Noul an scolar si-a deschis portile. Cu unele poticneli, deloc putine. Paradoxal, insa, acolo unde vitregiile naturii au muscat nemilos, punand la grea incercare slabiciunile firii umane, poticnelile au fost mai putine, mobilizarea a fost eroica iar rezultatele au intrecut asteptarile, multi dintre directorii de scoli propunandu-si numele pe lista oamenilor sfintitori de locuri. Ar fi de ajuns sa-l amintim aici pe directorul Petru Bratasanu, coordonatorul scolilor din comuna Urechesti, transformat in sef de santier, care a lucrat azi lumina”, timp de aproape patru saptamani, cot la cort cu echipele de meseriasi, pentru refacerea la timp a scolii devastate de nemiloasele puhoaie. Iar luni, 12 septembrie, Scoala cu clase I-VIII din Urechesti arata de parca ar fi fost atinsa de bagheta fermecata a unei zane bune, din poveste. Sau pe directorul Robert Laic, de la Scoala nr.7 Comanesti, evidentiat cu intregul sau colectiv de cadre didactice pentru noua haina de sarbatoare a unei scoli care, cu numai doua saptamani in urma, inca mai arata si duhnea a grajd, dupa stramutarea sinistratilor pusi pe distrugerea locului oferit pentru cazare temporara. Sau pe directoarea Elena Candit, de la Scoala nr.4 Comanesti, scoala greu incercata de apele dezlantuite, care a coordonat scoaterea straturilor groase de mal din toate salile de clasa de la parter, apoi lucrarile de refacere a sapelor, si a parchetului, inlocuirea usilor si a ferestrelor distruse de suvoaie, invoind in tot acest timp, de la serviciul non-stop, doar pe invatatoarea plecata cu elevii sinistrati din cartierul Supani, intr-o tabara gratuita din judetul Botosani. Sau pe directoarea Dorina Ciobotaru, de la Scoala Preluci-Agas, care nu-si mai putea ascunde luni bucuria ca darzenia de neclintit si eforturile consatenilor (printre care toate cadrele didactice din scoala) au facut posibila inceperea noului an scolar in conditii care, pana nu demult, pareau de domeniul imposibilului. Si ar mai fi de adaugat aici inca vreo 10-15 directori, care nu numai ca nu s-au dat batuti in fata greutatilor deosebite, dar s-au mobilizat exemplar, mobilizandu-i astfel si pe altii si transformand, impreuna, imposibilul in posibil. Din pacate, insa, exista si o lista neagra a directorilor de scoli. Si i-am cita aici pe directorii ai caror scoli n-au fost puse la incercare in aceasta vara atat de capricioasa, dar care, feriti de necazuri, au pricinuit necazuri altora, prin lentoarea gandirii si a actiunii. Directori de scoli care n-au putut sa puna toate manualele pe bancile elevilor, in prima zi de scoala, nu pentru ca editurile ar fi intarziat livrarile, ci pentru ca ei, directorii, s-au lasat de mai multe ori invitati la Inspectoratul Scolar, ca sa-si ridice manualele comandate, care asteptau de mai multe zile in rafturi, supraaglomerand magazia de manuale. E drept, sunt numai 16 unitati scolare din judet in aceasta jenanta situatie, dar directorii aflati in culpa nu au nici o scuza pentru condamnabila lor lipsa de reactie la stimulii primiti, cu insistenta, de la Inspectoratul Scolar. Un bun prilej de reflectie pentru conducerea Inspectoratului Scolar Judetean, acum, cand vor fi cantarite calitatile manageriale ale fiecarui director scolar din judet. Pentru ca, nu-i asa, noua calitate tot de la cap incepe.Scris de Stefan OLTEANU
Cu rafturile si magaziile goale/Farmaciile si spitalele, la un pas de colaps
Producatorii si distribuitorii de medicamente anuntau ca sisteaza chiar de pe 13 septembrie livrarile la nivel national catre farmacii si spitale din cauza ca Ministerul Sanatatii le-a impus scaderea cotei adaosului comercial si nu si-a tinut promisiunea ca va plati farmaciilor arieratele. Farmacistii se tem ca li se golesc rafturile, iar spitalele se bazeaza pe stocul de medicamente.
Ieri, distribuitorii nu si-au pus in practica amenintarea si au mai dat un ragaz de cateva zile ministerului. In schimb, in multe farmacii bacauane medicamentele au ajuns scumpite. „Ieri si azi am primit medicamente cu pretul marit cu noua la suta, ne-a declarat Gheorghe Danila, proprietarul unei farmacii. Cu toate astea noi nu vom face greva. Farmacistii nu au facut niciodata greva. Actualul ministru al sanatatii vrea sa ne oblige sa scadem adaosul comercial. Eu, care subventionez statul din 󈦻 tot asteptand sa-mi deconteze retetele compensate eliberate, cum sa supravietuiesc? Voi fi nevoit sa scad salariile angajatilor”. Noi nu vom inchide usa in nasul pacientilor, este pozitia unanima a farmacistilor bacauani. Ei asteapta totusi vesti si indicatii de la Bucuresti, unde au plecat reprezentantii Colegiului Farmacistilor.
Rafturile din farmacii si spitale s-ar putea goli
„O greva a farmacistilor ar fi ceva nemaintalnit, ne-a declarat Florina Buzdugan, medic sef al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate. Nu este posibil sa refuze onorarea retetelor daca au contract cu noi si plafon. Nu exista in contractul semnat intre CJAS si farmacii nici o clauza referitoare la greva”. Chiar daca farmacistii nu vor pune lacatul pe usa, este posibil ca greva furnizorilor de medicamente sa goleasca rafturile. „Deja am probleme cu aprovizionarea din cauza restantelor pe care Casa le are fata de mine la decontarea retetelor. O sincopa in aprovizionare m-ar pune in dificultate, mai ales la medicamentele pentru bolile cronice”, ne-a declarat o farmacista.
Daca furnizorii de medicamente ar sista livrarea de produse, Spitalul Judetean de Urgenta Bacau ar putea asigura tratament pacientilor internati pentru maximum o saptamana. „De la farmacia spitalului mi s-a confirmat ca stocul de medicamente existent ajunge doar pe o saptamana, ne-a declarat Natalia Jicmon, directorul de ingrijiri al spitalului. Probleme mai mari ar fi la stocul de antibiotice, in special la ampicilina injectabila, dar pentru acest medicament sunt deocamdata inlocuitori”. Datoriile istorice pe care Spitalul Judetean le are fata de furnizorii de medicamente se ridica la 3,7 miliarde de lei vechi, bani aferenti lunii decembrie 2004. Celelelate datorii sunt in graficul de achitare prevazut in contractele incheiate cu furnizorii, dupa cum ne-a mai spus directorul Jicmon. Nu se stie insa care va fi reactia furnizorilor de medicamente fata de spitalele care in prezent nu inregistreaza datorii neachitate la termen.Scris de Doina MINCU/Roxana NEAGU
Esecul cu Dinamo a aratat de ce FCM Bacau nu poate face spectacol decat la propria poarta/O infrangere care spune multe
Acest 0-6 incasat de FCM Bacau pe terenul lui Dinamo este un rezultat care darama un mit si consolideaza o teorie. Mitul se refera la posibilitatea Bacaului de a juca un fotbal de atac, spectaculos. Teoria indica predilectia FCM-ului pentru un fotbal pragmatic, cu spatii inchise si sarcini tactice precise. „Asa am luat puncte multe pana acum: mizand pe un joc cat mai exact”, a subliniat Cristi Popovici. Antrenorul „galben-albastrilor” a explicat si motivul pentru care a schimbat registrul in partida cu Dinamo, apeland la o linie cu patru fundasi. „Eu eram convins de potentialul echipei pentru ca imi cunosc foarte bine lotul. Stiam ce diferenta este intre noi si Dinamo. Mi-am zis insa ca, parcurgand un moment bun, merita sa incercam sa jucam mai ofensiv ”, a spus Popovici. „Personal, nu mi-am facut iluzii, insa acum cred ca s-a convins toata lumea, inclusiv jucatorii, ca exista niste limite. Ori, pentru a obtine in continuare rezultate, e obligatoriu sa nu ne hazardam in atac, lasand spatii mari in aparare. Daca ne expunem, riscam enorm. Trebuie sa jucam cat mai strans, cu sarcini stricte”, a concluzionat tehnicianul bacauan. Limitele de care amintea Popovici s-au vazut in mai multe planuri, dar in special la capitolul viteza: de deplasare si de executie. Gratie unor jucatori iuti, tehnici si combinativi precum Grigorie, Petre, Niculescu sau Zicu, Dinamo a impregnat un ritm net superior celui in care poate evolua FCM Bacau. Pornind de la aceasta observatie, o alta abordare tactica a meciului din Stefan cel Mare ar fi limitat probabil proportiile scorului, dar nu ar fi putut schimba in nici un caz castigatorul.
Prin urmare, e clar ca infrangerea de duminica a aratat ce fotbal se potriveste mai bine Bacaului. Si a redimensionat ambitiile, aducandu-le mult mai aproape de valoarea lotului „galben-albastru”. Ramane de vazut acum in ce masura acest esec a lasat urme si in plan psihic. Jucatorii trebuie sa inteleaga ca, la urma-urmei, un meci pierdut in Stefan cel Mare intra in calculele unui campionat in care Bacaul si-a propus o clasare linistita. Urmeaza insa doua partide pe teren propriu, cu Poli Iasi si Farul, in care pasi gresiti nu figureaza in caietul de sarcini. „Daca batem Iasiul si Farul, sunt sigur ca nu vom avea probleme cu retrogradarea”. Declaratia lui Popovici spune totul.Scris de Dan SION
Cota unica – un fiasco in judetul Bacau/Scade numarul salariatilor
Cota unica de impozitare trebuia, in viziunea celor care au implementat-o, sa scoata locurile de munca din „partea intunecata” a economiei astfel incat patronii sa angajeze salariatii pe baze legale, in speta, prin contract de munca. Din pacate, cifrele contrazic dur proiectele guvernamentale. In loc sa creasca, numarul contractelor de munca a scazut. De crescut a crescut, insa, numarul contractelor de munca reziliate.Conform cifrelor furnizate de Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) Bacau , pe primele opt luni ale acestui an s-au incheiat 30.864 contracte de munca noi, cu circa 3.000 mai putine fata de perioada similara a anului trecut, cand au fost inregistrate 33.888. In acelasi timp, anul acesta au fost reziliate 31.791 contracte, fata de 28.823, in 2004. Per ansamblu, este o scadere de 6.000 de contracte de munca.
Desi luna ianuarie a inceput spectaculos in sensul ca angajatorii au incheiat mai multe contracte decat in ianuarie 2004, din luna februarie situatia s-a inversat si, luna de luna, cifrele sunt mai mici decat in lunile din 2004. La fel s-a intamplat si in privinta contractelor reziliate.
Poata ca cifrele in sine nu par spectaculoase, insa dramatic este faptul ca se mentine tendinta de scadere a numarului de salariati angajati pe baza de contract de munca. Nici macar in lunile de vara, cand este varful angajarilor sezoniere, nu se manifesta o schimbare semnificativa. Doar numarul contractelor reziliate a scazut fata de anul trecut in luna iulie, insa in iunie si august anul acesta cifrele sunt mai mari fata de anul trecut.
Gheorghe Huluta, liderul bacauan al CNSLR Fratia, considera ca o mare parte din vina o reprezinta faptul ca, prin aplicarea cotei unice nu a crescut venitul majoritatii salariatilor, angajati cel mai adesea, pe salariul minim. „Ei s-au vazut nevoiti sa caute alte solutii, inclusiv sa plece in strainatate. Se trag unii pe altii afara” – crede Huluta. Cat despre munca la negru, aceasta va continua sa existe. „Munca la negru nu poate fi eliminata, poate fi doar diminuata, lucru care nu s-a intamplat”.
