16 iulie 2024
Economie„Planta-cămilă” care poate salva agricultura

„Planta-cămilă” care poate salva agricultura

Fermierii se pregătesc pentru ani din ce în ce mai secetoși, cultivând plante care să reziste la lipsa apei. Sorgul este planta care promite cel mai mult. În județ, doar câțiva fermieri au pariat pe sorg, planta minune care poate înlocui cu succes culturile de porumb. Din ce în ce mai multe ferme de porci din țară folosec sorgul pentru furajarea animalelor.

Seceta pedologică înregistrată în ultimii ani îi determină pe fermieri să se orienteze către culturi mai rezistente la acest fenomen. Astfel, cu timpul, dacă clima va continua să sufere transformări dramatice, clasicele cereale ar putea fi înlocuite de sorg, o plantă care a apărut la noi în secolul al XV-lea, pe când porumbul nici nu era cunoscut în Europa. Sorgul, a cincea cea mai produsă cultură de cereale din lume, este folosit atât la hrana animalelor, cât și la producerea de combustibil cu etanol (1 tonă de sorg boabe poate fi utilizat pentru a produce 400 de litri de etanol). Semințele sale mai sunt utilizate pentru obținerea de ulei, amidon, pastă și a băuturi alcoolice, inclusiv whisky și vodcă.



O cultură cu „potențial”

Denumit în folclor și „planta cămilă”, grație calității sale de a rezista mult timp fără apă, sorgul poate deveni o alternativă la grâul și meiul, folosit mai ales la hrănirea animalelor. Și asta pentru că sorgul poate fi cultivat și în zone unde cele mai multe plante de cultură nu pot supraviețui în condițiile lipsei precipitațiilor și de temperaturi ridicate, în timpul verii. Potrivit specialiștilor, sorgul este o cultură de două ori mai rentabilă decât porumbul, de exemplu. În toată țara, mai puțin de 20.000 de hectare sunt cultivate cu sorg. Potrivit Direcției Agricole Bacău, la nivel de județ, în sezonul trecut, au fost înființate doar 64 de hectare cu sorg, cele mai multe în zona comunei Huruiești, pe terenuri cu potențial redus. Suprafețele destul de limitate cu sorg au fost determinate de problema desfacerii producțiilor, mai ales că multe ferme de animale, principalele beneficiare ale sorgului, și-au restrâns activitatea, după 1990. În prezent, unitățile care au supraviețuit folosesc, în special, porumb, la furajarea animalelor. „Practic, cele două plante – porumbul și sorgul – sunt asemănătoare, ca și conținut furajer. Din păcate, multă lume nu cunoaște calitățile sorgului. La păsări, se folosește mai puțin această plantă, pentru că are un conținut ridicat de palei, acele coji care îmbracă sămânța. Or, la sorg, semințele nu se pot decortica . Pe de altă parte, la soiurile mai vechi, s-a constatat că există o substanță care, în contact cu acidul clorhidric din stomacul animalelor, se transformă în acid cianhidric. Dar, există foarte mulți hibrizi noi, performanți, de la care a fost înlăturat acest neajuns”, ne-au transmis reprezentanții Direcției Agricole. Bobițele de sorg se folosesc în rețeta de urluială, dar și singure, pentru furajarea porcilor și a rumegătoarelor. Ca o paranteză, în Spania, boabele de sorg sunt folosite la hrănirea porcilor din care se produce celebrul jambon, apreciat în lume pentru gustul său unic.

Piața cerealelor, în momentul de față, nu este pregătită pentru această varietate: sorgul”

Ionela Zăbrăuțeanu este printre puținii fermieri din județ care, de mai bine de 7 ani, cultivă, printre altele, și sorg. „Nu este complicat, ca și cultură. Modul de lucru este similiar celui din cazul porumbului sau a florii soarelui. Se aplică un postemergent, un erbicid, apoi și pe timpul vegetației. În plus, este un moment mai special când trebuie aplicat un insecticid, întrucât tulpina, conținând glucide, este atractivă pentru anumite insecte. Deocamdată, am scos ce am investit. Poate și pentru că nu a fost producția atât de mare. Am recoltat 4 tone la hectar. Deci, nu pot spune că am făcut nu știu ce profit. Dar, mult mai bine, de exemplu, decât la porumb, unde se știe ce a făcut seceta anul ăsta, sorgul pretându-se mult mai bine la vremea secetoasă”, aflăm de la fermierul din Huruiești. Sunt unii hibrizi mai noi care permit folosirea recoltelor, imediat, în furajarea animalelor, însă soiurile mai vechi necesită parcurgerea unor etape pentru maturare, înainte de utilizarea în zootehnie. Semințele sunt asigurate de diverși furnizori. E nemulțumit pentru că, în acest an, firma cu care a colaborat, pe lângă faptul că i-a impus ce hibrid să cultive, nici nu a mai asigurat desfacerea producției, la recoltare. „Consider că piața cerealelor, în momentul de față, nu este pregătită pentru această varietate: sorgul. Atât timp cât nu este asigurată desfacerea, degeaba produci sorg. Sau orice altceva. Am reușit, cumva, să îl dau la un FNC, dar de la care nu am primit niciun ban, nici până acum”, a mai declarat producătorul din Huruiești. Chiar și în aceste condiții, omul v-a continua să cultive sorg, din rațiuni determinate, în principal, de secetă, zona fiind supusă acestui risc. În plus, este dispus să crească suprafețele cultivate, însă doar dacă v-a găsi un colaborator serios care să garanteze achiziționarea în întregime a recoltei.

