luni, 22 decembrie 2025
type here...
Acasă Blog Pagina 5747

Karting/ Gala Campionilor / Doru Sechelariu, pilotul anului 2005

    de
    Deșteptarea
    -

    Kartingul romanesc si-a desemnat laureatii. Ieri, la Sala &#8222Madgearu” din cadrul complexului expozitional Romexpo din Bucuresti, s-a desfasurat Gala Campionilor organizata de Automobilism Club Roman prin Comisia Nationala de Automobilism si Karting. Festivitatea, la care au participat oaspeti de seama precum ambasadorul Poloniei in Romania, Jacek Panisevski si presedintele Automobil Clubului Polonez, Andrej Witchovski, a inceput cu un film in care au fost prezentate evolutiile pilotilor romani la concursurile internationale din 2005. Primele trofee s-au pliat pe mesajul filmului si au fost acordate lui Doru Sechelariu si Matei Mihaescu in calitate de campioni ai Europei de Sud-Est la clasele ICA/Junior, respectiv ICA. De altfel, Doru Sechelariu a fost protagonistul Galei Campionilor. Pilotului Selenei Motor Sport Bacau, campion national la clasa ICA/J i s-a decernat si titlul suprem de &#8222Cel mai bun sportiv al anului” oferit de ACE si CNAK pentru, asa cum au anuntat organizatorii, &#8222parcursul exceptional in 2005″. &#8222Sunt foarte fericit ca eforturile mele nu au fost in zadar si ca munca mea a fost recompensata. E un trofeu care ma onoreaza, dar care ma si obliga”, a declarat Sechelariu, care a primit drept cadou si cartea &#8222Anul Formulei 1″ din partea comentatorului Dan Alexandrescu. Au fost premiati toti primii sase clasati la fiecare clasa de concurs, cu exceptia celor mai mici categorii de virsta, Pufo si Mini. La aceste doua clase, organizatorii au hotarat sa-i recompenseze, in premiera, pe toti participantii, pentru incurajare. Alaturi de campionii Mihnea Ioan Stefan (Pufo) si Nicolae Sergiu (Mini) au urcat pe podiumul de premiere si doi bacauani, Alexandru Calapod si Cosmin Frigura, dar si Calin Popescu Tariceanu, fiul primului-ministru. In varsta de sase ani, Alexandru Calapod a fost recompensat cu trofeul de cel mai tanar participant, bacauanul impartind acest titlu cu clujeanul Mihai Hinda.S-a acordat, tot pentru prima oara cupa destinata celui mai promitator debutant, laureatul editiei fiind bucuresteanul Mihnea Cristescu, de la ICA. Comisia Nationala de Automobilism si Karting a decis sa rasplateasca si organizatorii etapelor nationale, inmanandu-se plachete reprezentantilor cluburilor Selena Motor Sport Bacau, AMC Kart Bucuresti, SKAT Kart Bucuresti si VIK Power Arad. Finalul Galei Campionilor s-a desfasurat pe acordurile hit-ului formatiei Queen, &#8222We are the Champions” si in zgomotul blitz-urilor, toti cei prezenti dorindu-si cate o fotografie de grup, ultima pe anul 2005.

    Am urmarit cu foarte multa atentie evolutia kartingului romanesc. Pot sa spun ca multi piloti sunt intr-un remarcabil progres. Ma refer in primul rand la doi baieti pe care i-am ajutat si eu, Doru Sechelariu si Mihai Marinescu” (Dan Alexandrescu, comentator Formula 1)Scris de Dan SION / Peter KELMANN

