marți, 16 decembrie 2025
type here...
Acasă Blog Pagina 5769

Groaznic accident pe „Soseaua mortii”/Tragedie in familia sefului de la „Pasapoarte”

    de
    Deșteptarea
    -

    Seful Serviciului Public Comunitar pentru Evidenta si Eliberarea Pasapoartelor Simple Bacau, comisarul sef Ioan Matei, a fost implicat intr-un teribil accident de circulatie. Unicul copil al sotilor Matei a murit, ieri dimineata. Comisarul sef este internat la Sectia Ortopedie, fiind in afara oricarui pericol. Nu acelasi lucru se poate spune despre sotia politistului, Angela Matei, care a ajuns pe unul din paturile Sectiei Neurochirurgie.

    Joi dupa-amiaza, familia Matei se indrepta spre localitatea Beresti Bistrita, cu autoturismul TICO (BC-30-KWY). In momentul in care s-a apropiat de drumul comunal, comisarul sef Ioan Matei, aflat la volanul masinii, a redus viteza si a semnalizat stanga. Se pare ca Dumitru Cosofret, in varsta de 35 de ani, din localitatea Vinatori, judetul Neamt, soferul autoturismului Mazda, cu numarul de inmatriculare W 62435T, care venea din spate, nu a sesizat intentia conducatorului de pe TICO de a vira stanga. „Cosofret a declarat ca a fost orbit de soare si nu a observat nici stopurile de frana si nici semnalizarea autoturismului TICO, ne-a spus comisarul Ionel Mirica, seful Serviciului Politiei Rutiere Bacau. Atunci cand a realizat acest lucru, a franat. Urma de frana se intinde pe o distanta de 51 de metri. Conducatorul auto a mai spus ca a incercat sa treaca pe banda de siguranta, insa doua autoturisme care circulau pe ea nu i-au permis sa faca acest lucru&#8221. Soferul din Vinatori sustine ca nu a reusit sa depaseasca TICO nici pe sensul opus, deoarece se apropia in viteza o masina. Si atunci s-a izbit in autoturismul familiei Matei. Din cauza franei bruste, Mazda a intrat practic sub TICO. Masina comisarului sef s-a rasturnat si s-a deplasat pe cupola aproape 18 metri. Impactul s-a dovedit teribil pentru cei trei membri ai familiei Matei. Emma, in varsta de doi ani si sase luni, aflata pe bancheta din spate a autoturismului a fost catapultata prin geam. Si Angela Matei, care se afla tot in partea din spate a masinii a fost accidentata grav. In timpul impactului, femeia a lesinat si nu a vazut ce s-a intamplat cu fetita. Comisarul sef Ioan Matei, cel mai putin afectat de accident, a avut insa cosmarul sa-si vada atat sotia, cat si copilul in stare grava. Cele trei victime au fost transportate imediat la spital. Pentru Emma Matei, medicii au stabilit ca diagnostic fractura baza craniu, coma de gradul III. Angela Matei a ajuns la Reanimare-Neurochirurgie cu traumatism cranio-cerebral acut deschis, fractura bazin, fractura glezna stanga, iar Ioan Matei a suferit un traumatism cranio-facial si o fractura la un picior, in momentul de fata fiind sub supraveghere medicala la Sectia Ortopedie. Ieri dimineata, micuta Emma a murit. Tot ieri dimineata, Angela Matei a fost supusa unei interventii medicale extrem de delicata. In ce-l priveste pe autorul accidentului, Dumitru Cosofret, acesta este cercetat pentru ucidere din culpa si vatamare corporala grava. Soferul din Neamt avea permis auto din anul 1997.Scris de Lili ADOCHITEI

    Demisia care precede glontul

      de
      Deșteptarea
      -

      Banul pune orice in miscare. Dincolo de vointa multimilor, jocurile sunt facute tot pe baza de numerar. Convingerea asta mi-este mereu intarita de ceea ce vad in jurul meu. Mai ieri, premierul Tariceanu iesea penibil intr-o conferinta de presa ca sa-si justifice una dintre afaceri. E vorba de cumpararea si vanzarea – cu profit – a unui pachet de actiuni pe care seful actual al liberalilor l-a avut la firma condusa de prietenul sau, Dinu Patriciu. Am spus ca iesirea prim-ministrului a fost jenanta, deoarece a fost nevoit sa dea seama pentru o afacere la vedere si, pana la proba contrarie, cinstita.
      In timp ce Tariceanu dadea explicatii, alt VIP autohton si-a ridicat un rand de fuste, chipurile sa vedem adevarul. Dan Ioan Popescu, fostul ministru pesedist al Industriilor, s-a prezentat la aorgane” cu chitantierele si dovezile averii sale, estimate de unii la vreo 15 milioane de euro. Problema e ca, vorba aia, omul nu vrea sa ne explice cum a facut el Primul Milion. Adica fostul ministru are acte care dovedesc modul cum a crescut valoarea investitiilor facute acum mai multi ani, dar nu ne spune de unde a avut bani pentru acele achizitii.
      Sistemul legislativ romanesc prevede pentru categoria functionarilor publici si a demnitarilor un sistem prin care acestia sunt nevoiti sa-si declare averile. Daca-mi declar averea, o sa vina hotii sa ma prade tipau isterizati potentatii zilei, la momentul aparitiei obligatiei declararii avutiei. De ochii lumii, politicienii au fost nevoiti sa inghita galusca, dar s-au razbunat altfel. Au facut legea ori derizorie, ori inaplicabila. Ceea ce a facut ca politicieni extrem de bogati sa apara in acte ca si cum s-au nascut ieri. Mai toti au firme, bunuri pe numele altora, de nici dracu” nu le mai poate descalci. Si, cand li se cere socoteala, sar de fund in sus ca li se incalca drepturile. Ca asta e beleaua cu legislatia romaneasca referitoare la demnitari: doar acestora li se aplica prezumtia de nevinovatie. Oamenii obisnuiti sunt intai luati cu japca de pe strada si apoi li se cauta nod in papura. Demnitarilor nostri, insa, li se aplica un tratament invers decat in Occident. Acolo, uneori, doar demisia precede glontul de pe teava, cum a fost cazul nefericitului sinucigas Pierre Beregovoy, fost prim-ministru al Frantei. Prinsi cu mata-n sac sau doar vag banuiti, demnitarii vestici au acea bruma de bun simt de a se retrage din ochii opiniei publice si de a incerca sa-si mai salveze onoarea. La noi, alesii sau numitii n-au de gand sa-si repereze onoarea, din doua motive: ori au obrazul gros, ori n-au onoare. Atatea scandaluri cate au izbucnit in Romania n-au reusit sa provoace decat rare gesturi de demnitate umana.Scris de Florin POPESCU

      Noua legislatie ameninta evazionistii/Firme condamnate la moarte

      de
      Deșteptarea
      -

      Societatile comerciale care vor fi gasite vinovate de producerea unor infractiuni grave vor putea fi condamnate la moarte de justitie. Proiectul noului Cod Penal cuprinde un principiu cu privire la raspunderea penala a persoanelor juridice. Cu alte cuvinte, in cazul unei infractiuni grave, cum ar fi, de exemplu, o poluare cu efecte majore, firma poate fi urmarita penal.

      Daca va fi gasita vinovata, societatea poate fi condamnata la dizolvare, la suspendarea activitatii pe o perioada de la unu la trei ani sau poate fi obligata sa-si faca singura publicitate negativa timp de mai multe luni.

      Modificarea Codului Penal a fost aprobata in sedinta de Guvern de marti si urmeaza sa fie supusa spre aprobare Parlamentului. &#8222Nu cred ca sunt modificari spectaculoase fata de legislatia cu privire la protectia mediului deja existenta” – ne-a declarat directorul general al Sofert SA Bacau, Cornel Carnu. El considera ca cea mai grea pedeapsa – dizolvarea firmei – trebuie sa fie aplicata doar in ultima instanta si doar in cazul in care firma respectiva nu face nimic pentru a-si rezolva problemele de mediu. &#8222Aceasta problema trebuie privita cu foarte mult discernamant si nu trebuie judecat emotional” – considera el. &#8222Sa luam cazul nostru. Trebuie sa obtinem autorizatie integrata de mediu, pana la obtinerea ei trebuie facute studii, rapoarte analize”. Directorul Carnu spune ca pentru anumite instalatii s-au dat perioade de tranzitie astfel incat, in final, noxele emanate sa se inscrie in limitele admise de UE. &#8222Probabil ca cel mai mult se are in vedere firme de genul celor care exploateaza gaterele de pe Valea Muntelui si care functioneaza mai mult sau mai putin legal” – presupune directorul Sofert, care opineaza ca noile prevederi au rolul de a acoperi situatii care nu mai fusesera reglementate. &#8222Pentru Sofert lucrurile sunt clar stabilite in legea cu privire la protectia mediului” – a mai spus el.

      Iar legislatia este foarte clara si stricta: Sofert va trebui sa-si construiasca un depozit pentru fosfogips. Cum, insa, firma a hotarat sa sisteze productia de acid fosforic, din al carui proces de fabricatie rezulta deseurile de fosfogips, prevederea europeana de realizare a depozitului ecologic nu va mai fi aplicata. &#8222Din punct de vedere economic nu se mai justifica producerea acidului fosforic la noi si putem face ingrasaminte pe baza de fosfor apeland la importuri” – ne-a declarat directorul Cornel Carnu, care recunoaste ca la aceasta decizie a contribuit si analiza costurilor necesare realizarii acelui depozit.Scris de Raznan BIBIRE

      Peripetii spre Italia/Data jos din microbuz

        de
        Deșteptarea
        -

        Drumul spre Italia a fost un cosmar pentru o tanara bacauanca. Roxana Sova a hotarat sa plece in Italia, pentru ca isi gasise un loc de munca acolo. Doar ca, in loc sa aiba un drum linistit, aceasta a avut parte numai de neplaceri. Mai exact, soferul microbuzului a dat-o jos din masina, la Poiana Sarata, pentru ca trebuia sa ia alti turisti din judetul Hunedoara.

