Discuția are loc în mijlocul străzii. Cam pe fugă, așa cum se întâmplă când doi foști colegi de muncă se întâlnesc accidental. Domnul în vârstă, cu părul alb ascuns sub pălăria elegantă, pare să aibă tot timpul din lume. Doamna blondă, mult mai tânără, ține mâna pe portieră. Se vede clar că este grăbită, dar, politicoasă, răspunde la întrebările domnului despre cunoștiințele comune: „X s-a pensionat și el, Y s-a transferat, iar W a ajuns director sau cam așa ceva…”.
Atent, domnul nu vrea să mai abuzeze. Mulțumește frumos și încheie: „Mă bucur că v-am întâlnit. Știți, pe mine nu mă mai caută nimeni”. Apoi salută respectuos, ridicându-și pălăria și-și vede de drum. Se ține drept, dar îi simți sufletul gârbovit. Mica lui dramă este marea dramă a atâtor oameni cu părul alb. Oameni pe care nu-i mai caută nimeni, dar care continuă să aștepte.
Nu neapărat un post retribuit sau o funcție – asta nu! -, dar măcar un telefon. Sau o întâlnire neprevăzută în mijloc de stradă. Un semn de viață. În suplimentul „Milano & Style” de luna aceasta al cotidianului italian Corriere della Sera regăsim un interviu cu Beppe Sala, primarul capitalei lombarde. Fotografiile nu sunt realizate de un angajat al redacției. Ele poartă amprenta venerabilului Paolo di Paolo.
„L-am convins pe Maestru să pună din nou mâna pe aparatul de fotografiat”, s-au mândrit cei de la Corriere. În vârstă de 94 de ani pe care i-a împlinit chiar săptămâna trecută, pe 17 mai, di Paolo este o cariatidă a fotografiei italiene. A fost redactorul-șef al revistei „Viaggi”, și fotograful numărul 1 al săptămânalului cultural „Il Mondo” pentru care a realizat foto-reportaje cu Ezra Pound și Mastroianni, cu Sophia Loren și Pasolini.
Este singurul care a reușit să o imortalizeze pe Anna Magnani alături de fiul său. Spre finalul anilor ’60, odată cu intruziunea paparazzilor, di Lauro a abandonat aparatul de fotografiat, consacrându-se marii sale pasiuni din tinerețe: filosofia. Timp de jumătate de secol, di Paolo a ținut încuiate cuferele sale cu peste 250.000 de instantanee. Anul trecut, casa de modă Gucci i-a bătut la ușă, insistând, inclusiv din punct de vedere financiar, ca di Paolo să publice un album foto cu valoare de document.
Așa a apărut „O lume pierdută. Fotografii 1954-1968”. Și tot la inițativa directorul creativ de la Gucci, Alessandro Michele, a fost inaugurată, la Roma, o expoziție foto semnată Paolo di Paolo care ilustrează o Italie uitată: cea renăscută din dărâmăturile războiului. Imagini în alb și negru care-ți pot colora viața. Uneori printr-un album, alteori printr-o simplă discuție în mijloc de stradă.