    Casa de Cultura sau „Casa cu amintiri”

    de
    Deșteptarea
    -

    Aniversarea a 40 de ani de existenta a Casei de Cultura „V. Alecsandri&#8221 a atras vineri multime de oaspeti, de la fosti colaboratori ai institutiei, din Bacau si din tara, pana la autoritati locale si judetene. Punctul de intalnire si de imbratisari nostalgice a fost sala mica a „Casei din inima orasului&#8221, transformata pentru acest eveniment intr-o incapere a amintirii. Ca prin minune, pasind pragul acestui loc cei care aveau amintiri se trezeau brusc „aruncati&#8221 in urma cu 40 de ani, cand pe scena institutiei aniversate se intamplau fapte memorabile, festivaluri, spectacole de teatru, in productie proprie. Istoria de 40 de ani a Casei de Cultura, construita din afise si fotografii. Expozitia merita vazuta, totusi, daca esti inca tanar nu vizita aceasta expozitie fara un „ghid&#8221 mai in varsta pentru ca fotografiile nu au explicatii si o sa te cam uiti degeaba sau in orice caz nu vei afla decat care era moda in urma cu 40 de ani. Expozitia „Casa de Cultura – 40 de ani de viata&#8221 a fost realizata cu fotografii din colectiile detinute de: Ioan Catana, Nicolae Driu, Vasile Iacob, Dan Ivanovici, Ciprian Ghica, Eugen Grigore, Vladimir Lucavetchi, Val Manescu si Maria Sturzu. Cei care au luat cuvantul au subliniat rolul important pe care Casa de Cultura l-a avut in trecut pentru oras, comentand ca aceasta aniversare – bilant este „un moment de la care se poate pleca spre mai bine&#8221, cu sprijinul autoritatilor locale care in ultimii ani au cam ocolit Casa din inima orasului. „Sunt convins ca pe viitor Casa de Cultura va redeveni ce a fost, o institutie cu programe culturale moderne&#8221, a spus Val Manescu, fost scenograf, regizor, organizator de programe al Casei. La acest moment aniversar Casa de Cultura &#8222V.Alecsandri&#8221 a primit diploma de onoare din partea Asociatiei Nationale a Caselor de Cultura din Romania. La randul ei, conducerea institutiei a acordat colaboratorilor fideli diplome aniversare. Acest moment introductiv a fost urmat, in sala mare, de Gala Filmului Bacauan, iar seara de un „spectacol de suflet&#8221, „Casa din inima Bacaului, casa din inima mea&#8221, cu solisti de muzica usoara sau populara, umoristi, formatii de dansatori, care s-au lansat pe scena institutiei aniversate. Vom reveni.Scris de Laura Huiban

    Uncle Sam, diadia Vanea & unchiul Ion

      de
      Deșteptarea
      -

      Face mioriticul unchias Ion ce face si nu vrea nici o clipa sa mearga copacel pe picioarele sale. Nici acum, cand ultima generatie care-si mai pingeleste anca opincile se pregateste sa evadeze din istorie, nu poate trai fara un protector. A apelat la Fanar si Hohenzollerni. Apoi, obligat de istoria ticaloasa, a dat-o cotita catre diadia Vanea, de la Rasarit. Dar Vanea nu i-a adus decat umilinta, saracie si dictatura, motiv pentru care unchiasul Ion a-nceput sa-si taraie zilele uitandu-se pe cer, an speranta ca doar, doar, o veni uncle Sam, izbavitorul, cu portii – pomana de libertate, verzisori si fericire croite dupa pofta fiecaruia. Unchiul Sam n-a sosit ansa din ceruri, ci firesc, prin labirintul diplomatic burdusit de interese politice si economice. El flutura o portie – prototip de libertate teoretica, dar i-a spus, tot firesc, unchiasului Ion, ca la verzisori si fericire nu poate ajunge decat printr-un mare efort de inspiratie/transpiratie. Asa cum nu ne-a cantat nici diadia Vanea sub balcon serenade de mare amor, la balalaica, nici uncle Sam nu-si v-a ancorda prea mult muschii artistici pentru a zamisli asemenea melodii, la banjo. Cand a fost pusa pe tapet povestea cu intrarea an UE, polonezii, cehii sau ungurii au exprimat rezerve si critici care au curs cu nemiluita peste democratiile occidentale gravide chiar si de toate virtutile anca nenascute. Noi, chemati la referendum, am votat de parca l-am fi prins pe Mesia de pulpana. Atitudinea aceasta nationala lipsita de coloana vertebrala ai face pe altii, prin rotatie istorica, sa ne impuna tot felul de conditii. Iar noi le acceptam fara nici un amendament, ca si cum ni s-ar face o favoare ca suntem lasati sa supravietuim an umbra unora sau altora. Suntem aidoma calicului mitoman cu salvari rupti an fund, dar care-si face un titlu de glorie eterna din faptul ca unul dintre amicii sai ar fi, chipurile, proprietarul celebrei case de moda Versace. De ce Dumnezeu n-am putea avea o atitudine neutrala fundamentata pe munca, eficienta, democratie si demnitate? Costurile evadarii din infern ar fi mult mai mici.

