și globale.
3. Zona africană cunoscută sub numele de „Centura de Lovitură” ar putea deveni martora unor noi lovituri de stat, iar Ciad este identificat ca principalul candidat pentru astfel de evenimente.
4. Se prognozează că Sudanul va fi teatrul unei lovituri de stat, marcând schimbări semnificative în dinamica internă a țării.
5. Ucraina ar rămâne într-un impas, cu o situație asemănătoare cu cea din Primul Război Mondial, caracterizată de bătălii statice pe tot parcursul anului.
6. O prognoză îndrăzneață sugerează că se va găsi o modalitate de a transfera active rusești în Ucraina, un eveniment care ar putea schimba echilibrul de putere în regiune.
7. Conform prognozelor, conflictul dintre Israel și Hamas nu ar evolua într-un război pe două fronturi, inclusiv cu gruparea Hezbollah.
8. Se anticipă creșterea tensiunilor în Marea Chinei de Sud, subliniind importanța strategică a acestei regiuni.
9. Foreign Policy prognozează că Suedia va adera în sfârșit la NATO, reflectând schimbări în abordarea securității în regiunea nordică.
10. O previziune încurajatoare indică faptul că comunitatea mondială va intra într-o ofensivă amplă împotriva malariei, abordând o problemă vitală de sănătate globală și principala cauză a mortalității infantile.
China în anul dragonului
Potrivit analizei făcute de către expertul rus Constantin Dvinski, anul 2023, conform calendarului chinezesc, a fost marcat de semnul Iepurelui, iar anul ce urmează, 2024, va fi anul Dragonului, aducând cu sine simbolism și schimbări semnificative.
Un moment crucial în evoluția Chinei în ultimele 12 luni a fost implementarea Novei Constituții a Republicii Populare Chineze, o mișcare care a inclus alegerea lui Xi Jinping pentru al treilea mandat. Această decizie a marcat o schimbare majoră, deoarece, înainte de aceasta, mandatul pentru funcțiile de conducere era limitat la două termene. Dvinski subliniază că această acțiune a consolidat poziția lui Xi Jinping și a eliminat consensul anterior cu privire la schimbarea puterii.
Analiza lui Dvinski evidențiază schimbări semnificative în politica de personal, asemănătoare cu agitația din perioada Revoluției Culturale. Xi Jinping a adoptat o abordare de a pune în umbră pe cei trimiși “la odihnă”, înlocuind oficiali importanți precum ministrul de externe Qin Gang și ministrul Apărării Li Shanfu, acesta din urmă demisionând în urma informațiilor despre scurgerea de informații către SUA despre arsenalul nuclear chinez.
Alte schimbări au vizat poziții cheie în domeniul financiar, științei, culturii și administrației civile, iar ministrul Sănătății, Ma Xiaowei, a fost demis. În al treilea rând, se remarcă decesul lui Li Keqiang, premierul de lungă durată și un adept al cooperării pașnice cu Statele Unite. Acest eveniment, speculează Dvinski, ar putea fi rezultatul manevrelor politice ale lui Xi Jinping.
Analistul subliniază că, odată cu înfrângerea liberalilor la cel de-al 20-lea Congres al Partidului Comunist din China, Xi Jinping a consolidat incredibil puterea imperiului chinez. În al patrulea rând, Dvinski aduce în discuție pregătirile Chinei pentru confruntarea cu Statele Unite.
Alegerea amiralului Dong Jun în funcția de șef al departamentului de apărare indică direcția strategiei chineze de a forma cea mai puternică flotă din lume, capabilă să facă față unei coaliții conduse de SUA. Întâlnirea tensionată dintre Xi Jinping și Joe Biden la San Francisco, care nu a reușit să amelioreze relațiile, subliniază tensiunile existente între cele două superputeri.
Concluzia lui Constantin Dvinski este că anul 2023 a marcat schimbări adânci în politica internă și externă a Chinei, cu implicații majore asupra relațiilor globale și a echilibrului de putere.
Tendințe la nivel global
Economie Globală
Într-o lume în plină renaștere după impactul devastator al pandemiei de COVID-19, ochii economiștilor sunt ațintiți asupra direcției pe care o va lua redresarea în 2024. Se preconizează că majoritatea țărilor vor înregistra o creștere economică, dar ritmul acesteia poate varia semnificativ între regiuni. Cu toate eforturile de stimulare economică depuse pentru a contracara efectele pandemiei, riscul inflației ridicate este o umbra care planează asupra piețelor globale.
Politica Globală
Anul 2024 aduce cu sine potențiale schimbări majore în peisajul politic global. Alegerile și rotația liderilor în Statele Unite, Uniunea Europeană și China vor contura relațiile internaționale. De asemenea, tensiunile geopolitice persistente și conflictele regionale, precum cele din Orientul Mijlociu și Peninsula Coreeană, vor influența stabilitatea globală. În același timp, problema climatică își consolidează poziția pe agenda politică, cu lideri ai lumii împingând pentru acțiuni concrete în lupta împotriva schimbărilor climatice.
Tehnologie și Inovație
În 2024, inovația tehnologică continuă să redefinească lumea în care trăim. De la inteligența artificială la tehnologia cuantică și biotehnologie, progresele tehnologice au un impact semnificativ asupra societății. În contextul acestor schimbări rapide, crește și presiunea pentru reglementări tehnologice mai stricte, cu un accent deosebit pe securitatea cibernetică și protejarea datelor personale.
