Comunitatea băcăuană a evreilor a sărbătorit, în seara zilei de 6 aprilie, prima zi a Paștelui (Pesah – anul 5783 de la Facerea Lumii, anul 2023 în calendarul actual internațional). Evenimentul a avut loc la Restaurantul Dumbrava, cu zeci de participanți, între care și invitații Ilie Bîrzu – consilier județean, reprezentanții minorităților din Bacău – Silviu Niță (Comunitatea Italienilor), Mihaela și Ulrich Brunhuber (Forumul Democrat al Germanilor din Bacău), Doru Tănase (Asociația Europeană a Romilor Bacău), reprezentanții Filialei Județene Cultul Eroilor – Dănuț Voicu (președinte) și Petru Done (secretar) și oaspeți din alte orașe și preotul ortodox Paraschiv Banciu, de la Biserica Inspectoratului Județean de Jandarmi.
Semnificația sărbătorii de Pesah a fost explicată de președintele Comunității Evreilor din Bacău, Hairich Brif. „Este singura sărbătoare în care urăm Un Pesah fericit!, o sărbătoare cuser. Și mulțumim lui Dumnezeu că am ajuns și în acest an să facem un Pwesah împreună!” – a spus peședintele Comunității evreilor.
A fost explicat și cum se desfășoară ritualul de Seder la intrare în Pesah și a fost făcută urarea specifică sărbătorii – „Hag Pesah Casher veSameah! 5782” (Un Pesah corespunzător și fericit!).
Ceremonialul a început cu aprinderea lumânărilor, iar ritualul Seder a fost condus de ing. Hainrich Brif și dr. Marcel Weisselberg. Pe masa lumânărilor a fost adus Kera – un platou ritual de Pesah pe care erau pască (azimă), flaroset (amestec de nuci măcinate, mere, scorțișoară și miere), un ou, apă sărată, hrean foarte amar, karpas (cartofi fierți, cu pătrunjel) și Zeroah – carne friptă, care reprezintă mielul pascal. Binecuvântarea Kiddush a fost dată pe un pahar de vin casher.
Doi tineri din comunitate au pus cele patru întrebări esențiale din Ma Nishtana (prin ce se deosebește această noapte de celelalte nopți ale anului). Apoi Corul Shalom al Comunității, dirijat de Mariana Herman, a interpretat melodii specifice sărbătorii, după care participanții au încins hore evenimentului.
La masa de Pesah au fost aduse, apoi, participanților, preparate specifice acestei sărbători.
Pesah, regina sărbătorilor evreiești
Pesah (Paștele evreiesc) – a explicat Hainrich Brif -, considerată Regina sărbătorilor evreiești, este una dintre cele trei mari Sărbători de Pelerinaj, când se făcea pelerinaj la Templul din Ierusalim: Pesah, Șavuot (Sărbătoarea săptămânilor, la 7 săptămâni după Pesah – Sărbătoarea primirii Torei pe Muntele Sinai) și Sukot (Sărbătoarea corturilor).
Cina Pascală Seder se desfășoară după un ritual consacrat printr-o tradiție foarte veche. În decursul Seder-ului se repovestește istoria evreilor care au plecat din Egipt pentru a-și obține libertatea. Această poveste se citește din Haggadah și din scrierile rabinilor, care descriu exodul din Egipt.
Conform calendarului evreiesc, Pesah este sărbătorit în a 14-a zi a lunii Nisan. Aceasta este prima lună a anului biblic în calendarul evreiesc, care se întinde până în jurul lunii martie-aprilie a calculului gregorian. Pesah este sărbătorit timp de 7 zile în Israel și 8 zile în afara Israelului.
Pesah a fost celebrat pentru prima oara chiar în seara care a precedat ieșirea din Egiptul în care evreii au fost robi timp de 430 de ani. Pentru această sărbătoare, evreii sacrifică un miel, perfect sănătos, între orele 15,00 și 17,00. Este fript în întregime și se consumă cu pâine nedospită și cu verdețuri amare. Sângele mielului simbolizează eliberarea de păcate, iar verdețurile amare viața petrecută în timpul robiei egiptene.
Trei termeni sunt definitorii pentru această sărbătoare: Pesah (jertfa mielului pascal), Matza (pâine nedospită) și Maror (rădăcini amare).