„Aspiratorul M5”

Sorgul este mic, rotund și, de obicei, alb sau galben. Unele soiuri sunt roșii, maro, negre sau violete. Există mai multe specii de sorg, cea mai comună Sorghum bicolor, provenită din Africa. Alte specii populare au ajuns în Europa din Australia, India și alte țări din Asia de Sud-Est. În vremuri deloc îndepărtate, la noi, un anumit soi de sorg era folosit la confecționarea de mături, de exemplu. „Îmi amintesc că și tatăl meu, în copilărie, cultiva sorg pentru mături. Cu un soi de piaptăn, aduna sămânța pe care o dădea la găini, iar din tulpini, iarna, confecționa mături pe care le vindea în târguri, rotunjindu-și, astfel, veniturile. Pe la țară, mulți aveau sorg prin grădină. Era și o glumă, pe vremea aia, vizavi de mături, numite «aspiratoare M5», aluzie la faptul că se manevra folosind cele cinci degete de la mână”, își amintește dr. ing. Florin Acatrinei, un reputat specialist în horticultură din județ. În prezent, prin anumite localități rurale, sorgul încă se mai cultivă în grădinile gospodarilor, însă doar pentru această utilizare: confecționarea măturilor. Unii meșteșugari mai merg și azi prin târgurile ori piețele țărănești, prin oboare sau la serbările câmpenești de peste an. „La noi, sorgul delimita terenurile învecinate, fiind și mai colorat, mai roșu, astfel, se puteau distinge mai ușor haturile. Știu că, de exemplu, la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Secuieni, Neamț, se fac experimente reușite cu sorg. Clar că acum sunt soiuri performante, peste tot, productive, cu spic bogat, cu rezistență foarte bună la secetă, destinate zootehniei și industriei alimentare”, a mai punctat inginerul Acatrinei. Pe timpul foametei, din semințele de sorg se făcea un terci lung, care a ajuta populația să supraviețuiască.

O cereală … versatilă

Numeroase studii relevă faptul că sorgul poate fi o plantă la fel de hrănitoare pentru animale, ca și porumbul. Mai mult, grație profilului său nutrițional de excepție, sorgul poate fi ușor de adăugat în dieta zilnică a oamenilor. Sorgul, de exemplu, poate fi folosit în rețeta de risotto (sorgul perlat), ca orezul, sau, mai nou, precum quinoa (pseudo-cereala preferată mai ales de vedetele de pe la noi), în tot felul de salate. Sorgul se mai utilizează și măcinat, sub formă de făină (putând înlocui făina de grâu, în rețetele de pâine sau produse de patiserie) sau preparat sub formă de popcorn, exact ca boabele de porumb (deși este mai mic, mai dulce, mai bogat în nutrienți). Din sorgul expandat, se pot obține chiar și acele snacks-uri, micile gustări adorate de copii, dar nu numai. De asemenea, din tulpinile plantei se poate obține un un sirop (îndulcitor natural pentru produse de patiserie și alte deserturi), având un conținutul de zahăr total mai scăzut, dar mai bogat în fructoză, ceea ce îl face mai dulce decât melasa. Interesant este că acest sirop este obținut din suc natural, 100% pur, extras din tulpina de sorg. Sucul este, ulterior, curățat de impurități și concentrat, prin evaporare, în tancuri deschise, până ajunge un sirop limpede.

Un aliment miraculos

Deocamdată, sorgul se găsește, cel mai adesea, în magazinele naturiste, de unde se pot cumpăra inclusiv fulgii din aceste semințe, numai buni pentru preparat budinci sau fursecuri, de exemplu. „Semințele nu au gluten, deci pentru cei cu alergii și pentru suferinzii de boala celiacă, se recomanda consumul. În plus, aduce aport de proteină totală, dacă includem în meniu două căni pe zi. Sorgul este un aliment miraculos. Este o minune a viitorului în alimentația umană și animală. Avem, la raftul de cereale din plante, inclusiv sorg. Și pentru că sunt o susținătoare declarată a naturii, a ecologiei, inclusiv a curentului vegetarian, pot spune că sorgul ne ajută să facem «curățenie ecologică», în organism, dar și în natură. De aceea țin mult la măturile din sorg”, ne-a destăinuit dr.ing. Iuliana Barbu, administratorul magazinelor „Farmacia Naturii” din Bacău. În lume, sorgul are diverse întrebuințări în alimentație, de la prepararea pâinii nedospite (în India), a băuturilor distilate (în China) sau berii fără gluten, la supe, porridge și prăjituri etc. De reținut că o jumătate de cană de sorg nefiert (circa 100 de grame) asigură aproximativ 20% din aportul zilnic recomandat de fibre, conținând 10 grame de proteine, 3 grame de grăsimi, 69 grame de glucide și 6 grame de fibre.

În plus, în aceeași cantitate, mai găsim vitaminele B, esențiale în metabolism, pentru dezvoltarea neuronală, în sănătatea pielii și a părului. Vitamina B1 (tiamina) este prezentă în procent de 26% din Doza Zilnică Recomandată (DZR), Vitamina B2 (riboflavina) – 7% din DZR, Vitamina B5 (acid pantotenic) – 7% din DZR, Vitamina B6 – 25% din DZR. În sorg, mai există și minerale: cupru – 30% din DZR, fierul – 18% din DZR, magneziul – 37% din DZR, fosforul – 22% din DZR, potasiul – 7% din DZR și zincul – 14% din DZR. E bine de știut că sorgul este bogat și în antioxidanți (flavonoide, acizi fenolici și taninuri), iar o dietă care abundă în acești antioxidanți poate reduce stresul oxidativ și inflamațiile din organism, pe lângă faptul că susține sănătatea intestinelor, stabilizează nivelul zahărului din sânge și ajută la menținerea greutății corporale.



spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri