Pietele agroalimentare forfotesc, de dimineata pâna seara. Cu tarabele frumos colorate, comerciantii care nu sunt neaparat si agricultori, incearca sa atraga clientii cu preturi cât de cât decente si cu mesaje scrise pe cartonul cu preturi care te-ar putea face sa crezi ca produsele provin de la fermieri din Dienet, Gioseni, Pâncesti sau…Matca, judetul Galati.
„Piata este buna, dupa parerea mea. Oamenii cer preturi care sunt cam la fel peste tot, in tara. Am fost recent la Vatra Dornei, zona de munte care, va spun, este extraordinar de bine aprovizionata. De 20 de ani mergem acolo”, imi explica o precupeata grabita.
An bun, preturi pe masura
„Veniti domnu’ sa va dau produse proaspete”, ma intâmpina comerciantii. Ne-a Viorel recunoaste ca nu el produce. Imi spune ca produsele sunt de la Barcea, judetul Galati, de pe „mosia” familiei. Are doi copii, plecati la munca in Italia, iar pamântul il munceste sotia, originara din Barcea, impreuna cu neamurile din sat.
In total, au cam 12 hectare de pamânt. „Sunt zile bune, sunt si rele, cum a fost ieri, de exemplu, când a plouat. E drept ca anul a fost bogat, dar nu-mi permit sa scad mult preturile. Pai, daca eu platesc omul cu 50 de lei pe zi ca sa vina la munca, ii mai dau si doua mese, un rachiu dimineata, doua pahare de vin sau o bere seara, atunci nu am cum sa scad pretul. Mai dai si de un puturos care mai mult bea decât munceste…Va spun, abia ies pe plus”, explica nea Viorel.
Povesti de viata cu miros de pamânt si sudoare
La marginea tarabelor, un domn in vârsta ma imbie cu niste mere „pentru diabet”. Si impotriva fumatului. A vândut doua galeti mari, de dimineata. Imi spune ca se numeste Adam Bobârnac, e inginer zootehnist, are 65 de ani si s-a pensionat pe motiv de boala. „Sunt dulci-acrisoare, de-aia sunt pentru cei care au diabet. Ia lumea si pentru suc, pentru strudele…Am o gradina in Gheraiesti, cu pomi, cu legume, zarzavaturi, stupi cu albine. Munca activa, dom’le. Am fost primul pe tara in ’85, cu asociatia de vaci de la Margineni. Au scris si ziarele. Atunci, era domnu’ Filioreanu. Cu ce am produs in gradina mi-am facut casa de la Gheraiesti, sa stiti”, marturiseste pensionarul.
La iesire, o batrâna incearca sa vânda ultimele legaturi de cimbru de gradina. Frasina Istrate are 71 de ani si a venit la piata cu niste pastai, ceva bobi si un brat de cimbru frumos mirositor. Are 10 prajini de pamânt in Letea Veche si vine cu bicicleta o data la doua zile. A lucrat la Confectia, chiar si la Colectiv. S-a pensionat in ’95.
„Mai fac niste bani, ca nu am rabdare sa stau. As putea sa stau, dar nu pot. Ma imbolnavesc daca stau. De mic copil am fost asa. Doar am apartament la bloc, unde seara dorm, dar dimineata plec la casuta mea de la tara si muncesc la gospodarie”, imi spune batrâna Frasina Istrate. In afara pietei acoperite, un grup de femei desfac de zor pastai de fasole.
Dorina Dediu e „Sefa”, zice, si are 8 copii acasa. Sunt cu toate din Ungureni si au adus la piata niste coarne culese tocmai de la padure, ceva perje si boabe de fasole. Din cele câteva zeci de kg. de coarne strânse plus prunele si fasolea face fiecare cam 100 -120 de lei pe zi, bani cu care cumpara mâncare la copii. „Supliment nu mai da statul, ca daca au facut 14 ani, intrerupe tot suplimentul, la toti copiii. Aici, numai 6 lei platesc taraba, mai dau 50 de lei la masina, ca nu putem veni cu autobuzul, nu te ia nimeni. Mai vin la toamna, cu ghebe si cu catina. Ce sa-i faci, e greu”, spune femeia zâmbind larg.
Cartofi 1 – 1,5 lei/kg
Ardei gras 2,5 lei/kg
Ceapa uscata 1 – 1,3 lei/kg
Rosii 2,5- 3,5 lei/kg
Ardei kapia 3,5 lei/kg
Gogosari 4 – 5 lei/kg
Vinete 1,5 – 2,5 lei/kg
Morcovi 1 leu/legatura
Pastârnac 2 lei/legatura
Patrunjel radacina 1,5 lei /legatura
Telina 3 lei/kg
Usturoi uscat 7 lei/kg
Prune 1,5 – 2 lei/kg
Coarne 3 lei/kg
Mere de vara 1 leu/kg
Struguri albi 3 lei/kg