        Conduita soferilor microbuzelor de transport persoane incalca uneori limitele normalitatii. Cel putin asa s-a intamplat la agentia de turism Lilans Tours, care in loc sa le ofere cat mai mult confort si siguranta pasagerilor, in timpul calatoriei ii muta pe acestia dintr-o masina in alta. &#8222Am tras o sperietura groaznica”, povesteste Vasile Sova, tatal tinerei, &#8222pentru ca eu stiam ca fiica mea este in siguranta si va ajunge cu bine. Numai ca, la cateva ore am primit telefon de la Roxana, care plangea ca soferul a dat-o jos din microbuz si a urcat-o in alta masina. Fara bagaje, fara mancare, fara nimic. Soferul a motivat ca trebuia sa mai ia un grup de persoane de la Deva si nu avea suficiente locuri, motiv pentru care a renuntat la un pasager aflat deja in microbuz&#8221. Desi Roxana nu a vrut sa fie mutata in cealalta masina, care mergea tot in Italia, nu a avut cum sa se opuna. „Roxana trebuia sa ajunga initial in Sicilia, unde o asteptau niste persoane cunoscute”, a completat tatal. &#8222Insa nu a mai ajuns la timp pentru ca s-a intarziat pe traseu, si a fost nevoita sa stea in Roma o zi si o noapte, si abia apoi sa ia trenul spre Sicilia. Pe drum, neavand bagajele cu ea nu a avut nici mancare, nici apa, nimic. Abia in Roma a reusit sa intre din nou in posesia bagajelor&#8221. Asta se intampla l-a sfarsitul lunii august. In primele zile ale acestei luni, Vasile Sova a fost la agentia de turism pentru a cere lamuriri. „Cand am ajuns acolo si am spus despre ce este vorba, angajata a inceput sa tipe la mine si sa imi spuna ca nu a fost nimic iesit din comun. Desigur ca nu mai aveam ce face. I-am multumit Domnului ca a ajuns totusi cu bine, chiar daca a intarziat doua zile. Totusi, stau si ma intreb daca se intampla ceva cu Roxana, a cui era vina?&#8221. Administratorul agentiei de turism, Liliana Florea, ne-a precizat ca „nu a fost nimic neobisnuit. Pur si simplu s-a efectuat un schimb de pe o masina pe alta la Poiana Sarata. Asta pentru ca din Deva mai urca un grup de persoane si ar fi fost o persoana in plus. Cat despre fata, nu s-a intamplat nimic, a ajuns cu bine la Roma, deci nu inteleg de ce se face atata caz?&#8221. Din punctul de vedere al administratorului, totul pare roz, insa doar Roxana si tatal ei stiu ce spaima au indurat.Scris de Alina RATA

        Muzeul din Comanesti va fi transformat in hotel / „Am fost izgonit din casa mea”;

        de
        Deșteptarea
        -

        @ intr-un interviu acordat in exclusivitate cotidianului DESTEPTAREA, printul Sturdza dezvaluie planurile pe care le are cu mostenirea strabunicului Ghika

        – Cine sunt inaintasii dumneavoastra?
        – Sunt stranepotul lui Dimitrie Ghika Comanesti, care a construit castelul. El a avut o fata, Maria si un baiat, Nicolae. Fata, Maria Ghika a avut si ea o fata, Zoe, care s-a casatorit cu Mihail Sturdza. Au avut un copil, Ilie Vlad Sturdza, care este tatal meu.
        – Unde ati stat aascuns” pana acum?
        – Am lucrat in America si in Spania. Sunt consultant informatic si sunt profesor la Universitatea spaniola de informatica. Vreau sa stiti ca am plecat din Romania in 1969. Aveam 25 de ani atunci. Probabil ca am mostenit un virus de la strabunicul meu, deoarece si eu am cutreierat lumea. Am fost in America de Nord, America de Sud, America Centrala… Nu m-am putut integra intr-o societate, deoarce simteam, undeva in sufletul meu, ca odata si odata ma voi intoarce in Romania.
        Atunci, in urma cu 36 de ani, cu ce sentiment ati parasit Romania?
        Stiam ca fug de o dictatura. Era poate un fel de act de rebeliune fata de comunism. Voiam sa traiesc liber, sa calatoresc, sa vad lumea. Pot sa spun cu certitudine ca mai mult visele si dorul de aventura m-au gonit spre occident. Si nu motivatiile financiare, deoarece ca profesor de franceza in Romania nu se murea de foame, in perioada comunista.
        – Ce va leaga de Comanesti?
        – Ma leaga amintirile tatalui meu, mai putin ale mele. Eu nu am trait in Comanesti. Insa in copilarie si mai tarziu am vazut fotografii cu domeniile de acolo si m-au incantat peste masura.
        – Cand v-ati gandit sa va recuperati averile?
        – Ideea proprietatii mi-a fost multa vreme straina. Stiam ce inseamna acest lucru intr-o societate comunista. Si acum ma mir ca este posibil sa am o proprietate de aceste dimensiuni. Cand eram tanar, am vazut pierzandu-se averi in jurul meu. Eu insumi am fost izgonit din casa mea din Cretulescu. Am vazut, de asemenea, cum bunica mea a vandut totul, ca sa poata sa plece in strainatate. Am vazut atatea persoane deposedate, incat de mic nu am dobandit simtul proprietatii. Dupa atatia ani, e amuzant ca incep sa discut despre averile mele. Inca nu-mi vine sa cred ca mai este posibila reintoarcerea la postura de proprietar. De mai multi ani am facut demersuri pentru o casa din Bucuresti, cea a mamei mele. Apoi, cercetarile genealogice si istorice au scos la iveala faptul ca sunt si mostenitorul lui Dimitrie Ghika.
        – Cat de important este palatul Ghika pentru dumneavoastra?
        – O glorie apusa. Stramosii mei au facut multe lucruri pentru comunitate. Am vazut din fotografii splendoarea mobilierullui, decoratiilor, trofeelor de vanatoare aduse de Nicolae Ghika, care a facut expeditii in Africa… Un stil de viata de care am auzit, dar la care eu nu am participat. Si totusi e foarte important sa detin acest domeniu.
        – Cand l-ati vizitat prima data?
        – Acum patru ani!
        – Stiti ce reprezinta palatul pentru comanesteni?
        – Din discutiile purtate cu primarul Viorel Miron este clar ca reprezinta un punct de atractie si o emblema a orasului. Sunt constient ca este orasul castelului si nu castelul orasului.
        – Ce intentionati sa faceti cu palatul Ghika?
        – Vreau sa-i pastrez valoarea istorica. Vreau sa ramana ceea ce a fost intotdeauna: o emblema a orasului Comanesti. O urma a familiei Ghika, care a contribuit la propasirea zonei. Sa nu mai vorbim de aspectul economic. Intentionez sa gasesc un partener strain, care sa exploateze castelul ca un hotel tematic. Vizitatorii vor vedea o sala etnografica, cu exponate din secolul al XVIII-lea, o sala a familiei princiare Ghika. Vreau ca totul sa fie ceva foarte intim si personalizat. Modelul place foarte mult in occident.
        – Credeti ca va fi un avantaj si pentru orasul Comanesti?
        – Daca afacerea cu hotelul merge, va profita si comunitatea. Vor veni straini aici. Vor fi cazati la hotelul-muzeu si se vor plimba in zona. Daca aceasta investitie se va acoperi in timp si daca va produce un venit care sa acopere cheltuielile de intretinere, voi fi multumit. Eu nu sper sa fac averi din exploatarea hotelului.
        – In momentul de fata aveti suficiente venituri pentru a va intretine sau sunteti alefter”, vorba romanului!
        – Vreti sa stiti daca am venit cu bani din strainatate! Economic, nu depind de averile din Comanesti. Dar vreau sa le folosesc si in binele meu si in binele obstesc. Am un fiu care va mosteni totul, care va duce mai departe traditia si contextul istoric care exista in zona.
        – Un pic, asa, in sufletul dumneavoastra va simtiti si comanestean?
        – Dupa atatea discutii, am inceput sa ma simt de-al locului.
        – Veti tine cont, in obtinerea palatului, si de doleantele localnicilor? Ati auzit ca ei nu vor ca singurul parc din oras sa le fie ingradit.
        – O proprietate privata de dimensiunile unui castel nu poate fi luata in considerare numai din punctul de vedere al proprietarului. Este evident ca trebuie facut ceva pentru multumirea comunitatii din Comanesti. Orasul nu se poate separa de palat si palatul nu se poate separa de Comanesti. Deci trebuie sa ajungem la o formula, in care ambele parti sa fie multumite.
        – Este o promisiune?
        – Cu certitudine!
        Scris de Lili ADOCHITEI

        Tenis de camp, Cupa „SCM-DSJ” \ Dragos Ignat, primul bacauan „de aur”

        de
        Deșteptarea
        -

        Prima parte a turneului de tenis de la Bacau e pe final. Dragos Ignat este primul jucator de la SCM Bacau care a reusit sa castige la categoria 12 ani. In finala, el l-a invins pe colegul sau de la SCM Bacau, Serban Rotariu cu scorul de 6/4, 6/4. La 10 ani baieti, elevul lui Paul Ciulina, Tudor Diaconu a izbutit o calificare in finala, dupa ce a trecut de ieseanul George Prisecaru cu 6/3, 6/2. Bacauanca Laura Chitu a pierdut in semifinale la Oana Simion, in cadrul categoriei 10 ani fete cu scorul de 6/1, 6/1. Bacaul a avut o alta prezenta in finala categoriei 12 ani fete. Din pacate, Madalina Nastase a pierdut cu 6/2, 0/6, 7/2 la ieseanca Suzana Sava. O prestatie excelenta a avut Beatrice Paduraru, care s-a clasat pe pozitia secunda la 16 ani fete. Eleva lui Mihai Ciuntea a fost urmata in clasament de o alta bacauanca, Andreea Rusei. Competitia va continua zilele acestea cu celelalte categorii.