      Am fost umilit, saptamana trecuta, atunci cand Presedintele meu a bravat impardonabil spunand ca a avut cu doamna Rice &#8222o discutie andelungata pe tema Transnistriei”, stiut fiind ca aceasta a discutat cu domnia sa printre usi. Cand sa ai &#8222o discutie andelungata” cu un om care, cu protocol si cu vizita feminina obligatorie la toaleta, cu tot, abia binevoieste sa stea an tara ta doar trei ore? Daca am ajuns sa consideram o discutie de cateva minute cu un secretar de stat (care a venit sa primeasca, nu sa ofere) ca fiind andelungata, atunci demnitatea noastra este an mare suferinta. an cartile de istorie citim la nesfarsit despre faptul ca regii, voievozii, domnitorii sau presedintii nostri au fost, de-a pururi, niste fiinte care concureaza, prin competenta si puritatea lor morala, cu sfintii. Daca e asa, cum de-am ajuns an halul an care ne confunda toti cu Ungaria, cred ca avem capitala la Sofia sau Budapesta si anca ne mai canta vechiul imn chiar si la protocolul de grad I ? De ce nu sunt prezente astfel de confuzii an cazul unei tari ca Elvetia, de pilda, care are o populatie de trei ori mai mica decat noi? Pentru ca-n Elvetia se munceste si a existat mereu o strategie rationala de cultivare a demnitatii si eficientei.Scris de Ion FERCU

      Prefectul si subprefectul prefera lefurile de la buget

      de
      Deșteptarea
      -

      Prefectii trebuie sa aleaga intre politica si administratie de la 1 ianuarie 2006. Proiectul ordonantei de urgenta, care modifica si completeaza Legea 340/2004, privind institutia prefectului, aprobat de guvern in sedinta de miercuri, prevede ca prefectii sa intre in Corpul inaltilor functionari publici.

      Prefectul si subprefectul judetului Bacau vor deveni apolitici de la 1 ianuarie, desi au fost numiti politic. Prefectul Gabriel Berca declara ferm ca, daca aceste reglementari vor intra in vigoare din ianuarie 2006, atunci va demisiona din PNL si va alege administratia. Pe aceeasi cale pare a fi decis sa mearga si subprefectul Neculai Olaru: „Cred ca ma indrept spre decizia de a ramane in administratie, chiar daca asta implica demisia din partid”. Prin aceasta modificare, Guvernul incearca sa dea semnale pozitive UE, aratand ca depolitizarea administratiei e o preocupare pe agenda sa de lucru. O problema constanta, sesizata si in ultimul raport de tara al CE, este incetineala reformei in administratia publica. E greu de imaginat ca prefectii indoctrinati politic de ani buni in sedintele de partid, vor uita peste noapte orientarea lor, de stanga sau de dreapta. Pentru a-si exercita functia, ei trebuie sa promoveze un examen de atestare pe post. &#8222Voi da un examen constand intr-un proiect si o proba scrisa de trei ore in prezenta unei comisii&#8221, ne-a spus Gabriel Berca. Conform noii legi, prefectul va fi cel care va aviza proiectele de buget de la institutiile deconcentrate. El va avea si dreptul de a verifica legalitatea actiunilor primarilor si presedintelui Consiliului Judetean. &#8222Ei imi sunt subordonati mie cand discutam de situatii de urgenta, pentru ca, atunci, au calitatea de reprezentanti ai statutului in teritoriu” a conchis prefectul. Cu noul act normativ, judetul Bacau va avea doi subprefecti, functia de secretar general al prefecturii transformandu-se in cea de subprefect. Secretarii generali ai prefecturii, aflati, in functie, la 31 decembrie 2005, dupa ce vor promova concursurile organizate, vor fi numiti subprefecti. Aceasta noua ordonanta va intra in vigoare, in totalitatea ei, de la 1 ianuarie 2007. Totusi, articolul 22 – &#8222prefectul si subprefectul nu pot fi membri ai unui partid politic sau ai unei organizatii careia ii este aplicabil acelasi regim juridic ca si partidele politice, potrivit legii, sub sanctiunea destituirii lor din functia publica” – va intra in vigoare in mai putin de o luna de zile. Scris de Ionut VATAFU