„Acesta este efectul pervers al cotei unice” – considera presedintele Consiliului Judetean Bacau, Dragos Benea. „Este inca un deserviciu adus de cota unica de impozitare pe langa deficitul bugetar la nivelul judetului”.
La nivel bugetar, situatia este extrem de complicata. Conform datelor oferite de Trezorerie, primele sase luni s-au incheiat pe total bugete cu un excedent de numai 971 de miliarde, adica mai putin decat excedentul mediu lunar al anului trecut. Veniturile bugetului de stat au scazut in termeni reali cu 30 de procente in primele cinci luni desi cheltuielile au crescut cu numai cinci procente.Scris de Razvan BIBIRE/Carmen SERBAN
Seful de la Pasapoarte a avut o presimtire/Povestea unei tragedii
In ziua de 9 septembrie, chiar de Sfanta Marie Mica, familia sefului de la Pasapoarte Ioan Matei a fost implicata intr-un teribil accident de circulatie. Politistul si sotia acestuia, Angela Matei, au scapat cu viata. Nu si fetita lor, Emma. Parintii nu au nici cea mai mica indoiala ca medicii bacauani au facut totul sa le salveze copilul, grav ranit. Pentru ca viata merge inainte, indiferent de incercari, sotii Matei isi propun ca, dupa insanatosire, sa mai faca un copil.
Comisarul sef Ioan Matei se afla intr-un carucior. In ochii lui albastri s-a lasat linistea. Si resemnarea. Bratul stang este dezgolit. O rana teribila se iteste deasupra cotului. Politistul incearca sa zambeasca. In coltul buzelor infloreste un mugur de suras. Dar moare in cateva clipe. Pe patul celalalt, Angela Matei, este prinsa in capcana pansamentelor. Femeia nu se poate misca, decat de la mijloc in sus. In momentul in care o asistenta ii aseaza perna, un fata ii apare un rictus de durere. Dar are puterea sa zambeasca, sa alunge stanjeneala care s-a instalat pe nesimtite in salon. „Eu nu prea am vrut sa plec la tara in acea zi, isi aminteste comisarul sef Ioan Matei. Parca ceva imi spunea sa raman in Bacau. Dar sotia mea era hotarata sa ajunga la Beresti-Bistrita. Si fetita mea. Si nu aveam cum sa le las singure”. Familia Matei a plecat din Bacau putin peste ora 16.00. Cu autoturismul TICO si nu cu Volkswagen-ul, cealalta masina. „O portiune de drum din localitatea Climesti este destul de dificila si de aceea am mers cu TICO”, explica Matei. Atunci cand a semnalizat ca vireaza pe drumul comunal, familia Matei nu a vazut nici o masina in spate. „Volanul era rasucit spre stanga, cand am fost loviti din spate. Atunci masina s-a rasturnat. Probabil daca rotile nu erau rasucite, atutoturismul era impins inainte, fara sa se rastoarne. In momentul impactului eram foarte nedumerit. Stiam ca am fost loviti, dar nu stiam unde! In fata,.. in spate! Masina a mers mai mult de zece metri pe cupola. Nu stiam ce se intamplase cu sotia si fetita mea. Simteam doar bratul stang frecandu-se pe asfalt. Apoi am ajuns in sant”. Coliziunea dintre cele doua masini a facut ca una din portierele de la TICO sa se deschida. „Intai a fost aruncata Emma din autovehicul. Fetita mea se afla in bratele sotiei. Dupa cate am inteles, Emma a fost gasita pe marginea santului. Apoi a fost aruncata din masina si sotia mea. Pe mine m-a ajutat chiar soferul care m-a accidentat. Asta a fost!”, mai spune comisarul sef.
Ghimpele indoielii
nu are loc in sufletul sotilor Matei
Sotii Matei suporta greu amintirile legate de teribilul accident. Ochii noptatici ai Angelei sunt numai durere. Femeia insa nu izbucneste. Cele cateva clipe de tacere o ajuta sa depaseasca momentul dificil. Resemnarea se cuibareste pe fata palida a mamei, care incearca sa fie puternica si demna. „Asa a fost voia lui Dumnezeu, spune ca pentru sine Angela Matei. Se spune ca la aceasta varsta copiii ajung ingerasi. Stiu ca Emma este ingeras! Probabil ca Dumnezeu a vrut sa ne dea o lectie. Nu a fost usor sa crestem copilul pana la doi ani si sapte luni. Rudele mele sunt departe, ale sotului la fel. Singuri ne-am chinuit cu Emma. O ruda mi-a spus, la un moment dat, sa mai fac un copil. I-am raspuns ca nu mai vreau, pentru ca unul singur este de ajuns. Poate ca Dumnezeu ne-a pedepsit ca am gandit asa”. Doar trupul tintuit in pat al Angelei se afla acum in salonul de spital. Gandurile ei sunt insa departe. „Emma a fost un copil exceptional, continua mama, dupa o scurta pauza. Ajunsese la o varsta cand ne intelegeam cu ea. Incepuse sa comunice, mergea bine….nu mai purta pampersi si spunea niste cuvinte, care ne lasa fara grai. Cand eram mai necajita, se lipea de mine si ma dragalea. Orice grija sau suparare disparea atunci, ca prin farmec. Intr-o seara, inainte de culcare, am invelit-o cu o pilota pufoasa. Am intrebat-o daca ii este bine. Stiti ce mi-a raspuns? «E super mami!». Cand sotul meu era indispus, ii spunea „botosul”….. La doi ani si sapte luni!” Imaginea fetitei dragalase si isteata foc ii scoate pe parinti din letargie. Ioan si Angela au inceput sa depene, pe rand, amintiri de exceptie, scoase din sipetul sufletului. Cateva minute, cei doi zambesc mandri si se bucura de sotiile copilului lor. Ca si cum acesta ar fi lipsit doar cateva clipe de langa ei. Apoi isi dau seama unde sunt. Se lasa iarasi tacerea grea in rezerva de spital. „Nu am nici cea mai mica indoiala ca medicii si-au facut datoria. Ca au facut tot ce le-a stat in putinta sa-mi salveze copilul”, spune hotarat Ioan Matei. „M-am chinuit sa am acest copil. Dar am primit o lectie. Dupa ce voi iesi din spital, ma voi gandi serios sa mai fac unul. Trebuie sa mai fac unul. Viata fara copii nu are sens”, sopteste trista la randul sau Angela Matei.
Emma Matei va fi inmormantata exact la o saptamana de la producerea accidentului. Maine la ora 9.00, ramasitele pamantesti ale fetitei vor fi depuse la capela bisericii Sf. Gheorghe si la ora 10.00 micuta va fi inhumata in Cimitirul Sarata. Slujba de inmormantare va fi oficiata de PS Ioachim Bacauanul si de alti patru preoti. Scris de Lili ADOCHITEI
De frica traficantilor /Politistii sunt cu ochii pe bursieri
Pana la 1 octombrie, elevii din strainatate veniti la studii trebuie sa-si legifereze sederea in judetul Bacau. Moldovenii se bucura de nenumarate facilitati, in comparatie cu bursierii de alta etnie. Anul trecut, doi liceeni din Moldova au fost arestati pentru trafic cu cannabis.
Doar doua saptamani au la dispozitie elevii straini veniti la studii in judetul Bacau sa intre in legalitate. In caz contrar, ei risca sa plateasca amenzi usturatoare si chiar sa fie trimisi acasa. „Elevii straini care au mai studiat in Romania stiu ce au de facut, precizeaza subcomisarul Dumitru Tambris, seful Biroului Judetean pentru Straini Bacau. Normal, ei ar fi trebuit sa-si vizeze permisul de sedere, inca de la inceputul lui septembrie. Insa beneficiaza de clementa pana la 1 octombrie. Speram ca si proaspetii bursieri sa faca in termenul cel mai scurt demersurile pentru legalizarea sederii lor in judetul Bacau. Daca in cele doua saptamani elevii de peste hotare nu-si vor reglementa situatia, vom aplica legea.” Una din cerintele principale este ca bursierii straini sa fie luati in evidenta la nivel central (Ministerul Educatiei si Cercetarii). Apoi se impune ca ei sa intre in legalitate cu permisul de sedere. Pentru obtinerea acestui document (sau prelungirea celui vechi), cursantii trebuie sa completeze o adeverinta tip din care sa rezulte ca au aprobare de la MEC pentru efectuarea de studii in judetul Bacau. Mai este necesara o adeverinta medicala care sa certifice ca elevul respectiv nu sufera de boli ce pot sa puna in pericol sanatatea publica, o copie dupa pasaport si doua fotografii tip pasaport. „Permisele sunt gratuite pentru elevii de origine etnica romana. In aceasta categorie se incadreaza mai ales cursantii moldoveni. Acesti bursierii nu platesc nici taxa consulara de 60 de dolari. Elevii straini care isi platesc taxele de scolarizare, trebuie sa suporte si contravaloarea permisului de sedere, care este de 400 lei noi, sa achite taxa consulara si sa faca dovada ca dispun de 250 de euro pe luna pentru intretinere”, a mai spus subcomisarul Dumitru Tambris. In ultima situatie se afla cei 18 fotbalisti din China, dar si ucrainienii care studiaza in Bacau.
Amenda de 20
de milioane pentru directorii distrati
In anul de invatamant 2004 -2005, in evidentele Biroului Judetean pentru Straini Bacau s-au aflat 350 de cursanti straini ( 100 de studenti si 250 de elevi). Anul acesta, politistii se asteapta la o cifra de scolarizare asemanatoare. „De maine (astazi n.a.) colegii mei vor merge la fiecare unitate de invatamant, pentru a verifica daca exista sau nu bursieri. Indatorirea directorilor de scoala este sa puna la dispozitia politistilor lista cu elevii straini, daca este cazul. Sederea ilegala poate fi facilitatata voluntar sau involuntar. Sunt scoli care au doi-trei elevi straini, motiv pentru care conducerea unitatilor respective nu stie cum sa procedeze. Chiar si in aceasta situatie, nimeni nu este absolvit de vina, amenda care se aplica fiind de 20 milioane de lei”. Pentru ca sa nu fie perturbat programul de invatamant, politistii de la Biroul de Straini vor face un program de lucru cu toate scolile din judet. In ce priveste necazurile facute de cursanti, lucratorii de politie se asteapta ca in anul scolar ce tocmai a inceput, practic, sa fie inexistente. Pana acum, elevii straini au fost cuminti. Exceptie fac cei doi moldoveni, care studiau la un liceu din Moinesti si care, anul trecut, au fost arestati de politistii din Craiova pentru trafic de droguri (cannabis).Scris de Lili ADOCHITEI
Cercetat pentru infractiuni silvice / Primarul din Plopana, acuzat de furt
Sambata dimineata, un echipaj al Directiei Silvice, care efectua o misiune de verificare a legalitatii circulatiei materialului lemnos pe raza Ocolului Silvic Traian, l-a surprins, in localitatea Plopana, tocmai pe primarul comunei, Gheorghe Andries, transportand cu tractorul material lemnos din padure spre locuinta personala. „Cercetarile inspectorilor nostri au scos la iveala faptul ca primarul Andries are o instalatie de debitat, prin sotie, A.F. Andries Ileana. El a refuzat categoric sa se supuna controlului privind provenienta materialului lemnos, inspectorii nostri fiind nevoiti sa apeleze la Politia din comuna. In cele din urma, Andries a recunoscut ca lemnul provine din proprietatea lui, ca e nemarcat, insa refuza in continuare sa se supuna verificarilor, amenintandu-i si adresandu-le injurii inspectorilor silvici”, ne-a declarat Gheorghe Savu, director general la Directia Silvica. In cursul zilei de astazi, o echipa formata din inspectori silvici si politisti se va deplasa din nou in zona pentru a verifica daca primarul Andries are studiu sumar de amenjare pe suprafata de padure proprie si daca instalatia de debitat A.F. Andries Ileana functionaleaza legal. „Primarul Andries nu este la prima abatere de acest gen. In luna ianuarie din acest an i-au fost confiscate 4,4 metri cubi cherestea stejar, pentru ca nu avea documente legale de provenienta. Atunci a fost amendat cu zece milioane de lei. Daca acum va refuza in continuare sa se supuna controlului nostru, ii vom face plangere penala pentru abuz. El este un organ constatator si de aparare a legii, nu de incalcare a acesteia. In plus, mai risca sa primeasca o amenda intre 50
si 150 milioane lei”, a precizat Savu. In ciuda insistentelor noastre repetate, primarul Gheorghe Andries nu a putut fi contactat telefonic pentru a afla si parerea domniei sale. Iar de la Primaria Plopana am primit un raspuns scurt si sec: „Astazi, primarul este la Bacau”. Doar atat.