        Scris de Cristi SAVA

        Inundatiile dauneaza grav sefilor de la judet \ Berca si Benea: razboi deschis

          de
          Deșteptarea
          -

          Gabriel Berca, prefect liberal, si Dragos Benea, presedintele

          social-democrat al Consiliului Judetean (CJ), au pornit ieri un adevarat razboi al declaratiilor, din cauza lui Viorel Miron, primarul liberal din Comanesti. Dupa doua luni de la inundatii, Miron n-a incheiat contractul cu firma ce reface infrastructura

          in Comanesti. Criticat pentru indolenta, primarul l-a acuzat

          pe Dragos Benea de partizanat politic.

          Primarul din Comanesti, Viorel Miron, a declansat un adevarat razboi intre Prefectura si CJ, ieri, in Comisia Consultativa. El a fost acuzat ca nu a facut inca documentatia pentru incredintarea directa a lucrarilor. Desi e obligatia primarului, prin lege, sa incheie contractul cu constructorul, Viorel Miron sustine ca a intarziat din vina CJ, care i-a ajutat numai pe primarii PSD. Primul pas l-a facut Gabriel Berca, prefect, care le-a reprosat primarilor ca nu se ajuta in realizarea documentatiei. &#8222Am fost sunat de la minister si intrebat de ce 47 miliarde nu se vad si in acte&#8221, a afirmat Gabriel Berca. Era vorba de suma alocata Comanestiului. Prefectul le-a reprosat apoi functionarilor CJ ca nu colaboreaza bine cu Miron si ca nu trec peste anumite tensiuni. Dragos Benea, presedintele CJ, n-a mai rezistat si a intervenit. El le-a reamintit celor de fata ca CJ Bacau s-a oferit sa le asigure consultanta primarilor in realizarea acestei documentatiei, catalogata ca &#8222stufoasa&#8221, inca de pe 1 august, insa unii n-au folosit sprijinul si se acopera de hartii. &#8222Comanesti, de exemplu, a exemplificat presedintele Benea. Primesc o hartie, pe 5-6 septembrie, ca vrea consultanta. Nu exista nici un fel de tensiuni, exista indolenta sau necunoastere&#8221. Ferm, el a anuntat ca primarii care n-au miscat nimic pana acum nu vor mai fi consiliati. La auzul acestora, s-a enervat Gabriel Berca. &#8222Nu mi se pare normal ca relatia proasta dintre CJ si primari sa afecteze cheltuirea banilor&#8221. Imediat, el s-a intors catre primari: &#8222Primesc telefoane acum ca &laquoNu stiu ce sa fac&raquo. Ati stiut sa tipati &laquoVreau bani, vreau bani!&raquo, iar acum spuneti ca nu stiti sa-i cheltuiti!&#8221

          Mai departe, prefectul a vrut sa-l convinga pe Dragos Benea sa-l ajute pe primarul din Comanesti, dar Benea, nu si nu. &#8222Respect institutia prefectului, dar nu scot castanele din foc in locul altora&#8221, a replicat presedintele CJ. &#8222Castanele inseamna o ilegalitate, a replicat prefectul. Nu va cere nimeni o ilegalitate!&#8221. Dragos Benea a sugerat sa-i ajute Prefectura pe acesti primari. &#8222Asta nu e o atitudine normala&#8221, a sarit prefectul si a adaugat: &#8222De aia trebuie schimbata Legea 215&#8221, referindu-se la procedura de demitere din functie a presedintilor CJ.

          Dupa acest schimb de replici, Viorel Miron a prins curaj si l-a atacat pe Dragos Benea. &#8222Stiti ce primari merg bine? Agas merge bine, Tg. Ocna, Darmanesti, toti acesti primari care sunt PSD-isti&#8221. &#8222Sunteti penibil, a reactionat, vizibil suparat, Dragos Benea. Jigniti niste oameni care si-au facut treaba!&#8221. Pentru ca si primarul PRM din Asau, Stefan Potoroaca, a fost nominalizat ca nu a semnat contractul cu constructorul, Angela Bogea, vicepresedinte CJ, i-a promis prefectului ca va rezolva problema. &#8221Sunt firme care si-au facut treaba si firme care au toate actele, dar nu si-au facut treaba!&#8221, a precizat ea. &#8222La noi a fost alta problema&#8221, a explicat Stefan Potoroaca, din Asau, dupa sedinta. &#8222Problema&#8221 e cunoscuta: la Asau a inceput reparatiile Global Invest, dar Gheorghe Flutur, ministrul Agriculturii, nemultumit de mersul lucrarilor, i-a cerut primarului sa colaboreze cu PA&ampCO. &#8222E o firma mare, cu super-utilaje, are cel mai mare buldozer din tara, a afirmat, ieri, Potoroaca. La mine reparatiile sunt gata, tot ce inseamna Asau centru-Apa Asau-Paltinis&#8222. Situatia s-a rezolvat, contractul va fi incheiat cu PA&ampCO, care, din 14 miliarde, va da 1 miliard primei firme. Viorel Miron, primarul din Comanesti, nu stie cu ce firma lucreaza, se pare &#8222Fulga&#8221 din Negresti Oas sau Satu Mare. Miron a declarat ca nu e vinovat de neincheierea contractului si nu era, la finalul sedintei, deloc ingrijorat, desi ar fi avut motive: prefectul Gabriel Berca i-a dat dreptate presedintelui CJ si a recunoscut ca

          &#8222intr-adevar, Viorel Miron n-a facut nimic&#8221.

          Scris de Silvia PATRASCANU

          Persoanele cu handicap, umilite de birocratie / Asalt la Comisie

            de
            Deșteptarea
            -

            Puhoi de oameni resemnati in holul si in fata cladirii unde functioneaza Departamentul Adulti din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC). Din strada poti vedea multimea de oameni asteptand sa intre la Comisia de Expertiza Medicala a Persoanelor cu Handicap Adulte. Este ziua dedicata bolnavilor psihic. Miercuri, zi cosmar atat pentru personalul comisiei, cat si pentru insotitorii si bolnavii cu nevoi speciale. Sunt multi bolnavi, iar holul de asteptare este mult prea mic.

            Obositi, infometati, transpirati, fiecare dintre insotitori se gandeste cum sa faca sa intre mai repede la comisie. Bolnavii nu mai au rabdare si incep sa faca crize. Este un haos total in fata si holul cladirii, la care trecatorii asista curiosi si neputinciosi. „De aseara am venit la Bacau. Sunt din Secuieni si am o fata bolnava. M-am saturat sa astept. Stau de dimineata si abia acum a inceput comisia. Nu inteleg de ce e atat de aglomerat&#8221, se plange o mamaie, asezata pe treptele de la intrarea in cladire. Alaturi, un tanar gesticuleaza de zor, fara ca mama lui sa-l poata opri. Prezenta noastra le-a starnit curiozitatea si majoritatea se apropie de noi. Au aceeasi problema: vor sa scape mai repede de comisie. Multi sunt veniti cu noaptea-n cap de la tara, iar alti insotitori s-au invoit de la serviciu pentru a veni cu ruda la evaluare. Asteptarea pare sa ii sufoce si sa ii nelinisteasca pe bolnavii psihic. „In fiecare zi de miercuri este la fel. In jur de 50 de dosare sunt evaluate la fiecare comisie. Este un infern, in conditiile in care stau cu totii lipiti de usa, de teama sa nu-si piarda locul&#8221, ne-a declarat Dana Tataru, director general adjunct la Departamentul Adulti al DGASPC. Statisicile arata ca, la ora actuala, in judet sunt bolnavi psihic cu acte in regula peste 2.000 de persoane. Insa, grav este faptul ca, in fiecare an, aproximativ 300 de bacauani sunt diagnosticati cu deficiente mintale. „Comisia reevalueaza bolnavii psihic inregistrati de baza noastra de date – asa spune legea ca trebuie facut la fiecare 12 luni – si cazurile noi. Insa, printre bolnavi am mai despistat si foarte multe cazuri de prefacuti. Dorinta de a capata bani fara munca ii determina sa-si faca dosare false. Ca sa scapam de aglomeratie, ideal ar fi sa avem un medic dimineata si unul dupa-amiaza. Avem acum doar unul singur care vine la pranz si abia face fata numarului mare de cazuri. O alta solutie ar fi ca pentru bolnavii psihic sa existe o asociatie care sa ii reprezinte. Asa cum au nevazatorii. Astfel, un reprezentant de-al lor ar depune dosarele dimineata, in locul insotiorilor. La pranz vin la comisie, dupa care acelasi reprezentant depune actele pentru obtinerea drepturilor banesti. Simplu si organizat&#8221, a mai spus Dana Tataru. Mentionam ca bolnavii psihic beneficiaza, lunar, de o indemnizatie in valoare de 1,5 milioane lei si gratuitate la abonamentul telefonic.

            Scris de Carmen SERBAN

            Legumele de toamna ne costa cam trei milioane de lei

              de
              Deșteptarea
              -

              In timp ce vanzatorii motaie in spatele tarabelor, cumparatorii isi arunca ochii spre legumele de toamna. Doar ca preturilor „piperate” din acest an ii determina pe bacauani sa ocoleasca inca tarabele pline cu legume de sezon. Taranii spun ca ploile in exces le-au prapadit culturile. Cateva borcane cu zacusca, cateva cu gogosari, doi – trei saci cu cartofi si un bidon cu varza ne ajunge anul acesta cam 2 &#8211 3 milioane de lei.