      Bolnav tratat cu indiferenta de cadrele medicale din Spitalul de Urgenta / Putrezit de viu

        de
        Deșteptarea
        -

        Un bolnav internat in Spitalul Judetean de Urgenta Bacau a inceput sa putrezeasca. Spatele sau este un amalgam de sange, escare si fecale. Familia reclama ca bolnavul nu a fost ingrijit si nu a mai fost spalat de zile bune. Conducerea spitalului da vina tot pe bolnav, responsabil de sutele de milioane care se cheltuiesc pe „spatele&#8221 sau.

        Familia Andronic din Bacau traieste o adevarata drama. Capul familiei Constantin Andronic, de 74 de ani, zace in putrefactie pe patul de spital. In urma cu trei saptamani, batranul a ajuns in stare grava in spital fiind diagnosticat cu peritonita fecaloida. Operat de urgenta, viata sa a fost salvata. Insa, bucuria familiei a fost umbrita in scurt timp. Ca urmare a ingrijirilor acordate in sectia de Anestezie si Terapie Intensiva a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau, Constantin Andronic are spatele mancat de escare, iar pielea i s-a transformat intr-o crusta negricioasa imbibata de fecale si sange inchegat. Imaginea este ingrozitoare. Mirosul de putrezit este emanat de fiecare celula a corpului sau. „Prima data am sesizat ce avea tata la spate in urma cu aproximativ doua saptamani, a declarat Cristinel. Am vorbit cu domnul doctor Barcan si acesta l-a operat si l-a pansat. Atunci a fost singura oara cand tatal meu a fost pansat&#8221. Starea batranului se inrautatea pe zi ce trecea, iar escarele inaintau vertiginos pe tot spatele, care a ajuns o masa de sange si crusta negricioasa. Pielea i-a fost macinata de bacterii. „Cum este posibil ca tatal meu sa putrezeasca sub privirile atator medici, se intreaba indignat Cristinel Andronic, fiul bolnavului. Vine infirmiera il sterge pe fata si pleaca. Nu il intoarce. Nu ii face masaj asa cum ar trebui, nici macar nu il uda cu o carpa&#8221. Cristinel Andronic declara ca pentru a preveni ceea ce s-a intamplat a cumparat un colac pentru a-i ridica spatele tatalui de pe asternut, dar personalul medical a precizat ca asa ceva nu ii mai este de nici un folos. „Am vorbit cu doctorii si le-am spus ca platesc eu o salvare, dar sa-l transporte la Iasi sau Bucuresti. Dar, ei mi-au spus ca tata nu e pregatit…&#8221 Ieri, am fost la patul bolnavului, barbatul a ajuns o fleica in putregai acoperita cu o patura. Cand am fost vazuti de personalul medical, tot ce au gasit de cuviinta sa spuna oamenii in halate albe a fost ca nu avem voie sa intram la Anestezie si Terapie Intensiva si ca ceea ce facem noi este „ilegal&#8221.