Scris de Carmen SERBAN
„Orasul Buhuși a devenit simbol mondial al pioșeniei”
@ spune rabinul israelian Tobias
Cândva, Buhuși, prin înțelepții rabini care au locuit mult timp aici, era celebru în întreaga lume. Locuit de câteva mii de evrei, târgul nu era numai un centru spiritual al evreimii din România, ci și un reper internațional. Influenți prin iscusința economică, dar și prin lobby, evreii au influențat mult viața târgului. Bancurile cu rabinii de Buhuși circulă și astăzi vesele prin lume și sunt ascultate cu mare plăcere și de urmașii rabinilor, pentru că ele reprezintă, în esență, pilule superconcentrate de virtuozitate a inteligenței, dar și de toleranță. Astăzi, la Buhuși, nu mai sunt decât vreo trei familii de evrei, dar spiritul evreiesc este viu. Ori de câte ori mergi la cimitirul evreiesc din localitate vezi mulți ortodocși sau catolici care se reculeg și aprind lumânări la mormintele foștilor vecini și prieteni evrei. Sinagoga buhușeană din strada Al.I. Cuza, veritabil simbol al iudaismului, este, încă, un centru de interes deosebit pentru evreii din lumea întreagă.
Dinastia rabinilor Fridman
L-am întâlnit în sinagoga buhușeană pe înțeleptul rabin israelian Tobias I., venit la Buhuși nu numai pentru reculegere, ci și pentru a reabilita acea parte din sinagogă care dă semne de mare oboseală. Rabinul Tobias ne-a oferit informații inedite despre istoria evreilor buhușeni: „Astăzi, în Israel, există o dinastie Rujin. Unul dintre descendenții acestei dinastii a fost primul rabin de Buhuși, Isac Fridman. Rabinul Isac Fridman întemeiase, și el, la Buhuși, o adevărată dinastie (copii, nepoți, strănepoți) care a păstrat opera spirituală evreiască din Buhuși. El a întemeiat aici, pe strada Al.I. Cuza, o curte rabinică. În afară de casele construite pe această stradă și de o sinagogă mai veche (care astăzi nu mai există), în urmă cu o sută patruzeci de ani a fost construită aici sinagoga care dăinuie și astăzi. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, aici au locuit copiii, nepoții și strănepoții rabinului Isac Fridman. Ultimul rabin de aici, al familiei Fridman, a fost, prin anul 1970, tot un Isac. Acesta s-a mutat în București, unica fiică a acestuia a plecat în Israel, unde a întemeiat o curte rabinică. Aceasta este condusă astăzi de nepotul rabinului Isac, rabinul Iacob Mendel Friedman.”
Aproape la fiecare doi-trei ani, vin la Buhuși, la acest sfânt lăcaș, sinagoga, într-un adevărat pelerinaj, zeci de hasidim (pioși) din lumea întreagă, mulți dintre ei fiind urmași ai dinastiei rabinice buhușene. „Vin să se reculeagă și să se roage în sinagogă și la morminte”, spune rabinul Tobias I. În această toamnă, în octombrie, de sărbătorile evreiești, la Buhuși vor veni din nou pelerinii hasidim. Însoțit de alți confrați, rabinul Tobias din Buei-Brac, Israel, a venit la Buhuși de vreo săptămână și a început lucrările de reabilitare a acelor structuri ale sinagogii care sunt în suferință.
O prietenie care durează
Ochii rabinului Tobias, originar din Piatra Neamț, strălucesc de bucurie atunci când depănăm amintiri despre unii dintre evreii buhușeni pe care i-am cunoscut amândoi: chirurgul Ghelber, o adevărată celebritate buhușeană a anilor ’60, profesorii Engler, Inghel, Balter, Farkas sau Braunstein, inginerii Schulman, Croitoru și mulți alții. Zice din nou rabinul Tobias: „Le spun buhușenilor că fiul răposatului dr. Ghelber, pe care l-au respectat atât de mult, este tot chirurg, dar în Israel. Un chirurg la fel de vestit acolo, precum era tatăl său la Buhuși.” Ce reprezintă, astăzi, orașul Buhuși pentru evrei? „Faptul că aici au păstorit somități rabinice care au atras credincioși evrei și neevrei din toată lumea, orașul Buhuși are o semnificație specială. Evreii care au trăit aici – mulți dintre ei fiind ingineri, doctori, profesori, economiști – au ajutat mult obștea locală, dar au fost ajutați și ei. Au fost priviți cu mare respect și mă bucur să văd că acest respect este viu și astăzi. De aceea și revenim mereu aici, în pofida multor greutăți, ca să menținem viu spiritul curții rabinice, dar și spiritul vechii noastre prietenii cu oamenii locului.”
Apele n-au distrus speranta \ Zambete si lacrimi in prima zi de scoala
Luni, 12 septembrie 2005. A fost, ieri, ziua deschiderii noului an scolar. Cu zeci de unitati scolare inca marcate de urmele catastrofalelor inundatii din luna iulie. Din totalul celor 96.897 de prescolari si elevi inscrisi in noul an scolar 2005-2006, 4344 vor invata in gradinitele si scolile sinistrate. Mai exact, detaliat pe cicluri de invatamant, in unitatile scolare sinistrate vor incepe noul an scolar 773 de prescolari (din cei 23.840 existenti in judet), 1606 elevi in invatamantul primar (din cei 35.937) si 1965 elevi din ciclul gimnazial (din totalul de 37.120). Sunt sute de unitati scolare in care lucrarile de reabilitare au fost facute contracronometru, din cauza impardonabilei intarzieri a consiliilor locale. Sunt mii de elevi ai caror parinti si-au luat painea de la gura pentru a le putea cumpara copiilor cele necesare pentru scoala. In cele mai multe dintre scoli, insa, bucuria revederii a facut uitate toate necazurile si elevii au trait din plin emotiile
inceputului de an scolar.
La Comanesti, ranile au fost cicatrizate
Primarul orasului Comanesti, Viorel Miron, a avut ieri o dimineata plina. Ca de obicei, ar spune el, insa, de aceasta data, dimineata primarului a fost tot una cu dimineata scolilor din urbea greu incercata in vara acestui an. La Scoala nr.4, in al carei parter apele revarsate lasasera un strat de nisip si mal de jumatate de metru, lucrurile aproape reintrasera in normal, parintii si elevii din clasele mai mari lucrand cot la cot cu mesterii si cadrele didactice la refacerea scolii. Numai ca, din cauza noptiilor foarte racoroase, sapele de ciment turnate in salile de clasa de la parter nu se uscasera inca, si, din acest motiv, n-a putut fi pus parchetul la timp, ceea ce n-a perturbat prea mult, totusi, desfasurarea orelor de curs. „Am pregatit toate clasele de la etaj si vom invata in doua schimburi, ne-a declarat directoarea Elena Candit. Dimineata vor veni copiii de la gradinita, clasele I-IV si cei din clasa a VIII-a, iar dupa-amiaza va veni randul celor din clasele V-VII, dar asta doar pana la sfarsitul saptamanii viitoare, cand toate lucrarile de interior vor fi finalizate si lucrurile vor reintra in normal”. Asadar, prescolarii si cei peste 200 de elevi au putut incepe noul an scolar in conditii surprinzator de bune, date fiind suferintele prin care trecuse scoala lor. Cealalta scoala comanesteana aflata in grea suferinta a fost Scoala nr.7. Era greu de crezut, la sfarsitul lunii august, dupa stramutarea sinistratilor in alta locatie, ca scoala va fi gata la timp pentru deschiderea noului an scolar. Si, totusi, miracolul s-a produs si aici, gratie indeosebi sprijinului sustinut al Guvernului, al Ministerului Educatiei si Cercetarii, al Primariei si efortului deosebit al celor 85 de cadre didactice, care au lucrat si duminica, 11 septembrie, de dimineata pana la miezul noptii. Dar ieri, 12 septembrie, toate cele 25 de sali de clasa erau pregatite sa-si primeasca oaspetii, fusese pusa faianta si gresia in toate grupurile sanitare (unde pana si chiuvetele, si instalatiile fusesera schimbate), toate geamurile sparte fusesera inlocuite, tamplaria noua fusese vopsita integral, ramanand de finalizat doar finisarile exterioare. Sefi de santier au fost directorul Robert Laic si directorul adjunct, Lucia Botezatu. „In colaborare cu spitalul si cu o firma din Cehia, am executat de cinci ori, succesiv, lucrarile de dezinsectie si dezinfectie, asa ca suntem acum in grafic si cu problemele de ordin sanitar”, ne-a spus directorul Robert Laic. Cei peste 1100 de elevi au intrat ieri, practic,
intr-o scoala noua.
Scris de Stefan OLTEANU
Prima noapte de caminist, ultima noapte de confort / Scandal la Liceul Economic
Din cauza neintelegerilor dintre Colegiul Economic „Ion Ghica” din Bacau, pe de o parte, si conducerea Clubului Sportiv Scolar, pe de alta, 50 de elevi s-au trezit ca n-au unde dormi. Asta, desi majoritatea au cereri depuse si aprobate de conducerea Colegiului Economic, unitatea scolara unde invata. Fiecare dintre cele doua parti vine cu argumente scriptice si faptice ca sa revendice al doilea etaj al caminului de pe strada Oituz nr. 15, acolo unde ar fi trebuit sa fie cazati elevii. Nu s-a intamplat acest lucru nici in noaptea de duminica spre luni si nici noaptea trecuta. Si asta, pentru ca sefii Clubului Sportiv Scolar au sigilat usa de intrare la etaj, iar adolescentii au fost inghesuiti in doua dormitoare improvizate la parter, chiar si 20 in camera. Altii au preferat sa se intoarca acasa, si au revenit ieri in speranta unei solutionari.
Etaje revendicate
Istoria acestui diferend dateaza din 18 noiembrie 1996,
atunci cand fostul inspector scolar general, profesorul de educatie fizica Vasile Balta, da o decizie prin care doua etaje din caminul Grupului Scolar Economic (asa cum se numea actualul Colegiu) din strada Oituz 15 trec in patrimoniul Clubului Sportiv Scolar. Timpul a sters din amintire necesitatea acestei masuri, cert este ca actualul director al Colegiului Economic, Ovidiu Cojocaru, nu recunoaste nici legalitatea, si nici justetea deciziei. „A fost un caz clar de fortare a legii. Intregul camin era si, din punctul meu de vedere, este in patrimoniul Colegiului Economic. Pe de alta parte, pentru cei 1.916 elevi ai nostri avem nevoie de 72 de sali de clasa. Pe strada 9 Mai avem disponibile doar 36 de clase si am fost nevoiti sa transformam caminul de acolo in spatiu de invatare. Dar elevii trebuie cazati undeva, nu se poate ca ditamai colegiul sa nu aiba camin”, spune directorul Cojocaru. Pe de alta parte, conducerea CSS Bacau flutura acelasi document, revendicandu-si drepturile inscrise acolo. De fapt, directoarea adjuncta a clubului si contabila au recunoscut ca banii sunt motivul sigilarii etajului II. „Avem nevoie de bani si vrem sa inchiriem acele spatii. Chiar avem cereri de cazare de la studentii de la Educatie Fizica”, a declarat contabila CSS.
„Generalul” se enerveaza post-factum
Ieri, pe la ora 14, aproximativ 50 de elevi si parinti au intrat in curtea Inspectoratului Scolar Judetean, cu speranta ca vor primi o veste buna. N-a fost cine sa le-o dea pentru adjuncta Mirela Berza stia doar din vorbe situatia si a spus raspicat ca nu se baga: „E treaba domnului Ababei, dansul stie situatia, ca a vorbit saptamana trecuta cu domnul director Cojocaru.” Radu Ababei, actualul inspector general si fost cadru didactic la Facultatea de Educatie Fizica si Sport din Bacau, s-a enervat teribil cand i-am relatat (telefonic, pentru ca era in judet la multiple deschideri de an scolar) toata dandanaua. Intrebat daca stia de aceata poveste, Radu Ababei a negat la inceput, dar i-a revenit memoria pe parcurs cand i s-a reamintit de memoriul inaintat, pe 5 septembrie, de catre directorul Colegiului Economic: „Hartia aceea a ajuns la mine abia pe 7 dupa-amiaza, iar de pe 8 am plecat la o intalnire de doua zile cu ministrul. Eu am crezut ca se rezolva intre cei doi directori, nu stiam ca trebuie sa ma bag in toate treburile. Dar vad ca trebuie sa o fac. Maine dimineata (astazi, n.n.) ii voi chema pe amandoi si problema se va rezolva cu siguranta”.
Scris de Nelu BROSTEANU
La CN de tineret, SCM Bacau a contabilizat cinci medalii / Boxul bacauan, lider pe piata romaneasca
Relu Auras este fericit, la fel ca si Nicolae Cara, celalalt antrenor de la SCM Bacau. La Campionatele Nationale de box pentru tineret, elevii celor doi tehnicieni bacauani au reusit sa obtina doua medalii de aur, doua de argint si una de bronz. Proaspetii campioni nationali sunt Marius Cioclu, la categoria 57 kg si George Gavrila, la supergrea. Daca Marius Cioclu la invins in finala pe colegul sau de club, Catalin Sandu, George Gavrila l-a batut pe Cristian Coican de la BC Bute Galati. Cel de-al 4-lea pugilist bacauan prezent in ultimul act al competitiei de la Timisoara, Sorin Sandu a pierdut la Traian Lupu (CSM Iasi). Ghinionistul competitiei s-a numit Vitali Mirza, care a pierdut in semifinale, dupa un moment de relaxare. „Vitali era fiert. Era foarte bine pregatit, insa a avut ghinion”, a spus Relu Auras, care a mai precizat ca la aceste finale „au fost cele mai corecte decizii din ultimii ani”. Interesant este ca Relu Auras a mai scos un campion national. Pe Amilian Stanca de la Crisul Oradea. Pugilistul bihorean s-a pregatit vreme de doua saptamani la Onesti si l-a batut in finala pe Elvis Suliman, cel care l-a eliminat in semifinale pe Vitali Mirza.
Seniorii intra in paine
In perioada 4-10 octombrie se vor desfasura Campionatele Nationale de box pentru seniori, intrecere ce va avea loc la Oradea. SCM Bacau mizeaza la aceasta competitie pe zece boxeri. Este vorba despre George Gavrila, Costica Bejanariu, Radu Zarif, Roland Gavrila, Marius Cioclu, Alexandru Gavrila, Vitali Mirza, Catalin Sandu, Sorin Sandu si Adrian Alexandru. Supergreul George Gavrila se va alatura lotului national la finele acestei saptamani si va veni direct la finale, la fel ca si colegii lui de lot, Bejanariu, Zarif si Roland Gavrila. Restul pugilistilor vor ramane acasa si se vor pregati cu antrenorii Relu Auras si Nicolae Cara. Pentru prima data in istoria boxului romanesc, la aceste Nationale vor fi prezenti trei frati. Este vorba despre fratii Gavrila, toti cu reale sanse la medalii. „In istoria boxului romanesc nu stiu sa fi participat mai mult de doi frati la o intrecere rezervata seniorilor. Au fost fratii Simion, Cutov si Stan”, a precizat Relu Auras.
George Gavrila vrea la Mondiale
Proaspatul campiona national de tineret, George Gavrila, nici nu concepe sa nu mearga la Campionatele Mondiale. „Vreau sa-l bat urat pe Bogdan Dinu in finala pentru ca nimeni sa nu mai spuna nimic. Accept chiar si o alta provocare, numai sa stiu ca voi merge la Mondiale. Am fost la Cupa Mondiala pe echipe si mi-am dat seama ca pot face fata unei asftel de intreceri. In afara de boxerul din Cuba, pe restul i-am pus la podea”, a precizat George Gavrila. Elevul antrenorului Relu Auras detine si un record in boxul romanesc. In anul 2003, George Gavrila a cucerit titlul de campion national la juniori, tineret si seniori. „E o performanta foarte greu de egalat”, a spus Auras.
Scris de Cristi SAVA
Spitalul TBC asaltat de bolnavi / Bolile pulmonare castiga din nou teren
Tuberculoza si cancerul pulmonar fac din nou ravagii. Multe cazuri noi la Spitalul de Pneumoftiziologie (fostul TBC) Bacau, dar si cazuri remise. Fumatul, alcoolul, stresul si suprasolicitarea, principalii factori care determina bolile.
Inceputul sezonului de toamna este unul extrem de aglomerat pentru medicii pneumologi. Bolnavii au umplut efectiv Spitalul de Pneumoftiziologie (TBC), iar numarul lor creste de la o zi la alta. Specialistii spun ca au necesitat spitalizare bolnavi de tuberculoza in forma foarte grava, dar si cei cu patologie de sezon, cu infectii respiratorii acute, bronsite cronice si abcese pulmonare. Insa epidemia de tuberculoza cu care se confrunta medicii in aceste zile ridica probleme deosebite. „Zilnic avem pacienti ce sufera de tuberculoza multidrog rezistenta, adica in unele cazuri imuna la tratamentul specific. Sunt multe cazuri noi, dar si multe remise”, ne-a declarat dr. Marius Apostu, directorul spitalului. Pentru ca pacientii deja diagnosticati nu respecta sau chiar abandoneaza tratamentul prescris prin schema terapeutica, boala lor avanseaza, poate si pe fondul unui consum crescut de alcool (in unele cazuri). Asa ajung la spital cu forme grave ce necesita internare si supraveghere medicala permanenta. Pentru un pacient bolnav de tuberculoza, perioada minima de spitalizare este de doua luni, iar cei suferind de astm, bronsita cronica sau abces pulmonar sunt nevoiti sa stea cel putin 2-3 saptamani internati. Cel mai grav este faptul ca, in ultimii ani s-a constatat o crestere continua a cancerul pulmonar, atat la barbati, cat si la femei, cu varste intre 45-50 de ani. „Lucrul este ingrijorator, iar principala cauza o reprezinta fumatul, explica dr.Apostu. Iar cu cat acest viciu apare la varste din ce in ce mai fragede, cu atat problemele de sanatate sunt mai mari si apar mai de timpuriu”. Nici medicii din Policlinica spitalului nu au o perioada mai linistita, dupa cum precizeaza si dr.Dragos Ungureanu. Numarul de consultatii pe care cei patru specialisti sunt nevoiti sa il dea zilnic este intre 50 si 70, niciodata mai putin. Si aici cazurile sunt din ce in ce mai grave si mai complexe. Printre cei afectati de aceste boli se numara si copiii. De aceea medicii recomanda evitarea stresului, suprasolicitarii, etilismului, fumatului si contactul cu persoanele bolnave, principalii factori care slabesc organismul. Toate acestea pot determina infectia, iar un organism mai sensibil, atins si de alte boli, precum diabetul, SIDA sau hepatita, nu mai poate lupta impotriva bacilului Koch sau al celorlate afectiuni. La primele semne de boala – orice manifestare respiratorie care dureaza mai mult de trei saptamani, tusea, durerile toracice, inapetenta, scaderea in greutate, oboseala fara cauze – este bine sa va adresati medicului de familie sau celui specialist.
Scris de Roxana NEAGU
Handbal, Divizia A \ Favoritele s-au impus
Inceputul campionatelor de handbal ale diviziei secunde n-a adus surprize. Probabil ca HCM Piatra Neamt si „U” H&V Pitesti, la masculin, si Activ Ploiesti si CSM Sf. Gheorghe, la feminin, vor fi in prim planul luptei pentru promovare. La acest capitol ne asteptam ca echipa baietilor de la Stiinta sa joace un rol de arbitru.
Rezultate etapa I, feminin:Activ Ploiesti – CSM Ploiesti 33-17 (17-9) CSM Sf. Gheorghe – Romsport Oradea 37-17 (19-9) Oltchim II Rm. Valcea – SC Muresul Tg. Mures 24-22 (12-10) Amical Corabia – LPS Slatina 22-24 (12-10) Marta Baia Mare – Dwar Craiova 26-26 (14-12) „U” Resita – „U” Timisoara 30-34 (13-13) Stiinta Bacau si Viitorul Medias au stat
Etapa viitoare (17 septembrie):Dwar Craiova – „U” Resita LPS Slatina – Marta Baia Mare Muresul Tg. Mures – Amical Corabia Sportrom Oradea – Oltchim II Rm. Valcea Viitorul Medias – CSM Sf. Gheorghe Stiinta Bacau – CSM Ploiesti „U” Timisoara si Activ Ploiesti (formatie care ar fi trebuit sa joace cu Hidroconcas Buzau – echipa retrasa din campionat) stau.
Rezultate etapa I, masculin:Stiinta Bacau – Nitramonia ENA Fagaras 37-30 (18-18) „U” H&V Pitesti – CSM Adjud 28-20 (15-10) HC Focsani – „U” Bucovina Suceava 20-23 (11-12) HC Vaslui – Muntenia Bucuresti 27-16 (12-6) „U” Valahia Targoviste – „U” Galati 27-28 (16-13) Petrolul Lukoil Teleajen – HCM Piatra Neamt 26-29 (12-14)
Etapa viitoare (18 septembrie):”U” Bucovina Suceava – Stiinta Bacau CSM Adjud – HCM Piatra Neamt „U” Galati – Petrolul Lukoil Teleajen Muntenia Bucuresti – „U” Valahia Targoviste Nitramonia ENA Fagaras – HC Vaslui „U” H&V Pitesti – HC Focsani.
Scris de Peter KELMANN
Un „satelit” care isi cauta orbita \ Comuna Margineni – de la margine spre centru si inapoi
E vineri dimineata. Doi cai asteapta rabdatori sa iasa stapanul dintr-un atelier auto. Pe sosea vajaie in sus si-n jos masini de tot felul. Caii fornaie, insa n-o iau din loc de frica biciustii ce-a ramas agatata de caruta. O babuta mai mica decat batul ce-l poarta iese din Primarie si se uita-n lungul drumului, de parca ar astepta sa vina cineva. Nu citeste nimeni anunturile de la afisier: sa vina lumea sa-si ia subventia la grau si sa ceara titlurile de proprietate pentru paduri. Doua fetite de-a patra duc fuguta un copilas de vreo trei ani. Ala micu plange si se zbate, de parca l-ar cara la incorporare. Pe urma, iar linistea sparta numai de motoare. Dinspre Comanesti vine o caruta cu iarba. Deasupra, un baietan sta trantit si roade o coada de lucerna. Langa el, se odihneste o moutain-bike made in Italia. Doua babute lipaie repejor purtand ultima vorba din sat: „Daca bei, bea acasa, nu pe drum, sa te vada lumea…” E vineri dimineata la Margineni.
Istorie neromantata cu berari si „italieni”
Resedinta de judet are cativa „sateliti” rurali care i-au completat, mai ales pana in 1989, mana de lucru pe platformele industriale si pe santiere. Dupa ce socialismul a fost pus cu botul pe labe (cele din fata), si in Romania s-a ridicat (pe labele din spate) capitalismul nostru balcanic, industria megalomanica a horcait ce-a horcait si apoi si-a dat obstescul sfarsit. Asa au ajuns taranii-muncitori sa piarda salariul sigur, vazandu-se obligati sa supravietuiasca aproape exclusiv de pe urma pamantului. Care pamant? Ala putin si nerodnic, lucrat cu mijloace primitive si fara recolte care sa-i scoata din starea de traitor de pe-o zi pe alta. Cei din Margineni au fost destul de favorizati de nea Nicu Ceausescu pentru ca la doi pasi de comuna lor s-a ridicat una dintre platformele industriale importante ale Bacaului. Fabrica de Bere, CPL-ul, Pambacu-ul si o parte din Agricola au hale la doi pasi de satele din comuna Margineni. Avantaje? Un loc de munca sigur (relativ bine platit), naveta usoara (doar cativa kilometri) si timp destul pentru a se ocupa de gospodarie (porcul de Craciun si malaiul de mamaliga erau asigurate). Dar vremurile acelea s-au dus si berarii, tamplarii, soferii si paznicii din Margineni au redevenit, in majoritate, doar tarani. Cativa, nu multi, au resit sa scoata ceva bani de pe urma pamantului de prin Luncani si Slatina, devenit in ultimii ani atractie pentru imbogatiti ce-si doreau loc linistit si cu verdeata… pe lumea asta. In rest, s-a descurcat fiecare cum a stiut. Prin 󈦿-󈨤, tinerii mai isteti au ajuns (cu bani si noroc) prin Occident, mai ales in Italia. Incet-incet, si-au tras dupa ei neamurile. Din cei aproximativ 8.500 de locuitori ai comunei, peste 2.000 sunt plecati in Italia. Frati, surori, gineri si nurori, veri, unchi si matusi, adevarate genealogii ale nevoii si-au gasit instrainat loc de vietuire si de munca. Dar asta nu conteaza atata vreme cat „euroii” vin aproape lunar. Multi-putini, ei mai sperie saracia de acasa. Cu cate o masa mai buna de Craciun si Paste, cu o casa ridicata intr-un colt de curte parinteasca sau cu o masina care sperie praful ulitelor in luna lui august. Pana acum nu prea au avut curajul cei plecati sa se faca patroni la ei acasa, insa, zic batranii, le-o ajunge si lor cat s-au canonit prin straini si or veni sa se aseze unde s-au nascut. Cand? Asta doar ei stiu!
Europa pe ulita
Carmil Herciu este primar numai de un an si oleaca la Margineni. Nu pare c-a obosit sa bata cele opt sate ale comunei si, din vorba lui putina si asezata, se vede ca are incapatanarea celui care vrea sa lase ceva in urma. Dar nu asta-i lipseste, ci banii… Chiar daca strange venituri de 7 miliarde anual la bugetul local, e prea putin pentru a aduce niste sate fara niciunele la nivelul asezarilor europene. De la alimentare cu apa, pana la canalizare si retea de gaze, toate-s scumpe. Dar sunt obligatorii pentru un Margineni care sa justifice steagul UE ce flutura la intrarea in Primarie. Sursurul apei curente se aude prin Margineni si Barati, insa prin celelalte sate e zvon doar de hartii multe (documentatie europeana!) si dor de finantari. Tot prin cele doua sate e rost de canalizare, insa Carmil
Herciu are convingerea ca va gasi de unde sa extinda programul si in celelalte asezari. Mai optimist este primarul cu gazele naturale: pregateste licitatia pentru extinderea retelei in toata comuna! Banii vor veni de la bugetul local (astia-s siguri) si de la Guvern (sa dea Al de Sus si cei de sus!). In rest, treburi curente: gradinite si scoli renovate, un camin cultural de refacut dupa ce-a ars anul trecut, cate un drum de reparat. A, sunt si 10 case distruse de inundatii! Primarul Herciu s-a dus personal sa aduca materiale de constructii si crede ca oamenii vor avea unde sta pana vine frigul. Sa dea Dumnezeu, ca oamenii vor! Consiliul Local functioneaza gospodareste. Adica alesii lasa la usa „ambitul” de partid si hotarasc pentru oameni. Mai sunt discutii, ca asta-i politica, insa pana la urma treburile se rostuiesc.
Poienita unde te intalnesti cu Dumnezeu
Pare o poveste din neguroasele vremuri ale descalecatului, ori mai degraba ale crestinarii. Un preot carmelitan din Italia cauta loc bun pentru a ridica un asezamant de rugaciune si meditatie. A umblat prin toata Moldova si n-a gasit. Intr-o zi, a nimerit intr-o poienita ascunsa in Slatina Margineniului. Si acolo s-a oprit si a purces la munca. Acum, printre vilele imbogatitilor de Revolutie, poienita respira pace si spiritualitate ecumenica. „Aici, pe Slatina, se rupe o realitate de cealalta. La trei kilometri sunt oamenii saraci, care au probleme si vin sa ne ceara ajutor material, in jurul nostru sunt oamenii care traiesc la un anumit standard. Noi ii primim pe toti si ne bucura sa-i vedem ca ne trec pragul, mai ales la Paste si la Craciun”, ne spune o maicuta cu bunatate linistita intiparita neclintit pe chip. Si pentru a reconfirma deschiderea spre o lume care are nevoie sa-si uite zadarnicele zbateri, aici s-a deschis un atelier de creatie plastica, ce poarta numele artistului Anton Ciobanu. Dupa ce treci de portile si gardurile care ascund neprietenos bogatii trecatoare, asezamantul carmelitan de pe Slatina implineste gandul inalt al celui care l-a zidit: un colt din gradina Maicii Domnului.
Greu cu melcii si strutii, si mai greu cu gainile ouatoare
Ca orice orasean, intrebi de oameni care au facut ceva mai deosebit si te astepti sa afli de vreo ferma traznet cu vaci, oi ori cu zeci de hectare cultivate intensiv. Nu prea sunt. Insa afli de fermele de melci si de struti. Cine spunea ca agricultura romaneasca n-a intrat in circuitul european, ba chiar mondial?! Nicu Bulai este student si, pe timpul vacantei, seful fermei de melci a familiei. Chiar daca arata mai degraba a salvamar pe o plaja plina cu rasete de fete frumoase, Nicu se ocupa de tacuta lume a fiintelor ce-si misca lenevos profitabilele fapturi in platose rotunde. De unde si pana unde melci? „Pai, tata si mama au aflat din niste pliante de treaba asta si cum aveau niste pamant, s-au gandit sa incerce”, povesteste Nicu. Frumos curaj pentru un sofer si o contabila! Ca profitul (estimat 18.000-20.000 de euro de pe jumatate de hectar cu melci) va veni abia peste un an, asta-i alta treaba. Increzatori in propaganda, cei din familia Bulai a incercat sa obtina un credit Sapard, insa s-au lasat pagubasi in fata birocratiei sufocante si mizeriilor functionaresti. Merg pe cont propriu, molipsiti parca de ritmul sigur si increzator al delicateselor ce se ingrasa la Margineni pentru papilele italiene.
Nu la fel de usor a cedat nea Gogu Gavriliu. Destupat la minte si slobod la gura, omul s-a batut aproape doi ani ca sa vada pusa pe picioare o ferma de gaini ouatoare. Ideea lui a fost proiect-pilot in Romania pe „masura 3.1” Sapard si chiar s-a simtit ca un subiect de experiment. „Dom’le, eu n-am nimic cu aia de la Uniunea Europeana, ei chiar vor sa ne dea bani. Astia ai nostri strica, ori nu se pricep ce sa ceara, ori toaca nervii, timpul si banii nostri ca sa-si justifice lefurile”, peroreaza nea Gogu, punctandu-si spusele cu cate o zicere de „dulce” la adresa functionarilor autohtoni. Dupa atata amar de vreme risipita, dupa ce s-a imprumutat in stanga si-n dreapta, dupa ce a cheltuit cat nu face, are aproape 2.000 de gaini care se oua „asistate de calculator”. „Mai am de tras. Nu mult, vreun an-doi, da’ dupa aia sa nu mai prind picior de oficial la mine la poarta, ca le….”, se descarca fermierul care, in urma cu 4-5 ani uimea Bacaul cu rosiile lui uriase „made in Luncani”.
Gheorghe Garmacea are serviciu bun, in Bacau, insa s-a gandit ca-i pacat sa lase nefolosit pamantul din Luncani, „cumparat cand era ieftin, nu acuma cand nu te poti apropia.” S-a uitat pe Internet si a vazut ca nu-i greu sa cresti struti si, mai ales, poti castiga bani frumosi de pe urma uriaselor impanate. A inceput cu o familie si acum are 30, majoritatea pui, dar niste pui de doi metri si peste 100 de kilograme. Abia la anul vor fi buni de taiat, pretul international fiind de 32 de euro kilogramul. Daca mai pui penele si pielea, mai ca-ti vine sa crezi
ca drumul spre bunastare il poti strabate calare
pe o turma de „curcani altoiti”, cum le spun oamenii. Si pentru ca a dat de gustul zootehniei, Gheorghe Garmacea a mai adus ceva animalute. De data asta a fost conservator: ingrasa vitelusi.
Sanatatea, o afacere de suflet
Cand vezi cladirea cocheta si moderna itita printre case traditionale, primul gand este ca vreun VIP excentric a vrut sa-si faca vila la sosea. Abia dupa ce iti arunci ochii pe firma incepi sa-ti pui intrebari. A ajuns sistemul sanitar romanesc asa de bine? Reforma din sanatate a inventat si la noi un loc unde gasesti laolalta cabinet medical, stomatologic si farmacie in acelasi loc? Si unde, intr-un sat? Abia dupa ce stai de vorba cu farmacista Felicia Galinescu afli ca-i vorba de o investitie privata: „Mi-am pregatit pensia! Mi-am vandut apartamentul din Bacau si am facut un credit pe care trebuie sa-l platesc pana in 2007. Acum nu-i mare afacere, insa perspectiva-i buna peste 2-3 ani.” Pana atunci, se merge inainte chiar si fara gaze (incalzire cu motorina, care-i scumpa si greu de adus), cu retea electrica slaba, cu vanzari ce abia acopera cheltuielile. „Mai faci si din dragoste de oameni, nu numai ca sa te imbogatesti. Tatal meu, care a fost preot intr-un sat tare sarac, spunea ca fiecare are dreptul la ingrijire sufleteasca si trupeasca. Asta incerc sa fac si eu. Poate se vor gandi si alti colegi sa faca asa ceva, si aici sunt oameni…”, se destainuie doamna farmacista. Medicul stomatolog Camelia Cazancicu si-a deschis cabinetul de un an si ceva. De ce aici? Nu si-a permis in oras. Si asa a avut noroc cu parintii care i-au dat mai mult de jumatate de bani ca sa cumpere aparatura. Moderna, ce-i drept! Daca renteaza? „Daca n-ai pretentii, da! Oamenii nu prea au bani. Isi fac dintii mai rarut, pentru ei e o investitie.”
„E greu aici, e greu si printre straini”
Sta in soarele amiezii si picoteste pe bancuta. Obrazul spanatic al lui mos Anton se increteste intr-un zambet cand ii spunem ca suntem de la ziar si vrem sa-l intrebam de viata in comuna. „Hi, hi, ati si gasit pe cine sa intrebati! Eu is trecut, sa vorbiti cu istia tineri, ca ei is baza, nu noi…”, ne arunca batranul vorbele usor rastit, dar mai ales ne incerca banuitor cu privirile. Care tineri, se mira smecheros reporterul, ca sunt plecati? Aici, mosul se scutura de moleseala vremilor si-a vremii si isi dezveleste fruntea cu tuleie albe de sub palarie. „Sa nu-i condamnati, ca le e greu si lor! Uite, eu am trei nepoate si doi nepoti care se macina si se zbat de sapte-opt ani pe acolo. Si ce-au facut? Si-o ridicat vreo doi case pana la acoperis, si pe urma s-o oprit ca n-au mai avut bani. Fetele au vrut la oras, si-au luat apartamente si-au ingropat acolo tot ce-au strans. Vai de steaua lor”, se aprinde mos Anton. Si e de-abia inceputul. Aflam despre a lui Gherghies, de-a lui Paduraru, de-a lui Herciu si de multi altii care vin in august acasa, stau cate o luna si pe urma pleaca sa-si rupa mainile si spinarile pentru cateva sute de euro pe luna. Cat ne turuie mos Anton, se apropie curioase doua femei. Nu vor sa ne spuna cum le cheama. „Marcelina si Maria”, le paraste batranul. Ele au copii in Italia, ba Marcelina a fost si ea. N-a stat decat doua luni, pe urma s-a intors ca nu i-a placut de italieni: „Is rai, domnu’! Se uita la tine ca la un cane si nu-i place nimica. Vai de sufletul lor copchii! E greu si aici, e greu si printre straini”. Despre comuna, ce sa zica? Ar vrea mai mult, da’ de unde? „Nu’s bani, nu-i de unde. Cu ce sa aduci apa si gaze, cu ce sa faci drumuri, daca
n-ai bani? Primaru’ parca ar vrea, da’ n-are nici el atatia bani”, crede tanti Marcelina. Dam sa plecam, dar ne opreste mos Anton: „Sa scrieti acolo ca s-a stricat mult. Aveau oamenii servici, care la bere, care la mobila, care pe santier. Acuma trebe sa pleci unde vezi cu ochii. Care poate, da’ la 50 de ani, unde sa te duci? Nu mai zic de mine, la 80!”. N-avem incotro, ii dam dreptate si ne vedem de drum.
Scris de Nelu BROSTEANU
Un nou conflict la Scoala „Al.I.Cuza”
Sambata dimineata, intre orele 9.00-12.45, la Scoala „Al.I.Cuza”, una dintre unitatile gimnaziale de elita din municipiul Bacau, a avut loc o sedinta maraton, la care au participat, ca invitati, primarul Romeo Stavarache, inspectorul scolar general Radu Ababei si presedintele Sindicatelor Libere din Invatamant Bacau, profesorul Gheorghe Manole Chiriac. Subiectul furtunoasei sedinte, care a continuat inca o ora dupa plecarea invitatilor, a fost un memoriu catre Inspectoratul Scolar Judetean, semnat de 20 de parinti ai elevilor din clasa a V-a D, care-l contestau pe profesorul de matematica Ion Radu, invinuindu-l de comportament dur in relatia cu elevii si de acordarea unor note mult mai mici decat acorda, in general, ceilalti profesori de matematica din scoala. „Daca nu ne dati un alt profesor de matematica ne mutam copiii la alta scoala”, au spus, raspicat, parintii nemultumiti. Au fost ascultate, pe rand, toate partile: profesorii din catedra de matematica, profesorul Ion Radu, parintii, invitatii, membrii consiliului de administratie al scolii. „Eu, ca invitat, am putut doar sa sugerez cateva solutii de dezamorsare a conflictului, ne-a declarat inspectorul scolar general Radu Ababei. Responsabilitatea deciziei revine, in exclusivitate, consiliului de administratie. Daca, dupa luarea unei decizii, conflictul va continua, vom trimite o comisie de ancheta. O scoala cu un asemenea prestigiu nu poate fi minata la infinit de orgolii si incapatanari atat de nocive pentru elevi”. Consiliul de administratie a decis schimbarea profesorului Ion Radu la o alta clasa a V-a. Ramane de vazut daca aceasta decizie nu va genera un nou conflict.Scris de Stefan OLTEANU
Școala, între abandonul școlar și fuga profesorilor / Clopoțelul sună a jale
Noul an școlar începe, din nefericire, tot sub semnul unor boli cronice care macină de ani de zile sistemul de învățământ. Abandonul școlar, exmatriculările pentru numărul prea mare de absențe, evadările tot mai numeroase ale cadrelor didactice din sistemul de învățământ și criza personalului didactic calificat, înmulțirea cazurilor de indisciplină în rândurile elevilor și numeroasele probleme economico-sociale care nemulțumesc cadrele didactice rămase pe poziții, la catedră, conferă în continuare învățământului statutul de butoi cu pulbere, gata oricând să explodeze.
Numărul copiilor care abandonează școala este într-o creștere alarmantă și în județul Bacău. În anul școlar 2004-2005, au fost înregistrate 380 cazuri de abandon școlar, dintre care 113 la nivelul învățământului primar, 104 la gimnaziu, 114 la școlile de arte și meserii și 49 în învățământul liceal (21 de cazuri fiind înregistrate la nivelul ultimei clase de liceu). Cel mai îngrijorător procent (peste 1 la sută) se înregistrează la nivelul școlilor de arte și meserii, unde, din cei 10.598 elevi înscriși la începutul anului școlar precedent, 114 au abandonat cursurile. La fel de îngrijorător este și faptul că au crescut cazurile de abandon școlar la clasele I-IV, unde au fost înregistrate 113 cazuri, din cei 36.417 elevi din învățământul primar prezenți la școală la începutul anului școlar.
Efectele „italian”
Principalele cauze ale abandonului școlar nu mai sunt, ca în anii precedenți, sărăcia părinților sau distanțele mari dintre școală și localitatea de domiciliu. Acum, pe primul loc a trecut, detașat, „italian”, adică acele cazuri de copii care au unul sau chiar ambii părinți plecați la muncă în Italia, Spania sau Germania. Din statistici (incomplete, din păcate, la unele unități școlare) reiese faptul că peste 60 la sută dintre copiii care au abandonat școala sunt „italieni”, care fie că au fost luați de părinți în străinătate, fie că pur și simplu, scăpați de sub controlul părinților plecați să facă bani în străinătate, au uitat să mai dea pe la școală. Se adaugă și o altă realitate îngrijorătoare: fiind „cu bani”, mulți dintre „italieni” devin lideri de grup, terorizând profesorii la ore sau convingându-și foștii colegi de clasă să chiulească de la școală. La nivelul Inspectoratului Școlar Județean nu există încă o evidență strictă, pe unități școlare, a numărului elevilor cu ambii părinți plecați la muncă în străinătate. La acest capitol apar, însă, două aspecte deosebite. Primul ar fi cel al elevilor care pleacă în străinătate la studii, chemați de părinți. În acest caz, singura problemă majoră apare doar dacă pleacă mai mulți elevi din aceeași unitate școlară, pentru că există riscul desființării unei clase, cu repercusiuni asupra normelor didactice. Cel de-al doilea aspect, cel al elevilor rămași acasă, în grija bunicilor, a unchilor sau, uneori, chiar a unui vecin, este mult mai complex. Aici, principala problemă pleacă de la părinți, care cred că, dacă-i trimit copilului bani, periodic, s-au achitat de toate sarcinile care le revin ca părinți. Având bani și rămași fără supraveghere, mulți dintre acești copii devin elevi-problemă.
Evadarea cadrelor didactice
De la sfârșitul anului școlar precedent și până vineri, 9 septembrie 2005, încă 170 de cadre didactice au părăsit sistemul băcăuan de învățământ, solicitând concedii fără plată. „Ne îngrijorează foarte mult acest aspect”, ne-a declarat inspectorul școlar general Radu Ababei. Faptul că tot mai multe cadre didactice își părăsesc catedrele pentru a munci un an în străinătate demonstrează că în sistemul românesc de învățământ mai sunt încă multe lucruri care nu funcționează cum trebuie, îndeosebi în domeniul salarizării”. Acestei „evadări” de educatori-formatori i se adaugă și faptul că tot mai mulți absolvenți ai învățământului superior pedagogic renunță la învățământ, pentru posturi mai sigure și mai bine plătite. Efectele sunt deosebit de nocive pentru sistemul de învățământ. După ultima ședință publică pentru ocuparea catedrelor vacante din sistemul băcăuan de învățământ, au fost ocupate doar 680 din cele 944 de catedre oferite de Inspectoratul Școlar Județean. Semnificativ ni se pare și „faptul” că, din cele 680 de catedre ocupate, numai 416 au revenit suplinitorilor calificați, pe celelalte 264 fiind repartizați suplinitorii necalificați, care au obținut medii peste 5.00 la testarea din 1-2 septembrie a.c. Au rămas, așadar, neocupate 264 de catedre, dintre care 243 de catedre complete și 22 de catedre incomplete. „Vom apela și de această dată la cadrele didactice pensionare din localitățile respective și la suplinitori necalificați pentru ocuparea celor 243 de catedre complete”, ne-a declarat inspectorul școlar Ionel Ardeleanu, de la Departamentul perfecționare și mobilitate personal didactic. În ce privește cele 22 de catedre incomplete, sperăm să le rezolvăm cu personal calificat, la cumul sau la plata cu ora”. Nu este exclusă nici posibilitatea organizării unei noi ședințe publice, în cursul săptămânii viitoare.
Și „evadații” părăsesc țara
Sărăcia din sistemul de învățământ și numărul crescând al problemelor spinoase cu care se confruntă educatorii sporește numărul celor care evadează. Ce-i drept, și sub efectul mirajului creat de salariile tentante din Europa Occidentală, unde salariile sunt de patru-cinci ori mai mari. Așa se face că până și cadre didactice cu o pasiune deosebită pentru învățământ au cedat, în cele din urmă, tentațiilor occidentale. Un astfel de caz este cel al Mihaelei Ioja, laureată a Olimpiadei de limba română pe când era elevă la Frumoasa-Balcani, care, urmând sfatul profesoarei sale de limba română, Speranța Țepeș, a absolvit mai întâi Liceul Pedagogic „Ștefan cel Mare” și, apoi, cursurile Facultății de Litere a Universității Bacău, devenind profesoară de limba și literatura română. Proaspăta absolventă a preferat, însă, un loc de muncă (necalificat, cel puțin deocamdată) în Italia. De ce? Nu credem că răspunsul e greu de aflat.
Elevi „șefi de promoție”, care nu obțin medii de trecere la Teste
Discrepanțele dintre nivelul pregătirii elevilor de la orașe și cel al elevilor din mediul rural se acutizează în condițiile numărului tot mai mare de suplinitori necalificați care ocupă sutele de catedre rămase vacante. Nici chiar șefii de promoție din școlile rurale nu mai reușesc să intre la licee. Numai în vara acestui an, de pildă, 25 de candidați care absolviseră clasele V-VIII cu medii peste 9.00 nu au reușit să promoveze Testele Naționale, patru dintre ei obținând medii sub 4.00 la limba și literatura română, iar doi fiind evaluați sub 4.00 la matematică, situație care spune foarte mult despre pregătirea, responsabilitatea, nivelul de exigență și „abilitățile” de evaluatori ale cadrelor didactice din școlile respective.
Boala din interior: disciplina elevilor
În contextul preocupărilor pentru integrarea sistemului românesc de învățământ în sistemul general european și, implicit, pentru creșterea calității educației pentru toți, atitudinea elevilor față de școală, față de responsabilitățile ce le revin și starea disciplinară a elevilor din toate formele învățământului preuniversitar se înscriu printre prioritățile de prim rang. Inspectorul școlar general adjunct Mirela Berza pornește de la compararea a două seturi de cifre. În anul școlar 2003-2004, în județ au fost 452 de elevi cu medii la purtare sub 7.00, iar în anul școlar 2004-2005 numărul lor a crescut la 495, mai ales datorită numărului mare de absențe; numărul elevilor exmatriculați pentru absențe s-a redus, totuși, de la 246 la 138. A crescut, în schimb, numărul sancțiunilor aplicate pentru nerespectarea prevederilor regulamentelor școlare, de la 1647 în anul școlar 2003-2004, la aproape 1750 de sancțiuni. S-a atins un punct foarte sensibil: relația școală-părinți și implicarea familiei în corectarea conduitei sociale a elevului. „Cei șapte ani de acasă” au dispărut din educația foarte multor elevi, iar cauzele sunt cunoscute: super-antrenarea părinților în servicii extenuante dar relativ bine plătite, oboseala și criza permanentă de timp desființând practic atât de necesarul dialog părinte-copil; mentalitatea multor părinți conform căreia „de educația copilului trebuie să se ocupe doar școala, că de aia l-am dat la școală”; tendința și mai păguboasă a foarte multor părinți de a eticheta manifestările golănești ale odraslelor drept sclipiri de genialitate; în fine, cauza cea mai nouă și cu efectele cele mai nocive: „italianul”, despre care am vorbit mai sus.
Relații tensionate în sistem
Secretarul general al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Mariana Becic, spune că premierul Călin Popescu Tăriceanu cunoaște bine toate problemele tensionante din sistemul românesc de învățământ, dar că, dincolo de promisiunile formulate în mai multe rânduri, s-a făcut prea puțin pentru învățământ, deși guvernanții recunosc că „este prioritate națională”. Întâlnirile repetate ale secretarilor de stat de la Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul de Finanțe și Ministerul Muncii, Familiei și Solidarității Sociale n-au adus până acum nici un rezultat concret, rămânând încă în suspensie posibilitățile de finanțare suplimentară a învățământului și inițierea Legii salarizării în învățământ. „Trebuie să obținem indexarea salariilor, definitivarea calendarului creșterilor salariale în 2005 și rezolvarea punctelor fierbinți din proiectul noului cod al muncii”, a precizat Iulian Oprișan, vicepreședinte al S.L.I. Bacău. „În caz contrar, vom apela la toate formele de luptă sindicală, inclusiv la declanșarea grevei generale”. Tensiunile din interiorul sistemului de învățământ sunt alimentate și de lipsa acută de fonduri. În nici un județ din țară nu sunt bani, la ora actuală, pentru plata salariilor din învățământ pe ultimele trei luni din acest an calendaristic. Situație care dă fiori de pe acum tuturor slujitorilor școlii, învățământul devenind un butoi cu pulbere, gata oricând să explodeze. Gheorghe Manole Chiriac, liderul Sindicatelor Libere din Învățământ Bacău, ne-a informat că mai sunt necesare la ora actuală circa 500 de milioane de lei vechi pentru acoperirea salariilor nemajorate în învățământ până la sfârșitul acestui an calendaristic, din care 200 de milioane numai pentru municipiul Bacău. „Vă dați seama că această sumă va trebui să fie substanțial majorată când va deveni operativă, de la 1 octombrie, cea de-a doua tranșă de indexare a salariilor bugetarilor. Și nu vom accepta, sub nici un motiv, să fim din nou plasați la coadă, pentru o nouă așteptare”, a precizat Gheorghe Manole Chiriac. „Dacă guvernanții vor o toamnă fierbinte, o vor avea. Noi sperăm, însă, că atât Guvernul, cât și Președinția vor respecta promisiunile formulate la ultima noastră întâlnire, din vara acestui an”.
Scris de Ștefan OLTEANU
Apele raman tulburi la liberali / Chiriac iese la atac
Razboiul pentru putere in Organizatia Judeteana a PNL Bacau este departe de finalizare. Mai mult, decizia conducerii de la Bucuresti de invalidare a alegerilor de la 1 iulie este aprig contestata de Ioan Chiriac, cel care a iesit victorios la vot dar a pierdut la masa verde postul de presedinte. Abia intors din concediu, Chiriac a organizat ieri o conferinta de presa, in care a tinut sa dea replica acuzatiilor ca el si echipa sa ar fi fraudat votul de la Conferinta Judeteana, in urma careia a izbucnit scandalul. Atunci, el a obtinut majoritatea voturilor dar contracandidatul sau, Romeo Stavarache, a contestat rezultatul. Curtea de Onoare si Arbitraj a PNL a decis sa anuleze configuratia de la urne si l-a repus in functia de presedinte interimar pe primarul Bacaului. Dupa anuntarea deciziei, Ioan Chiriac a facut contestatie, urmand ca un alt complet de judecata al Curtii sa se pronunte, la o data ce nu a fost inca stabilita. „Noi nu am fraudat alegerile, pentru ca frauda inseamna inselaciune, furt premeditat. Curtea a suspendat alegerile pentru motive ce tin de organizare. Dar de organizare s-a ocupat tocmai Stavarache, cel care a si facut contestatia”, declara Chiriac. El interpreteaza decizia Curtii ca pe o invitatie la negocieri intre cele doua tabere.
„Pe usa din dos”
Problema e ca dialogul intre cele doua parti este, in acest moment, imposibil. „Nu ne-am asezat la aceasi masa de pe 29 iunie”, spune Chiriac. El afirma ca, de la inceput, a dorit sa ajunga la un acord cu Stavarache, dar acest lucru a fost imposibil. Practic, solutia crizei, sugerata de Bucuresti si agreata de tabara Chiriac, ar fi unificarea echipelor celor doi pretendenti. „Si noi credem ca nu pot lipsi din conducerea PNL parlamentari, primarul si prefectul (aflati in tabara „Stavarache”- n.n.)”, spune Chiriac. El este sustinut si de fostul presedinte al liberalilor bacauani, deputatul Valeriu Gheorghe. Acesta spune ca insusi premierul Calin Popescu Tariceanu, presedintele PNL, doreste „sa faca echipa la Bacau”. Deputatul este convins ca, daca nu vrea sa negocieze, actualul primar al municipiului Bacau are numai de pierdut. „Romeo Stavarache a intrat pe usa din dos in fruntea partidului. Acum, va pierde la o diferenta si mai mare”, afirma Gheorghe.
„Ba pe usa din fata”
In replica, prefectul Gabriel Berca, un apropiat al lui Stavarache, spune ca, intr-adevar, cuvantul „frauda” nu apare in decizia Curtii dar „din moment ce au invalidat alegerile, inseamna ca au avut motive”. Despre propunerea de negociere, prefectul ramane pe pozitii: „Compromisurile nu-si au rostul. Trebuie schimbata clasa politica”. Berca mai considera nemotivata acuzatia ca primarul ar fi intrat pe usa din dos la conducerea PNL. „E foarte important ca Romeo Stavarache a intrat in constiinta electoratului pe usa din fata, ceea ce Chiriac si Gheorghe n-au facut-o si n-o vor face niciodata”, opineaza Berca. El precizeaza ca noile alegeri vor fi organizate in cel mult trei luni si se declara convins ca echipa din care face parte le va castiga. Romeo Stavarache nu a fost de gasit, ieri, ca sa-si precizeze pozitia.
In perioada urmatoare, cea mai importanta batalie din razboiul liberalilor cu ei insisi se va da pentru constituirea echipei ce va organiza alegerile. In mod normal, conducerea interimara ar trebui sa faca asta, adica reprezentanti ai ambelor tabere. „Vom vedea cine va face parte din Biroul interimar”, declara, insa, prefectul. Intre timp, mai urmeaza o noua sentinta a Curtii, ce poate fi aplicata doar printr-o decizie a Biroului Permanent National.
Scris de Florin POPESCU
Achizitionarea unui teren agricol nu este, deocamdata, rentabila / Pamantul se vinde la preturi ridicole
Tranzactiile cu terenuri, indiferent de categoria de folosinta (arabile, fanaturi, pentru constructii etc.) sunt, in prezent, afacerile care aduc in mod constant profituri. Si asta pentru ca, la fel ca depozitele in valuta, valoarea pamantului creste continuu, ajungand in unele cazuri la sume „frumusele”. De altfel, statisticile arata ca, in judetul Bacau, terenurile sunt printre cele mai scumpe. Nu si in zona mai saraca a judetului.
In general, la nivelul intregii tari, terenurile s-au scumpit, an prima jumatate a anului, cu aproape 40 la suta. Un metru patrat de pamant in Bacau se vinde cu peste 150 de euro. Din pacate, scumpirile nu se vor opri aici, pentru ca oferta nu face fata cererii. S-a si vazut, de altfel, ca romanul a avut resurse sa construiasca de trei-patru ori mai mult decat anul trecut.
Destul de rar gasesti proprietari dispusi sa-si vanda terenurile. Iar daca le vand, fac o adevarata afacere. La marginea Bacaului, metrul patrat costa 18-30 euro, iar in zone centrale ajunge si la cateva sute de euro. Parcelele agricole sunt mult mai ieftine.
Taranii vand si cumpara sub presiunea nevoii de bani
Valoarea terenului din zona rurala are o stransa legatura cu zona unde este amplasata parcela. Specialistii spun ca pamantul are o anumita valoare, denumita valoare de randament, care este data de bonitatea solului si de venitul net obtinut in raport cu clasele de calitate. Valoarea pamantului, spre deosebire de alte imobile, nu poate fi estimata in functie de costurile de productie, ci de venitul net obtinut prin cultivare. De aceea, valoarea de randament este diferita de la zona la zona, in functie de cat de fertil este solul. Taranii vand si cumpara sub presiunea nevoii de bani. Cumpara mai ales cei care vor sa extinda afacerile pe care la au in agricultura. Pe piata locala, achizitionarea unui teren agricol nu este prea rentabila. Deocamdata. Asta mai ales din cauza taxelor de intabulare si cadastru, care sunt marila la 1 ianuarie 2005. Prin urmare, aceste cheltuieli ajung chiar sa depaseasca cu putin pretul pamantului. Pretul unui hectar de pamant este in unele comune din judetul Bacau este mai mic decat salariul mediu pe economie, mai ales in zonele cu activitate preponderent agricola. Situatie accentuata de greutatile mari din agricultura, dar si a litigiilor nerezolvate, care fac imposibila eliberarea titlurilor de proprietate.