              Gogosarii se vand cu 30.000 de lei kilogramul, ardeii cu 25.000 de lei, vinetele coboara la 15.000 de lei, ardeii iuti costa 25.000 de lei, castravetii nu sunt mai ieftini de 15.000 de lei, conopida a crescut la 30.000 de lei, varza rosie la 25.000 de lei, varza alba costa 15.000 de lei kilogramul, cartofii sunt 8.000 de lei, iar ceapa se duce spre 15.000 de lei. Daca faci un calcul bazandu-te pe faptul ca nu cumperi cantitati mari de legume, ci cat sa ajunga intr-o iarna unei familii de patru persoane, rezulta o cheltuiala ce depaseste 2 &#8211 3 milioane de lei. Socotesti gogosarii, sa zicem ca pui la borcan vreo 30 de kilograme, adaugi 20 de kilograme de ardei, zece kilograme de vinete, ca e buna si zacusca, mai iei si cateva kilograme de ardei iute, apoi vreo 70 de kilograme de cartofi, 20 de kilograme de castraveti, 30 de kilograme de varza alba si, cand tragi linia, te iei cu mana de cap. Insa in socoteala nu am inclus muraturile, care in Piata Centrala, inca nu au aparut. Taranii se plang ca la ora asta n-au clienti. Bacauanii se incumeta destul de rar sa cumpere cateva kilograme de castraveti sau de gogosari. „Nu se mai ia cartofii cu sacul, ca in vremurile bune, ne spune un comerciant care vine tocmai din Teleorman. Acum se ia cu sacosa. E lumea saraca”. De aceeasi parere este o comercianta din apropierea Bacaului care a afirmat ca: „Nici macar jumatate din recolta de anul trecut n-am scos anul asta. Care a mai apucat sa dea cu prafuri si-a mai salvat gradina, care nu… Dumnezeu cu mila”. De cealalta parte, bacauanii spun ca au alternativa muraturilor gata facute, pe care le pot cumpara de la magazin. „Insa nici acolo nu e prea ieftin, spune Alexandrina Condret. Dai vreo 300.000 de lei pentru un borcan de cinci kilograme cu muraturi. Si nici nu stii daca sunt bune. Altceva e cand le pui tu, stii cum sunt”. Singura solutie, spun bacauanii, ar fi sa tai cat mai multe „capitole” de pe lista muraturilor. „Ramai cu ce e absolut necesar: cartofii si varza, si ai terminat povestea”, afirma in gluma un bacauan.

              Scris de Alina RATA Iulia CUCU

              Acoperiti de marmura \ Fabrica de praf pe strada 13 Septembrie

                de
                Deșteptarea
                -

                Emilian Sosu, din Bacau, precum si alti vecini de pe strada

                13 Septembrie, s-au saturat de praful inghitit si de zgomotele facute de SC OVI ALEX MARM SRL Bacau. El a sesizat Garda de Mediu, care a confirmat disconfortul creat si a somat firma sa-si remedieze problemele. In ciuda acestor masuri, la SC OVI ALEX MARM SRL se lucreaza din plin in continuare.

                Situatia in care se afla Emilian Sosu si familia sa nu este deloc de invidiat. Omul locuieste pe strada 13 Septembrie, la numarul 2. Exact in spatele casei sale a luat fiinta in 2001 o societate care executa lucrari in marmura, cu predilectie obiecte funerare. Ei bine, Emilian Sosu nu mai are tihna din acel moment. &#8222Zgomotul produs de agregatele care taie marmura sunt de nesuportat. Praful a acoperit toata gradina, vegetatia s-a vestejit. Nici nu putem iesi din casa. Ne-am adresat forurilor abilitate si s-a decis sa se inceteze lucrarile dar se lucreaza in continuare de parca nimic nu s-ar fi intamplat. Cand descarca cate un bloc de marmura in canalul de scurgere, facut din beton, aflat la marginea drumului, parca este cutremur. Nu mai punem la socoteala faptul ca acel canal este obturat si exista pericol de inundatii&#8221, spune Emilian Sosu. Intr-adevar, sesizarile catre Comisariatul Judetean al Garzii de Mediu, catre Inspectoratul de Protectie a Mediului curg cu nemiluita, insa in afara unor masuri care nu fac decat sa arunce si mai mult praf in ochii celor care reclama, nu se intampla nimic. &#8222Pentru a se evita producerea unor situatii de disconfort de genul celor mentionate, s-a impus societatii respective sa inainteze IPM documentatia necesara pentru reglementarea activitatii desfasurate din punctul de vedere al Protectiei mediului. Daca societatea nu va respecta conditiile impuse in autorizatie, atunci se va proceda la aplicarea prevederilor legale de mediu cu caracter coercitiv&#8221, a fost raspunsul celor de la Mediu. Cat de &#8222coercitive&#8221 au fost masurile, s-a vazut, pentru ca Emilian Sosu a facut din nou sesizari. In 2005, sesizeaza Garda de Mediu care face un control la SC OVI ALEX MARM SRL Bacau si constata ca disconfortul cu privire la zgomotul si emisiile de praf rezultate din desfasurarea activitatii SC OVI ALEX MARM se confirma. S-a stabilit ca sursele de generare a zgomotului si prafului sunt utilajele de procesare a marmurei, respectiv gaterul monolama si masina de slefuit, de asemenea s-a

                constatat ca s-a achizitionat un nou teren in vecinatatea lui Sosu, unde urma sa fie mutata societatea. &#8222Ca urmare a celor constatate in teren, s-a dispus revizuirea autorizatiei de mediu pentru impunerea de catre Agentia Regionala de Protectia Mediului a unor conditii mai drastice in vederea limitarii emisiilor de pulberi precum si de diminuare a zgomotului produs in perimetrele limitrofe, termen de revizuire 20 iulie 2005. Nerespectarea atrage dupa sine raspunderea contraventionala&#8221, se noteaza in raspunsul primit de Emilian Sosu. Pe 11 august 2005, Comisariatul Judetean al Garzii de Mediu Bacau dispune &#8222somatie pana la remedierea neconformitatilor&#8221. Atat de tare s-a speriat administratorul SC OVI ALEX MARM SRL, Catalin Gunea, incat miercuri, 7 septembrie, la societate activitatea era in toi. &#8222Somatia primita era nelegala. Nu poti inchide o societate imediat. Trebuie s-o avertizezi, s-o anunti, sau s-o amendezi (!). Nu este vorba decat despre 20 de decibeli in plus. Noi avem insa un alt termen de remediere, pana pe 1 decembrie 2005. Speram sa-l respectam. Incercam sa refacem constructia, sa protejam vecinii&#8221, ne-a declarat Catalin Gunea. Dupa cum se observa, n-a pomenit nimic de praful insuportabil. Asadar, pana in decembrie, praful de marmura si zgomotele vor fi &#8222prietenii&#8221 lui Emilian Sosu si ai vecinilor sai. In gradina totul se va ofili, geamurile nu vor mai putea fi deschise, ci din contra, vor trebui ferecate.

                Scris de Dan MINDIRIGIU

                Pericol in oras \ Al treilea val de tantari

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Tantarii au invadat din nou Bacaul. Tot mai multi bacauani se plang ca nu mai au somn, nu se mai pot plimba prin parc si chiar pe strada din cauza minusculelor vietuitoare. Primii care au de suferit ca urmare a atacului, parca mai virulent decat in alti ani, sunt copiii. Multe zone din Bacau sunt din nou incubatoare de tantari.

                  Medicii din Spitalul Judetean de Pediatrie, dar si cei din Spitalul Judetean de Urgenta, inregistreaza in acesta perioada un nou val de pacienti grav afectati de piscaturile insectelor. Cei care au de suferit invaziei de tantari sunt in principal copiii. Aproape peste tot exista adevarate „incubatoare&#8221 de tantari, mai ales acolo unde sunt garduri vii, spatii verzi umede si murdare, canale pline cu apa. Medicii specialisti spun ca intepaturile de tantari pot provoca de obicei o reactie manifestata prin inrosirea pielii si umflaturi. Uneori insa se produc leziuni si infectii, cauzate de infectarea prin scarpinare, sau chiar febra. Prin intepatura acestor insecte pot fi transmise multe boli infectioase, cum ar fi malaria, febra galbena, denga si diferite forme de encefalite. Mai mult, tantarii sunt un vector de agenti patogeni pentru meningitele virale, care netratate la timp pot lasa sechele grave bolnavilor. Printre alte afectiuni transmise de tantari se numara dermatitele si chiar encefalita virala. La persoanele foarte sensibile, reactia la intepatura de tantar poate fi puternica, apare urticaria, scaderea tensiunii sangvine, simptome gastrointestinale, hipertermie si chiar socul anafilactic.

                  Primaria va &#8222ataca” tantarii abia peste doua zile. „Stim ca tantarii au redevenit o problema, ne-a declarat Ionut Tomescu, purtator de cuvant la Primaria Bacau. Am luat legatura Directia de Salubrizare si Spatii Verzi pentru a analiza posibilitatea de a efectua un tratament din avion impotriva acestor insecte&#8221.

                  Scris de Roxana NEAGU Silvia PATRASCANU

                  Sunt mamografiile prea scumpe? / Mii de bacauance sufera de cancer la san

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    De la inceputul anului si pana in prezent, doar cateva femei au solicitat o radiografie mamara in spital, fara a avea trimitere de la medicul de specialitate. Restul consultatiilor de specialitate au avut la baza recomandarea medicala. Numarul este foarte mic, in comparatie cu gravitatea bolii. Costul unei radiografii este de 600.000 lei. Peste 3.000 de bacauance sufera de cancer la san. Zilnic, cate patru-cinci femei suspecte de cancer mamar se prezinta la medicii oncologi.

                    Desi in Spitalul Judetean de Urgenta functioneaza de mai bine de doi ani un mamograf, se pare ca bacauancele nu sunt interesate de serviciile acestuia. Acest lucru este reliefat in statisticile lunare, care arata ca, in prima jumatate a acestui an doar 14 femei au solicitat o mamografie, fara sa detina trimitere de la medicul de specilitate. Si asta, in conditiile in care, numai anul trecut, au fost depistate aproape 100 de noi cazuri de cancer la san, in timp ce anul acesta au venit in spital, cate 4-5 femei pe zi, suspecte de cancer mamar. Mamografiile insa se realizeaza in principal numai la recomandarea medicala, medicii oncologi incercand sa depisteze boala in stadii incipiente, cand mai poate fi tratata cu succes.

                    Pretul unei radiografii depaseste posibilitatile pacientelor

                    Pentru cele patru filme necesare unei mamografii complete, taxa perceputa de spital este de 600.000 lei. Pretul radiografiilor pare a fi, insa, prea mare pentru majoritatea bacauancelor, de aceea nu au fost mai multe solicitari, sustine personalul de specialitate. Insa, mai spun medicii, punand in balanta costul si beneficiile (depistarea cancerului mamar in primele faze), suma nu mai pare atat de mare. In schimb, beneficiaza de gratuitate pacientele internate deja intr-una din sectiile spitalului, dar si persoanele beneficiare legale de gratuitate la serviciile medicale si cele care sunt sub supravegherea unui medic oncolog.

                    &#8222Mai bine previi, decat sa suferi ani intregi”

                    Din nefericire, cauzele aparitiei cancerului la san sunt inca necunoscute, predispuse la asemenea imbolnaviri fiind, in general, femeile care au si antecedente in familie. Varful de aparitie al cancerului la san este dupa 40 de ani, dar, in ultima perioada, a fost depistat si la femei foarte tinere, de 20-25 de ani. Din judetul nostru, la sectia de Oncologie a spitalului, numarul de tratamente pentru cancer la san este de peste 3.500. Lunar, sunt tratate aici in jur de 250-300 de bacauance. &#8222Pentru ca femeile nu vin niciodata la un control preventiv sau, atunci cand isi palpeaza sanul si gasesc un nodul, nu-i acorda atentia necesara, ajung la noi in stadii foarte avansate, gradul trei sau patru. Majoritatea pacientelor au venit atunci cand tumorile s-au marit, au devenit ulceroase sau, in cazurile cele mai grave, in metastaza”, ne-a declarat dr. Mihaela Spiridon, sefa sectiei de Oncologie. Tratamentul cancerului la san este complex si costisitor, necesitand mai multe etape: chimioterapia (care se face in sase serii, repetate la trei saptamani), asociata cu cobaltoterapia (la o luna si jumatate) si, in final, hormonoterapia, care dureaza cinci ani. Tratamentul este gratuit pentru aceasta boala. &#8222Femeile nu inteleg ca o interventie chirurgicala, intr-un stadiu incipient, este cea mai putin agresiva. In aceasta etapa a bolii, sanul poate fi reconstruit si viata pacientei se va desfasura normal. E mai usor sa previi, decat sa suferi ani intregi”, a adaugat Mihaela Spiridon.

                    Scris de Roxana NEAGU

                    Fotbal, juniori under 19 / Se cauta individualitati

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    Romania &#8211 Republica Moldova 2-0 (1-0)

                    Nimic de reprosat antrenorului Costel Pana in privinta faptului cum elevii sai au reusit sa acopere terenul si in ceea ce priveste jocul de posesie al balonului. Atat doar, ca putinii spectatori de pe Stadionul Municipal ar fi vrut sa vada la lucru cateva individualitati si rezolvarile lor personale, in masura sa ne dea sperante pentru o viitoare mare nationala de seniori. N-am vazut asa ceva, poate si din cauza ca antrenorii Costel Pana si Florin Halagian le-au cerut jucatorilor lor un joc prudent si au pus accent pe rezultatul final.

                    Primele 10 minute au fost dominate steril de reprezentativa Romaniei, dupa care Moldova a izbutit sa echilibreze balanta. Jucand generos, destul de aerisit, cei de pe Prut au placut la fel de mult ca adversarii lor. Din min. 20 au aparut ocaziile de gol: Tudose, din pozitie favorabila, a pasat portarului basarabean Zacon a reluat cu capul o centrare de pe dreapta, dar Pantilimon a blocat din apropiere (min. 23) Racu suteaza de la 25 m putin pe langa (min. 29) tot Zacon, din 8 m, trimite cu capul milimetric peste poarta centrarea puternica, din corner, a lui Suvorov (min. 38). Scorul a fost deschis de DOCHITA, in min. 39, la o faza asemanatoare cu cea din care Mutu a marcat Cehiei al doilea gol. Doar atat, rolul lui Cocis a fost preluat de Bus, iar Dochita a preluat calm si l-a executat cu sange rece pe Tugulea, in loc sa loveasca mingea cu calcaiul. Portarul lui Aerostar, Pantilimon, s-a remarcat din nou in min. 45, scotand un corner din fata lui Stanga, scapat singur spre poarta sa. Faza s-a repetat la indigo la poarta cealalta, in min. 58, cel scapat singur fiind Bus. Acelasi atacant roman a sutat tare de la distanta, dar putin pe langa (min. 77). Favoritul publicului, Razvan Neagu, a sutat periculos din intoarcere, la prima sa atingere de balon, scotand un corner (min. 71). Cu riscul sa parem patrioti locali prea infocati, remarcam totusi ca Neagu, prin demarcarile sale si jocul mai direct pe poarta a dinamizat atacul Romaniei. Scorul final a fost stabilit de ENESCU, care a profitat de singura gafa din meci a aparatorilor oaspeti (in masura in care moldovenii pot fi oaspeti in Moldova). Pana la final, s-a remarcat si al treilea bacauan din lotul lui Costel Pana: portarul Roca a respins un sut-bomba, la semiinaltime, expediat de Patros (min. 90+1).

                    Formatiile

                    Romania: Pantilimon (Aerostar Bacau) &#8211 Pacuraru (Farul), Filip (Steaua), Tudose (Otelul), Scutaru (Jiul), Pleniceanu (Gaz M. Medias), Tanase (FC Arges), Borostean (Unirea Dej), Dochita (CFR Timisoara), Enescu (Steaua), Bus (&#8222U” Cluj) au mai intrat: Roca (FCM Bacau, min. 87), Sandu (CS Otopeni, min. 60), Radutoiu (FC Brasov, min. 60), Rosu (Dacia Mioveni, min. 88), Farcasanu (Sportul Stud., min. 88), Negrut (Rapid, min. 83) antrenor &#8211 Costel Pana

                    Republica Moldova: Tugulea &#8211 S. Cojocari, Tugutchi, Nosenco, Racu, Patros, A. Cojocari, Casian, Zacon (71 Turcu, 81 Smerecinschi), Stanga, Suvorov antrenor &#8211 Vladimir Gosperschi

                    Arbitri: Vasile Bratu (Amara) &#8211 Vasile Burga si Lucian Sarbu (ambii din Focsani).

                    Scris de Peter KELMANN

                    Proprietatea? Un moft! / Slic sare parleazul

                      de
                      Deșteptarea
                      -

                      Firma de constructii a fostului viceprimar Mihai Slic ocupa, de cateva luni, un teren de 150 de metri patrati. Proprietarul afirma ca n-a avut cu cine sta de vorba pentru lamurirea situatiei. Patronul Slic crede ca reclamantul nu a insistat suficient si declara ca este gata sa-i plateasca retroactiv chiria.

                      De la inceputul lunii mai 2005, in zona Vamii Bacau se lucreaza de zor la ridicarea unui supermarket. Cu autorizatia nr. 571/29.12.2004, una dintre firmele de constructii ale fostului viceprimar liberal Mihai Slic a pornit treaba si, la aceasta data, lucrarile sunt foarte inaintate. Se pare ca termenul de finalizare, 9 octombrie, va fi respectat.

                      &#8222Pe spatiul public e voie, nu-i asa?”

                      Toate bune si frumoase, numai ca, in zelul lor, santieristii au ocupat o proprietate vecina, pe care au amplasat baraci, materiale de constructii si ditamai tamburul, pe care este infasurat un impresionant cablu, de electricitate, probabil. De fapt, mai mult decat invadarea terenului, pe proprietarul Gheorghe Azoitei il ingrijoreaza destinatia si mai ales traseul acestui cablu. &#8222Daca este un cablu de alimentare cu electricitate, atunci e grav! O subtrecere prin terenul meu inseamna o limitare a posibilitatilor de constructie. Nimeni nu a reusit sa-mi explice ce-i cu acest cablu, care deja are un capat intrat bine in proprietatea mea”, a spus Azoitei. Unul dintre cei care lucreaza pe santierul cu pricina a incercat sa-l linisteasca pe proprietar, declarand ca &#8222probabil, se va trece cu cablul pe sub trotuar, ca doar e spatiu public si pe spatiu public e voie, nu-i asa?!”.

                      Telefoane surde si chirie retroactiva

                      Gheorghe Azoitei spune raspicat ca a incercat sa ia legatura cu unul dintre sefii firmei de constructii, insa eforturile i-au fost zadarnice: &#8222Am lasat numarul de telefon unui inginer de pe santier, insa nu m-a cautat nimeni. Eu am vrut sa rezolv amiabil toata problema, insa n-am avut cu cine vorbi.” Proprietarul a spus ca se gandeste sa consulte un avocat pentru a incepe un demers in Justitie. De cealalta parte, Mihai Slic s-a aratat foarte surprins de toata turnura pe care a luat-o povestea. &#8222Nici vorba de ocupare ilegala! Noi tot l-am cautat pe proprietar, am intrebat vecinii, insa nimeni nu a stiut sa ne spuna a cui este terenul sau cum am putea sa-l gasim pe &#171stapan&#187. Pana la urma, un paznic de la santier a primit de la proprietar numarul de telefon, l-am sunat si dimineata si seara, insa n-a raspuns nimeni. Asa cum a stiut sa ajunga la presa, putea sa vina la sediul firmei, sa ne intelegem omeneste”, crede Mihai Slic. El s-a aratat dispus sa-i plateasca lui Azoitei chiria retroactiv pentru terenul ocupat cam cu anasana. Mai ramane ca proprietarul care se considera pagubit sa mearga la usa fostului viceprimar pentru a negocia, cam tarziu, despagubirile ce i se cuvin. Sau sa se adreseze Justitiei, in speranta ca va obtine mai mult.

                      Scris de Nelu BROSTEANU

                      Reforma merge din ce in ce mai „bine”; / Explozie in buzunare

                      de
                      Deșteptarea
                      -

                      Criza petrolului manifestata in lume in ultimele luni, dublata de dezastrul petrecut in SUA dupa trecerea uraganului Katrina, a inceput sa produca efecte si la noi. Deja, de ieri, carburantii valorificati prin statiile Petrom s-au scumpit cu inca 900 de lei la litru. Ca de aproape fiecare data cand asistam la scumpirea benzinelor, avem parte de alte scumpiri in cascada la celelalte produse sau servicii. Ca si cum acestea nu ar fi deajuns, guvernantii pregatesc si o serie de masuri fiscale.

                      S-au scumpit carburantii, urmeaza gazele, alcoolul si tutunul

                      Practic, judecand dupa faptul ca Petrom abia scumpise carburantii la pompa cu alte 700 de lei pe litru, rezulta ca in trei zile benzinele s-au scumpit cu 1.600 de lei/l, de altfel, cel mai mare nivel din ultimele luni. Scumpirea intervine si ca urmare a unei noi aprecieri a monedei nationale, BNR scazand cursul monedei unice europene sub pragul de 35.000 de lei vechi. In ritmul impus pe piata carburantilor de Petrom, nu este exclus ca, in scurt timp, benzina sa ajunga sa fie valorificata cu doi dolari litrul. Tinta nu este deloc greu de atins, in conditiile in care, de la inceputul anului, benzina s-a scumpit de 24 de ori. Benzinarii leaga aceasta scumpire si de faptul ca, pe plan extern, pretul petrolului a ajuns, recent, la nivelul record de 71 de dolari pe baril, urmare si a opririi unor mari rafinarii din SUA. In conditii normale, produsele ar trebui sa ajunga scumpite la consumatori abia dupa incheierea unui intreg proces de rafinare. In prezent, exista benzine care se vand cu 1,04 euro pe litru, mai mult decat dublu fata de preturile din SUA, si foarte aproape de preturile din Uniunea Europeana.

                      Sah-mat pentru
                      transportatori

                      Scumpirea benzinei si motorinei a reprezentat pentru transportatori lovitura de gratie. Nemultumiri, majorarea preturilor si chiar amenintarile de greva sunt pe buzele tuturor. „Costul benzinei si motorinei este enorm de mult, a declarat nemultumit Neculai Sutu, director general al SC Transport Public SA. 65 la suta din costul transportului este reprezentat de achizitionarea motorinei. Este posibil sa luam in considerare majorarea tarifelor de calatorie”. Taximetristii sunt mult mai revoltati de cresterea nejustificata a pretului benzinei. „Benzina a ajuns sa coste mai mult decat in Uniunea Europeana, iar acolo salariile sunt de 10 ori mai mari ca ale noastre. Pentru benzina si taxele de la stat, un taximetrist cheltuie 80 la suta din venitul sau. Daca ramane cu patru milioane este un norocos. Este posibil sa majoram tarifele cu 1.000 sau 2.000 de lei vechi.”

                      Urmeaza scumpirea gazelor

                      Partea buna, deocamdata, este ca pretul gazelor naturale va ramane la valoarea actuala. Insa, nu pentru o vesnicie, ci doar pana la sfarsitul anului, cand, autoritatile ne aameninta” chiar cu o usoara reducere a tarifelor pentru unele categorii de consumatori. Pentru a nu huzuri cumva romanii, autoritatea de reglementare an domeniul gazelor le pregateste, pentru anul urmator, o majorare semnificativa. Pretul gazelor din productia interna va creste, de la 1 octombrie, cu cinci dolari pe mia de metri cubi, la 110 dolari, conform angajamentelor asumate de Romania cu Fondul Monetar Intenational (FMI). In baza negocierilor cu FMI, pretul la gazele naturale din productia interna a crescut de la 70 de dolari mia de metri cubi, in primul trimestru al acestui an, la 95 de dolari in al doilea trimestru, la 105 in al treilea. an acelasi timp, pretul gazelor din import este estimat pentru ultimele trei luni ale anului la o valoare de circa 250 de dolari pe mia de metri cubi, cu 25 de dolari mai mult decat an prezent. Asta ar trebui sa reprezinte o crestere cu aproximativ cinci la suta a tarifului la gaze pentru consumatorii finali. Conducerea ANRGN sustine, insa, ca aceste majorari vor fi compensate de deprecierea dolarului din perioada anterioara, moneda an care sunt stabilite preturile la gaze naturale. ANRGN mizeaza chiar si pe reducerea tarifului de distributie cu 15 la suta la societatile Distrigaz Nord si Distrigaz Sud, prevedere inclusa an contractele de privatizare a acestor firme. In plus, va interveni si regularizarea facturilor pentru lunile an care a fost aplicata metodologia de tarifare cu abonament. Cert este ca, in doar noua luni, pretul gazelor naturale s-a majorat cu 40,3 la suta. In luna decembrie 2004, pretul unui metru cub de gaze naturale era de 0,588 lei. In ianuarie 2005, el s-a majorat cu 4,9 la suta, ajungand la 0,617 lei, pentru ca, in luna iunie, un metru cub de gaze vandut populatiei sa fie cotat la 0,752 lei. In luna iulie a intervenit o noua majorare a pretului la gazele naturale pentru populatie, astfel ca metrul cub de gaze naturale este, in prezent, de 0,825 lei.
                      Vor creste si taxele
                      pe vicii

                      Se anunta, insa, zile mult mai grele pentru viciosi. Astfel, urmand modelul scumpirii energiei in avans fata de planificarea impusa de UE, guvernantii se gandesc deja la o majorare a accizelor la tigari si alcool, sumele incasate urmand sa fie distribuite catre Fondul de Sanatate. Romania are o perioada de tranzitie pana in 2010 pentru vanzarile de tigari. Ramane de urmarit ce se va intampla, in contextul in care ministrul Finantelor sustine totusi ca se va pastra calendarul de accizare la tutun si alcool stabilit cu UE, doar ca se „doreste o crestere a incasarilor bugetare din accize”. Crasmarii si clientii acestora ar trebui sa stea, deocamdata, linistiti, pentru ca nu se va lua nici o masura de crestere a accizelor la alcool pana nu vor fi consultati industriasii din domeniu. Sau, asa ar trebui. De altfel, au si aparut reactii din partea patronilor din domeniul producerii alcoolului.
                      Reprezentantii acestora cred ca o noua marire a accizelor la alcool si bauturi alcoolice nu va aduce venituri suplimentare la buget. Acestia propun ca, pentru pentru a se aduce bani la vistieria statului, ar trebui fiscalizate bauturile alcoolice produse in cazanele comunale si satesti si eliminate de pe piata bauturile contrafacute. Cam aceleasi opinii au si producatorii de tigari care cred ca, dupa noua accizare, va fi mai multa contrabanda, mai ales cu cu tigarete ieftine din Republica Moldova si din Ucraina.

                      Noi cresteri de impozite

                      Ministerul de finante a anuntat obiectivele fiscale pe anul 2006. Daca valoarea TVA-ului va ramane neschimbata, se pare ca a fost luata decizia de micsorare a contributiilor la asigurarile sociale. Acestea par a fi singurele vesti bune pentru ca ministrul de finante a mai afirmat ca se va introduce impozitarea suplimentara pe proprietatile si automobilele de lux, vor creste impozitele pe tranzactiile de pe piata de capital si pentru tranzactiile imobiliare, precum si pentru terenurile agricole.
                      Contribuaiile la asigurari sociale vor fi reduse ancepand de anul viitor, dar numai an cazul celor platite de angajatori, pentru a se ancuraja introducerea an zona fiscala a unei cote cat mai mari din foraa de munca, a declarat ministrul Finanaelor Publice, Sebastian Vladescu. Potrivit ministrului, salariaaii au beneficiat deja de un supliment de venit, prin introducerea cotei unice de 16 procente. aan maximum doua saptamani, vom comunica nivelul de reducere de la CAS”, a adaugat Vladescu. an prezent, contribuaiile de asigurari sociale se ridica la 32,5 la suta din salariul brut an cazul firmelor asi 17 procente an cazul salariaailor. Totodata, Vladescu a anunaat ca sigura menainerea cotei de 19 la suta la TVA asi de 16 la suta la cota unica, aplicata atat pentru profit, cat asi pentru majoritatea tipurilor de venituri (dobanzi bancare, piaaa de capital, caastiguri imobiliare etc.). Pentru moment, Ministerul Finanaelor nu are cifrele exacte privind seria de masuri care vor fi adoptate an vederea suplimentarii veniturilor bugetare, pachetul urmand a fi perfectat an urmatoarele doua saptamani. Totuasi, oficialul MFP a aratat ca se are an vedere majorarea veniturilor din accize, dar calea pentru acest obiectiv ramane deschisa, fiind posibila atat o creastere a taxarii, cat asi o largire a bazei de impozitare. antrebat despre mecanismele care vor ajuta la suplimentarea veniturilor din accizare, Vladescu nu a exclus stabilirea unor preauri minimale pentru produsele din aceasta categorie. De asemenea, el a vorbit despre reglementarea antrepozitelor fiscale din domeniul petrolier asi despre un control mai strict al acestora. Noul ministru al Finanaelor pastreaza intenaia de a spori impozitele aplicate pe produsele de lux, respectiv maasinile peste o anumita capacitate cilindrica. an privinaa impozitarii agriculturii, Vladescu susaine ca masura are ca scop principal formarea suprafeaelor critice pentru o agricultura performanta asi mai puain un plus de venituri la buget. El a precizat ca impozitele din agricultura vor fi cele stabilite deja prin lege.

                      Dilema impozitarii
                      castigurilor la Bursa

                      Teoretic, castigurile la Bursa ar trebui impozitate incepand de anul viitor cu 16 la suta. Nu este clar, insa, cum se va stabili valoarea castigurilor avand in vedere caracterul dinamic al tranzactiilor si faptul ca un castig virtual obtinut intr-o zi se poate transforma a doua zi in pierdere. Investitorii fac nenumarate achizitii de actiuni intr-o perioada, iar actiunile nefiind numerotate nu se poate face o diferenta intre titlurile cumparate in perioade diferite. Este foarte probabil ca la calculul castigurilor sa fie folosita metoda contabila de gestiune a stocurilor FIFO (First In First Out – primul intrat primul iesit) desi sunt discutii si pentru aplicarea LIFO (ultimul intrat primul iesit). Fiecare metoda are partile bune si cele rele, pentru diferiti jucatori.
                      Sa luam un exemplu ipotetic. Un jucator cumpara 1.000 de actiuni la pretul de 500 lei bucata. Dupa cateva zile pretul creste la 700 de lei si el vinde 300 de actiuni realizand un castig bun de impozitat de 60.000 de lei (300 actiuni inmultit cu 200 lei, cresterea de pret). Dupa alte cateva zile, pretul scade la 100 de lei si omul vinde restul de 700 de actiuni la acest pret de teama sa nu piarda chiar tot ce a investit si recupereaza 70.000. Rezulta ca, dupa ce a investit 500.000, a ramas cu 280.000 (70.000 plus valoarea celor 300 de actiuni vandute la 700 de lei). Pierderea este de 220.000 dar el trebuie sa plateasca impozit pe cei 60.000 castigati la un moment dat. Asta s-ar numi impozit pe pierdere si ar fi foarte greu de justificat de economistii guvernului.

                      Deficit de 1 la suta

                      Proiectul de buget pentru 2006 va fi antocmit pornind de la un deficit de sub 1 la suta din PIB, apropiat de cel prevazut pentru acest an, dar se va ancerca alocarea fondurilor din privatizare pentru proiecte importante, inclusiv pentru infrastructura, a declarat Sebastian Vladescu. Vladescu a aratat ca sumele destinate cheltuielilor se vor plasa la un nivel similar, an termeni reali, cu cel din acest an. aBugetul pentru 2006 va fi unul echilibrat pentru a ne permite sa atingem ainta de inflaaie stabilita de BNR, indicator foarte important pentru accesul an UE. an acelaasi timp, vom ancerca sa nu blocam proiectele mari. Vom ancepe o batalie an care avem de partea noastra unele organisme internaaionale, iar pe celelalte vom ancerca sa le convingem”, a mai spus Vladescu. an opinia ministrului, nu orice deficit bugetar este daunator, un supliment de cheltuieli fiind permis daca nu se reflecta apur asi simplu” an consum. Astfel, Vladescu susaine ideea unui deficit dedicat proiectelor de infrastructura.Scris de Razvan BIBIRE Florentin RADU Iulia CUCU

                      Sinistratii ii acuza pe constructori / „Ajutorul asta e bataie de joc”

                        de
                        Deșteptarea
                        -

                        Bacauanii care locuiesc pe str.Gh. Donici au fost serios afectati la inundatiile din 12-16 iulie. Unele case stau sa se prabuseasca, alte sunt avariate partial. Dupa doua luni, ei dorm tot afara. Sinistratii acuza ca una a promis Primaria, altceva face constructorul.

                        &#8222De doua luni auzim ba ca ne demoleaza, ba ca ne consolideaza, nu mai stim ce sa facem! Maine, maine si iar maine, tot asa spun&#8221, sustine Maria Solomon, 72 de ani. „Luni, la cutremur, eram in casa. Noroc ca am fugit, ca a cazut tot perete asta&#8221, spune Antita Ghirvu, aratand mormanul de chirpici care a umplut incaperea. „Au trecut doua luni si tot in gradina dormin. In bucatarie, te omoara mucegaiul. Nu poti sa respiri!&#8221 Sinistratii de pe str.Gh. Donici sustin ca pana la nr. 45 e alt constructor, serios, care a adus grinzi, boltari si s-a apucat de treaba. „De la nr. 45, nimic n-au facut. Ajutorul asta e bataie de joc!&#8221. La Natalia Spirtu, „in loc sa toarne fundatie, au sapat un pic, uitati, cat scurma closca&#8221. Constructorul le-a spus ca nu tencuieste decat 70 cm. „Primaria a promis ca repara casele, insa muncitorii spun ca repara numai pana unde a ajuns apa. Ei au zis sa dam jos de pe pereti si acum cica nu-i intereseaza&#8221, acuza femeia. Tavanul e deplasat, sobele daramate, peretii golasi. Pe Ciuperca Teodorina, lucratorii au amanat-o pe saptamana viitoare, dupa ce se repara scolile. „Veniti sa vedeti ce am facut eu, nu ce au facut ei, spune batrana, furioasa. Am scos dusumeaua si am carat tone de pamant. Cutremurul m-a prins in groapa, scoteam caramida. Oleaca s-a miscat si au inceput sa cada peretii&#8221. Noaptea le ingheata oasele, oricat de gros s-ar imbraca. „Urla lupul, nu mai canta cucul! Gata, vine iarna si noi tot afara stam&#8221, spune Antita Ghirvu. Batranele sunt sfarsite de munca, de frig, de disperare. „Ce casa am avut eu, ce curatenie, ce confort am avut nu o sa mai am niciodata, plange Antita. Parca sunt o cersetoare!&#8221 Femeile sustin ca cei care au trecut pe acolo le-au spus ca nu sta in puterea loc sa grabeasca lucrarile: „Domnul Nastrut, de la Primaria Bacau, a zis ca a fost weekend! Bine ca altii au weekend, iar noi stam de doua luni pe afara&#8221. Ionut Tomescu, purtator de cuvant la Primaria Bacau, nu stie ce societate lucreaza pe str.Gh. Donici. „Sunt 14 firme de constructii si fiecare a luat circa 10 case, pe care, insa, nu le pot face concomitent&#8221. Construtorii „lucreaza benevol&#8221, adica „fara profit&#8221, fiind platiti atat cat sa-si acopere cheltuielile. Totusi, e vorba de sinsitrati, nu de profit. Ionut Tomescu sustine ca la sfarsitul lunii octombrie toate lucrarile vor fi gata. „Daca se va adeveri ca ceea ce spun oamenii e real, cu siguranta vom discuta cu constructorii&#8221, incheie el. Luni, marti, miercuri. „Nici azi n-au venit&#8221, spune Antita Ghirvu. Ieri, femeia s-a dus si si-a cumparat ciment. Insira promisiunile facute autoritati si le compara cu realitatea: o casa subreda, pereti prabusiti, tavanul sui, dusumeaua scoasa. „Daca nu lucreaza acum, cand e cald, atunci cand o sa lucreze? E o bataie de joc&#8221. Nici vecina ei nu mai spera nimic. Natalia Spirtu, 74 de ani, s-a inscris la manastire. „Dar sunt foarte multe cereri si acolo, trebuie sa stau la rand. Daca nu ma primeste la manastire, am sa stau aici pana ma vor gasi inghetata&#8221.

                        Scris de Silvia PATRASCANU

                        Se voteaza noul Cod / Adulterul si calomnia nu mai sunt cazuri penale

                          de
                          Deșteptarea
                          -

                          Justitia romaneasca se modernizeaza. Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Penal, din care au fost eliminate infractiuni ce au generat multe discutii, in ultima perioada. Daca parlamentarii isi vor da girul, noul Cod Penal va deveni litera de lege.

                          Cele mai importante modificari sunt legate de libertatea de exprimare, fiind eliminate insulta si calomnia. Ziaristii si institutiile de presa, carora li s-au aplicat cu precadere aceste infractiuni, nu mai raspund in fata legii, atunci cand aduc atingere imaginii sau demnitatii altor persoane. Va exista raspundere, dar numai civila, nu si penala. In cazul in care cineva vrea sa ceara daune in Justitie unei persoane care l-a calomniat, va trebui sa plateasca o taxa de timbru de 10% din suma pe care o pretinde, la fel ca in toate celelalte situatii din procesele civile.

                          Adulterul si vagabondajul devin &#8222civile”

                          Tot in proiectul noului Cod Penal au fost eliminate si infractiunile de adulter si vagabondaj. In schimb, va cuprinde noi infractiuni, orientate pe lupta impotriva coruptiei si a criminalitatii economico-financiare. Astfel, vor exista sanctiuni pentru persoane juridice (firme, fundatii, ONG-uri etc.) folosite in scop infractional. Pedeapsa principala care va fi aplicata unei persoane juridice este amenda intre 2.500 si 2.000.000 lei noi, la care se poate adauga o pedeapsa complementara, care poate fi chiar dizolvarea respectivei societati.

                          Nepotismul se pedepseste cu cinci ani de inchisoare

                          Si functionarii publici aflati in conflict de interese vor risca intre 6 luni si 5 ani de inchisoare, daca emit un act sau iau o decizie care produce foloase materiale pentru ei, rudele lor sau persoane cu care se afla in relatii apropiate. De asemenea, actiunile impotriva ordinii constitutionale se incrimineaza, doar daca sunt savarsite cu violenta. Comunicarea de informatii false dispare, iar nostalgicii comunisti sunt pedepsiti doar daca ajung sa constituie o amenintare la adresa statului de drept. Totodata, detinutii nu vor mai trebui sa poarte tinuta vargata, dupa cum folosirea catuselor va fi permisa doar in cazuri exceptionale. Proiectul noului Cod Penal va fi supus dezbaterilor si in Parlament. Scris de Lili ADOCHITEI

                          Sefii institutiilor de cultura se informeaza din presa despre integrare

                          de
                          Deșteptarea
                          -

                          O discutie pe care am avut-o cu cinci sefi ai unor institutii de cultura din Bacau ne-a relevat o realitate arhicunoscuta. Romanii se pricep bine sa vorbeasca mult &#8222despre&#8221, dar nu fac sau nu stiu sa faca mare lucru cand e vorba sa treaca la treaba. Toti au stiut sa spuna ce &#8222ar trebui facut&#8221 pentru cultura in vederea integrarii europene. Ca trebuie promovata, ca ii trebuie bani, s.a.m.d. Insa, chiar institutiile pe care le conduc stau cam prost la capitolul promovare. Teatrul Municipal &#8222Bacovia&#8221, Filiala Bacau a Uniunii Scriitorilor din Romania, Complexul Muzeal de Stiintele Naturii, Complexul Muzeal &#8222Iulian Antonescu&#8221 nu au un site propriu. Singura institutie care are, dintre cele cinci &#8222abordate&#8221, este Biblioteca Judeteana. Ce programe de finantare europeana cunosc sefii institutiilor de cultura? Nici una din cele cinci nu a accesat asa ceva. Au auzit de Cultura 2000, fara sa cunoasca prea multe date. De unde si cum se informeaza despre UE sau Integrarea Romaniei in UE. Cu exceptia Silviei Tomescu (directoarea Bibliotecii Judetene) – care a citat site-urile pe care navigheaza – ceilalti patru &#8222sefi&#8221 au recunoscut ca se informeaza din mass-media si ca nu au vizitat nici un site cu informatii europene. Adrian Gazdaru – directorul Teatrului &#8222Bacovia” – crede ca mass-media este cea care ar trebui sa informeze despre integrare si vede chiar un posibil departament in care politicienii si ziaristii sa formeze un nucleu-sursa de informare. In opinia sa, accesarea fondurilor europene si cunoasterea programelor de finantare europeana este treaba secretarului literar al teatrului! &#8222Nu-mi fac un scop din a ma informa despre integrarea europeana&#8221, a declarat si dramaturgul Viorel Savin (presedintele USR Bacau), care n-a deschis niciodata un site cu informatii despre UE. Lacramioara Stratulat – directoarea Complexului Muzeal &#8222Iulian Antonescu” – spune ca nu a avut timp sa caute vreun site cu informatii despre integrare pentru ca a fost ocupata cu doctoratul. Singura sursa de informatii despre integrare de care pot beneficia bacauanii este deocamdata Biblioteca Judeteana. Pe pagina bibliotecii sunt link-uri catre astfel de site-uri. In plus, la sediul institutiei pot fi consultate pliante si carti cu acest subiect.

                          Scris de Laura HUIBAN

                          Portarul FCM Bacau, Ciprian Manea, a ajuns la 340 de minute fara gol primit / Cheile sunt in manusile sale

                          de
                          Deșteptarea
                          -

                          L-a inlocuit pe Bogdan in minutul 20 al meciului cu FC National, din prima etapa si de atunci nu a mai parasit poarta Bacaului. Si nici nu a primit vreun gol, desi etapa de etapa, Savu, Viorel Moldovan, Aldea sau Verdes au batut la poarta sa. „Cea mai mare satisfactie din acest inceput de campionat o constituie faptul ca de cand a intrat in poarta, Manea nu a primit nici un gol&#8221, spunea in urma cu doua zile antrenorul FCM Bacau, Cristi Popovici. Ciprian Manea, 25 de ani impliniti in august pare decis sa se lupte nu doar cu atacantii adversi, ci si cu recordurile. „Mi-as dori ca dupa meciul cu Dinamo sa ajung la 430 de minute fara gol&#8221, a declarat Manea.

                          – Manolo, te asteptai la un asemenea debut de campionat?

                          – As minti daca as spune ca ma asteptam. Sa-mi fi zis cineva inainte de inceperea sezonului ca nu voi lua nici un gol in primele patru etape, as fi spus ca face misto de mine. Am avut un program greu, cu meciuri precum cele cu FC National sau Poli Timisoara si consider ca e foarte bine ca echipa are sapte puncte si doar un gol primit.

                          – Aminteai de meciuri grele. Care a fost in schimb cea mai dificila minge pe care a trebuit sa o aperi in aceste jocuri?

                          – Suturile lui Viorel Moldovan si Aldea. Moldovan a dat bine la coltul lung, in timp ce la Galati, Aldea a avut acel sut cu stangul din intoarcere de la 17-18 metri direct la vinclu. Au fost mingi foarte grele, iar satisfactia a fost cu atat mai mare cu cat si rezultatele obtinute in respectivele partide au fost pozitive.

                          – Cat crezi ca a contat „dansul&#8221 tau la ratarea penalty-ului de catre Verdes in jocul cu Pandurii?

                          – Destul de mult. Eu cred ca daca stai linistit pe mijloc nu ai nici o sansa sa derutezi atacantul. S-a vazut si in finala Champions League, cand Dudek i-a hipnotizat pur si simplu pe Sevcenko.

                          – Stiam ca iti place Dida, dar vad ca te inspira mai mult Dudek.

                          – Ca sa fiu sincer, eu obisnuiam sa execut astfel de „dansuri&#8221 la penalty-uri inainte de a-l vedea pe Dudek. La Roman obisnuiam sa reactionez asa la penalty-uri si de cele mai multe ori n-am primit gol. Ori am aparat, ori a dat adversarul pe langa poarta.

                          – FCM Bacau si-a facut un obicei din a primi putine goluri.

                          – E meritul intregii echipe. Nea&#8217 Cristi ne antreneaza in ideea de a nu primi gol, iar noi ne respectam bine sarcinile. In plus, Bacaul are si fundasi foarte buni.

                          – Urmeaza meciul cu Dinamo. Care crezi ca e cel mai periculos atacant al dinamovistilor?

                          – Claudiu Niculescu. Daca va juca-stiu ca are o intindere-voi avea mare grija. Le voi spune si fundasilor sa faca tot posibilul pentru a evita faulturile in preajma careului fiindca e deranj mare cum bate Niculescu loviturile libere. De altfel, toti atacantii lor, si Zicu, si Bratu sunt periculosi, insa nici nu trebuie sa ne speriem de ei. Trebuie sa jucam cat mai bine pentru ca eu cred ca putem scoate un rezultat favorabil in „Groapa&#8221.

                          – Argumente?

                          – Pai, presiunea e mai mult pe capul lor. Si din partea publicului, dar si a conducerii. Iar noi am demonstrat ca nu ne speriem de nimeni.

                          – Ce spui de concurenta cu Bogdan?

                          – E benefica. Nu numai cu Bogdan, ci si cu Ignatescu.Te tine in priza.

                          – Un gand pentru echipa nationala?

                          – (Zambeste). Care fotbalist nu se gandeste si la echipa nationala? Deocamdata e devreme. Mai am mult de munca. Cred ca pentru a ajunge la nationala de la o echipa din provincie trebuie sa faci neaparat meciuri bune cu echipele din Capitala. Jocul cu Dinamo ar fi un prim prilej potrivit, nu?

                          Scris de Dan SION

                          Fotbal, Cupa Romaniei \ S-a incheiat aventura

                          de
                          Deșteptarea
                          -

                          @ FCM II Bacau – Dunarea Galati 0 – 2

                          Aventura FCM II Bacau in Cupa Romaniei s-a oprit in faza a VI-a. Un pas ar mai fi fost si gruparea bacauana si-ar fi atins obiectivul, acela de a aduce pe &#8222Letea” o divizionara A. N-a fost insa sa fie asa. Dunarea Galati a invins cu 2-0 pe FCM II Bacau si s-a calificat in saisprezecimi. Elanul gazdelor a fost rupt inca din minutul trei, atunci cand Iovita, singur in careul mic a trimis nestingherit in poarta lui Ignatescu. Peste doar cateva minute, Pitaru a irosit o buna oportunitate, insa a sutat mult peste. Neny, un jucator de culoare, bine facut, a hartuit in permanenta defensiva bacauana. In minutul 17, atacantul Dunarii Galati l-a facut remarcat pe Ignatescu, dupa o frumoasa lovitura de cap. Pe fondul unei dominari usoare a oaspetilor vine si golul doi. Profitand de o balba a defensivei &#8222galben-albastre” Neny a majorat diferenta la doua goluri. Era minutul 29. Pe finalul primei reprize, gazdele rateaza prin Marin iar Neny trece pe langa 3-0, transversala opunandu-se golului. In partea a 2-a a jocului, meciul s-a mai echilibrat, insa cele mai mari ocazii de gol le-au avut tot oaspetii. Neny a scapat singur cu Ignatescu in minutul 65, dar portarul bacauan a salvat miraculos. Un minut mai tarziu, Stan a sutat putin pe langa. De partea cealalta, Banu a trecut pe langa gol in minutul 70, sutul sau de la 20 de metri fiind respins cu greutate de portarul galatean. In final: 2-0. Dunarea asteapta tragerea la sorti de pe 11 septembrie, in timp ce formatia antrenata de Gica Penoff se gandeste la campionat.

                          FCM II Bacau: Ignatescu – Banu, Ureche, Carnariu, Marin – Dobos, Cojocaru, Spiridon, Matei – Doltea, Pitaru. Au mai jucat: Vrinceanu si Liutec.

                          Dunarea Galati: Stoicescu – Ariton, Velescu, Chiriac, Nejneru – Miclea, Bozga, Baurceanu, Stan – Neny, Iovita. Au mai jucat: Dragan si Bozean.

                          Arbitri: Liviu Cinca (Bals), Bogdan Hirlab si Stelian Slabu, ambii din Brasov.

                          Scris de Cristi SAVA

                          1...5.7685.7695.770...5.779Pagina 5.769 din 5.779

                          		 ziare & stiri
                          © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.