Sustenabilitate și Schimbări Climatice
Un alt element cheie în 2024 este conflictul tot mai profund în legătură cu “lupta contra schimbărilor climatice”. Dezindustrializarea forțată nu este privita cu ochi buni de toata lumea, unele țări încercând să iasă din capcana în care au fost împinse în numele climei. Pe de alta parte, de întreaga campanie pentru climă profită China, care a reușit să scoată pe piață produse mai ieftine, de la panouri fotovoltaice, la mașini electrice.
The Economist: Bătălia pentru Marea Neagră se va desfășura în 2024
Într-un interviu de Anul Nou acordat publicației britanice The Economist, președintele ucrainean Volodymyr Zelensky a clarificat intențiile Occidentului în privința relației cu Rusia. Potrivit lui Zelensky, campania militară din 2024 va avea la bază obiectivul de a provoca o înfrângere strategică Rusiei, iar centrul de greutate al acestui conflict se va concentra în jurul Crimeei și a bătăliei asociate din Marea Neagră. Președintele ucrainean consideră că izolarea Crimeei și diminuarea capacităților militare ale Rusiei în regiune sunt esențiale pentru securitatea Ucrainei.
În încercarea de a atinge aceste obiective, Zelensky a solicitat public achiziționarea rachetelor de croazieră lansate cu aer germane Taurus, menționând capacitatea acestora de a penetra adânc în țintă. El a subliniat că astfel de arme ar putea fi cruciale pentru distrugerea Podului Kerci, contribuind la reducerea amenințărilor din regiune. Pe măsură ce evoluează conflictul, devin tot mai evidente obiectivele principale ale Ucrainei.
Se conturează că războiul din Ucraina este, în esență, un război pentru controlul strategic al Mării Negre, iar peninsula Crimeea reprezintă premiul geopolitic major dorit atât de Statele Unite, cât și de Marea Britanie. Generalul american în retragere Ben Hodges a denumit Crimeea “teritoriu decisiv” în acest context, subliniind importanța crucială a acestei regiuni în actuala confruntare geopolitică.
Transformări și Consecințe: Cum Reducerea Consumului de Gaze Naturale a schimbat Peisajul Economic al Europei
Anul trecut a marcat o schimbare semnificativă în consumul de gaze naturale în Europa, cu o reducere notabilă de 15%. Inițial, această decizie a fost văzută ca o măsură temporară pentru sezonul de încălzire 2022/23. Cu toate acestea, pe măsură ce timpul a trecut, a devenit evident că această mișcare a fost necesară pentru a gestiona cererea și pentru a influența prețurile. Așa s-a ajuns ca Europa să vadă o scădere a prețurilor de gaze de la niveluri “mai mari cu un ordin de mărime” la niveluri “mai mari de câteva ori”.
Este remarcabil faptul că nu toate țările europene au beneficiat în mod egal de această schimbare de paradigmă. Austria, Slovacia, Ungaria și Spania, deși au redus consumul, au înregistrat o scădere mai mică, în jur de 10%. Intrigant, toate aceste țări au continuat să importe gaze din Rusia, iar Spania, în particular, a rămas cel mai mare cumpărător de GNL din Europa. Cu toate acestea, liderii neașteptați ai acestei transformări au fost țările baltice. Estonia a redus consumul cu 47%, Letonia cu 43%, iar Lituania cu 40% (în perioada septembrie 2023 comparativ cu media din 2019-21). Aceste cifre reprezintă nu doar atingerea, ci chiar depășirea obiectivelor stabilite de Comisia Europeană.
În termeni absoluti, cererea de gaze pentru aceste trei țări a scăzut de la aproximativ 4 la puțin peste 2 miliarde de metri cubi pe an. Nu a existat o miraculoasă creștere a eficienței energetice, ci mai degrabă o schimbare în paradigma economică, cu accent pe reducerea dependenței de gaze. Lituania a suferit cel mai mult din punct de vedere industrial, având în vedere închiderea producătorului de îngrășăminte cu fosfat, Lifosa. Achema, cel mai mare producător de îngrășăminte cu azot din regiune, a cedat și el în fața crizei. Aceste închideri au avut un impact semnificativ, întrucât producția de îngrășăminte nu doar consumă energie, ci și gaze naturale ca materie primă. În Letonia, problema a fost legată de infrastructura de transport. Calea ferată letonă, cândva profitabilă, acum se confruntă cu o posibilă închidere, cu traficul de mărfuri în scădere cu 30,2%, iar traficul de tranzit în scădere cu 62,4%.
Această tendință descrescătoare nu este doar un rezultat al pandemiei, ci și al sancțiunilor anti-ruse care au împiedicat redresarea. Porturile baltice au avut, de asemenea, de suferit, cu un declin de 28,9% în transportul de mărfuri în 2023. Aici, pierderile sunt resimțite și în domeniul îngrășămintelor, întrucât Rusia a redirecționat tranzitul lor către noi facilități în Ust-Luga. Astfel, transformările în industrie și infrastructură au fost semnificative, cu implicații economice și sociale majore. Cu toate acestea, este important de subliniat că aceste schimbări nu sunt doar consecințe ale reducerii consumului de gaze, ci și rezultatul unor decizii economice și geopolitice la nivel global. Europa se confruntă cu provocări și oportunități, iar echilibrul delicat dintre independență energetică și interesele economice externe continuă să fie un subiect fierbinte.