Catanga se da pe nimic
Cele mai slab cotate in privinta valorii de randament sunt terenurile situate in zona Colinelor Tutovei, cunoscuta printre localnici drept zona Catanga, (in special, Filipeni, Colonesti, Izvorul Berheciului, Rachitoasa). La intravilan, hectarul de teren costa intre 10 si 30 milioane de lei, daca nu are si o casa. In situatia in care pe teren este amplasata o constructie, valoarea acestuia se poate dubla. La extravilan, insa, pamantul aproape ca nu are pret. In cele mai fericite cazuri, se poate obtine un pret de 5-6 milioane de lei pe hectar. Exista insa cazuri cand hectarul de teren agricol abia trece de doua milioane de lei. Ceva mai bine cotate sunt terenurile din zona de munte a judetului (Agas, Asau, Brusturoasa, Palanca s.a.). Aici, valoarea de randament a unui hectar de teren agricol este de 5-10 milioane de lei. Insa, pentru ca terenul este destul de putin, preturile sunt mult mai bune decat in zona colinara. Daca vorbim de teren arabil, o prajina se vinde cu 3-5 milioane de lei. Lumea care mai are ceva pamant nu prea vinde. Renunta la teren doar cei care pleaca din zona. Cele mai cautate si mai bine platite sunt terenurile agricole situate in Lunca Siretului sau in vecinatatea oraselor, preturile crescand odata cu apropierea de Bacau. Un hectar de teren arabil situat in extravilan se vinde cu 6 pana la 40 de milioane de lei. Insa, problema care se pune nu sunt preturile, ci mai curand dezordinea care exista in domeniul proprietatii agricole. Cu toate ca exista o initiativa legislativa prin care toti cetatenii tarii sunt obligati sa-si intabuleze terenurile pe care le detin la cadastru, masura este extrem de greu de pus in aplicare din cauza miilor de procese de restituire si partaj aflate de ani buni pe rol. Pentru ca lucrurile sa inceapa sa mearga, recomandata ar fi inventarierea exacta a tuturor terenurilor agricole.Scris de Florentin RADU
Educatia rutiera, educatia pentru viata / Noua copii au murit in accidente de circulatie
Imprudenta, dar si lipsa unei educatii rutiere temeinice reprezinta principalele cauze ale evenimentelor rutiere, unde victime sunt copii. In perioada 1 septembrie 2004 – 1 septembrie 2005, pe raza judetului Bacau, au fost inregistrate nu mai putin de 36 de accidente grave, in care si-au pierdut viata 9 copii, in timp ce alti 31 au fost grav raniti. „Pe categorii de varsta, situatia se prezinta astfel: copiii prescolari (2-7 ani) au fost implicati in 11 accidente grave de circulatie, in urma carora patru minori au murit, iar opt au ajuns la spital in stare grava. Copiii cu varsta cuprinsa intre 7 si 18 ani au fost implicati in 25 de accidente grave. Cinci dintre ei au murit, iar 23 au fost grav raniti”, ne-a declarat comisarul Vasile Puscasu, de la Serviciul Politiei Rutiere Bacau. Politistii sunt de parere ca toate aceste evenimente rutiere puteau fi evitate, daca minorii ar fi fost supravegheati indeaproape de parinti. Insa nu este de neglijat nici educatia rutiera, de care elevii ar trebui sa beneficieze la scoala. „De astazi incepe noul an scolar. In vederea prevenirii accidentelor de circulatie, rugam dascalii sa aiba in vedere urmatoarele masuri. La fiecare ora de dirigintie sa fie pusa in discutie macar o regula de circulatie. Dupa finalizarea cursurilor, elevii mai zburdalnici sa fie atentionati in mod special. De asemenea, rugam parintii sa nu lase nesupravegheati copiii sub sapte ani, deoarce acestia nu au inca format instinctul de autoaparare. Si tot parintii ar trebui sa invete minorii sa traverseze strada numai prin locuri marcate si dupa o temeinica asigurare, sa nu-i lase sa se joace in apropierea strazii.” a mai spus comisarul Vasile Puscasu.Scris de Lili ADOCHITEI
Spitalul Municipal Moinești – excepția în Sănătate / Medicină cu față europeană
În condițiile când, după Revoluție, sistemul sanitar s-a confruntat an de an cu probleme majore în care lipsa banului și-a pus adânc amprenta, bolnavul fiind cel care a avut cel mai mult de suferit, în Moinești, zonă declarată defavorizată, s-a ridicat și a prosperat un spital, o excepție în Sănătate. Mai ales pentru o unitate sanitară de talia unui spital municipal. În toată țara, au fost desființate sau restructurate spitalele, medicii și asistenții au ieșit în stradă și au cerut demisia șefilor Sănătății. La Spitalul Moinești, a fost întotdeauna liniște și pace. Aici, s-a vorbit mereu de un exemplu de management și de muncă în echipă.
Spitalul Municipal Moinești este pentru această zonă cea mai importantă instituție în asigurarea asistenței medicale pentru locuitorii municipiului și ai comunelor arondate, aproximativ 150.000 persoane. Adresabilitatea a crescut datorită reputației personalului și condițiilor pe care le asigură spitalul. Unitatea spitalicească este nu numai un element al unei organizații cu caracter medical și social, ale cărei funcții constau în asigurarea de îngrijiri medicale complete populației, dar și un centru de completare a pregătirii profesionale pentru doctoranzi, medici stagiari, studenți la facultățile de Medicină și Biologie și pentru asistenții medicali. Nivelul științific este menținut prin participarea permanentă a medicilor care lucrează aici la conferințe și congrese naționale și internaționale.
Maternitatea spitalului, cea mai modernă din județ
Structura spitalului a cunoscut transformări repetate. În primul rând prin înființarea secției Obstetrică-Ginecologie, care asigură asistență medicală la naștere populației feminine din Moinești și din comunele arondate, după o perioadă de peste 25 de ani, timp în care pacientele erau nevoite să nască la zeci de kilometri de casă, fie la Spitalul Comănești, fie la Spitalul Județean de Urgență Bacău. „Un proiect îndrăzneț, cu eforturi materiale și umane mari, care a fost posibil datorită factorilor economici și politici din zonă, a organizațiilor non-guvernamentale care și-au adus un aport substanțial la finanțarea lucrărilor”, a dezvăluit secretul succesului dr. Adrian Cotîrleț, medic primar chirurg, doctor în științe medicale, director al spitalului din 2001. Secția de Obstetrică-Ginecologie din cadrul spitalului moineștean funcționează cu un număr de 45 de paturi, din care 15 paturi sunt alocate compartimentului Neonatologie. Dotată cu 11 saloane în sistem rooming (mama și copilul stau în același loc), saloane moderne, săli de nașteri, de operații și de tratament ultradotate și incubatoare pentru nou-născuți, secția dispune de personal specializat și condiții hoteliere occidentale.
Un spital, pentru binele locuitorilor din zonă
A urmat apoi inaugurarea Stației de Hemodializă, a doua stație de acest fel din județ, ce funcționează în prezent cu 6 aparate. Înființarea și amenajarea secției Pneumoftiziologie cu 30 paturi, ce își desfășoară activitatea în două pavilioane modernizate și renovate complet, întregește structura cu paturi a spitalului. Pe parcursul anului 2004 a continuat reamenajarea saloanelor, Blocului Operator, secției Anestezie și Terapie Intensivă, amenajarea sălii de operație – ortopedie, dotarea cu aparat de anestezie și aparat Roentgen mobil, pentru îmbunătățirea calității serviciilor medicale și hoteliere acordate pacienților. Pe total 356 de paturi, la care se adaugă 10 paturi pentru însoțitori pediatrie. Aici funcționează secții specifice specializărilor: medicină internă, nefrologie, cardiologie, recuperare, medicină fizică și balneologie, ATI, pediatrie, chirurgie generală, chirurgie laparoscopică, ortopedie și traumatologie, obstetrică-ginecologie, neonatologie, boli infecțioase, dermato-venerice, pneumoftiziologie. Un spital în care, în medie, sunt internați 1.500 de pacienți lunar, din județul Bacău, dar și din toate județele țării.
Chirurgia laparoscopică, recunoscută în țară și străinătate
Secția de chirurgie, care asigură asistență chirurgicală pentru pacienții cu afecțiuni benigne sau maligne de glandă tiroidă, de sân, de colon, rect, anus, intestin subțire și apendice sau cu afecțiuni hepato-biliare, ale stomacului, duodenului, de intestin subțire și de tract genito-urinar, este de departe cea mai solicitată. Pentru buna desfășurare a activității medicale de profil, în anul 2004 s-a continuat programul de modernizare a blocului operator. S-au renovat și reutilat sala de preanestezie, o cameră filtru pentru medici, sala de pregătire materiale, dotată cu un modul automat pentru spălarea și dezinfectarea instrumentarului, cât și cu un curățător cu ultrasunete Amsco. Una din sălile de operație a fost dotată cu aparatură și echipamente primite de la Ministerul Sănătății, iar în prezent se lucrează și cu un bisturiu cu ultrasunete, folosit în special pentru chirurgia ficatului, a pancreasului și splinei, instrumentar rar întâlnit în spitalele și clinicile din țară. „În plus, prin achiziționarea unei stații grafice digitale am reușit să realizăm arhivarea imaginilor în sistem digital”, a declarat dr. Cotîrleț. De asemenea, cu sprijinul sponsorilor și cu aportul unor ONG-uri din Franța, Belgia, Norvegia, Olanda, am continuat reamenajarea și modernizarea a două saloane. Tot ca urmare a acestor colaborări ne-am îmbunătățit și dotarea tehnică cu noi echipamente medicale”. În 1995 s-a efectuat prima operație laparoscopică în Spitalul Moinești. Cu timpul, s-a format o echipă complexă chirurgical-anesteziologică, care a reușit performanța ca până în prezent să realizeze peste 2.500 de intervenții laparoscopice, din care în jur de 35% în regim de urgență. Premierele chirurgicale au fost: cura laparoscopică a herniei hiatale (prin tehnica Nissen), a herniei diafragmatice și a eventrației. Aria intervențiilor s-a extins datorită caracterului de urgență a activității spitalului, la chirurgie toracică, cardiovasculară și urologică.
Urgența a fost modernizată și adusă la standarde europene
Peste un miliard de lei s-au investit în această perioadă în modernizarea serviciului de urgență al Spitalului Municipal Moinești, care dispune acum de aparatură de ultimă generație. Compartimentul Primiri Urgențe funcționează cu patru linii de gardă pentru specialitățile: boli interne, chirurgie, pediatrie, obstetrică-ginecologie. În plus, ambulatoriul de specialitate, conceput inițial ca parte indispensabilă a spitalului, este unitatea de specialitate care acționează foarte mult spre latura profilactică, întrucât prin activitatea sa vine în contact cu un număr extrem de mare de persoane, fapt care permite să se depisteze boli în stadii incipiente în cabinetele în care lucrează medici din toate specialitățile medicale. Registrul activităților este întregit prin funcționarea laboratoarelor de investigații paraclinice: Laboratorul de analize medicale, Laboratorul de radiologie și imagistică medicală, Laboratorul de anatomie patologică, Stația centrală de sterilizare, Serviciul de recuperare fizică medicală și balneologie, Serviciul de explorări funcționale și farmacia.
Proiecte
„Avem de gând să ne oprim aici,” a mai precizat dr. Adrian Cotirlet. „Eforturile noastre se vor concentra în continuare pe realizarea unor noi proiecte în care este inclusă spălătoria spitalului, reabilitarea serviciului de sterilizare, extinderea unor secții, renovarea, modernizarea și dotarea cu aparatură de înaltă performanță a spitalului și crearea condițiilor pentru activități medicale civilizate, informatizarea spitalului. La acestea se vor adăuga noi premiere în domeniul profesional, disciplina și spiritul de echipă.” Într-un motto al întregii echipe de la Moinești, în care „își va păstra măreția dacă va ști să rămână umană”. Secretul reușitei? „Din mers”
Scris de Roxana NEAGU