        Bolnavului i-a fost furata proteza din gura

        Cristinel Andronic declara ca nu si-a neglijat deloc tatal. „I-am adus asternut curat, am avut grija de el cum stiam mai bine. Am stat langa el. Au fost nopti cand am dormit acolo. Stiu cum se comporta cei de la Anestezie si Terapie Intensiva. Noaptea poti sa mori, nimeni nu vine nici macar sa-ti ude buzele cu apa&#8221. Indignarea fiului este cu atat mai mare cu cat, in urma cu cateva zile, tatalui sau i-a fost furata proteza dentara… „Cum e posibil ca seara cand plec acasa tata sa aiba proteza in gura si dimineata sa nu mai fie, se intreba Cristinel Andronic. Cum poate cineva sa fure proteza din gura unui bolnav? Mai ales ca aici nu poate intra oricine&#8221.

        Doctorul nu a avut timp sa-l viziteze

        &#8222Bolnavul ar fi trebuit spalat, intors si masat, a declarat dr. Neculai Barcan, medic chirurg. Dar, nu stiu ce s-a intamplat. Azi ma voi ocupa personal de el, credeti-ma ca nu am avut timp saptamana asta&#8221. Familia Andronic sustine ca nu ii reproseaza medicului modul in care a facut interventiile chirurgicale si nici macar medicamentatia prescrisa. „Eu nu am ceva anume cu un doctor sau modul in care el a intervenit pentru a-l insanatosi pe tata, afirma fiul bolnavului. Eu vreau sa stiu cum a ajuns tatal meu sa putrezeasca de viu&#8221.

        Conducerea spitalului da vina tot pe bolnav

        &#8222Bolnavul a fost neglijat si adus cu peritonita fecaloida, a declarat Leonard Rosu, directorul executiv al SJU. Ceea ce inseamna ca materiile fecale au ajuns in burta. Infectia s-a generalizat si sta pe Terapie de trei saptamani. Constantin Andronic are escare pe tot spatele din cauza ca e imobilizat de atata timp. In plus, se cheltuie sute de milioane pentru a-l tine in viata, iar in toata sectia de Anestezie si Terapie Intensiva exista o singura infirmiera. Un bolnav nu poate fi spalat din doua in doua ore&#8221.Scris de Iulia CUCU

        Crima ingrozitoare la Hemeiusi / Barbat tocat cu harletul

          de
          Deșteptarea
          -

          O crima terifianta a zguduit linistea comunei Hemeius. Miercuri seara, Vasile Acatincai (38 de ani) a fost omorat cu un sadism greu de inchipuit de catre Nicolae Aenculesei. Maria Acanticai nici nu si-a recunoscut fiul mutilat ingrozitor. Autorul este arestat preventiv sub acuzatia de omor deosebit de grav.

          Miercuri dimineata, Vasile Acatincai si-a luat concubina, pe Lacramioara Dudau si au plecat in satul Andriesesti, comuna Hemeiusi, la un cetatean unde urmau sa transporte niste gunoi de grajd. Cei doi au muncit toata ziua, iar cand a apus soarele au incasat banii s-au pregatit de plecare. Inainte de a ajunge acasa, Vasile si Lacramioara s-au oprit la o crasma, unde au consumat cateva pahare cu alcool. In acelasi local se afla si Nicolae Aenculesei (29 de ani), care si el a baut fara zgarcenie. &#8222Pe la ora 21.00, Vasile a iesit din local, povesteste Lacramioara Dudau. A fost urmat imediat de Nicolae. Cand am ajuns afara, cei doi se bateau. M-am bagat imediat intre ei. Atunci Aenculesei m-a luat pe mine la bataie. A dat cu biciul si cu pumnii, pana cand am cazut. L-am vazut totusi cand a pus mana pe harlet si l-a trosnit pe Vasile in crestetul capului”. Lovitura a fost scurta si fulgeratoare. Desi masiv ca statura, Acatincai s-a prabusit ca fulgerat. Cand si-a vazut barbatul gramada langa caruta, Lacramioara a fugit cat au tinut-o picioarele la postul de politie din Hemeiusi. Pentru ca nu a gasit nici un politist, femeia a facut cale intoarsa la crasma. Numai ca aici nu l-a mai gasit nici pe Vasile, dar nici calul si caruta.

          Victima nu mai avea fata

          Joi dimineata, un localnic din Andresesti a trait momente terifiante, cand a gasit cadavrul lui Vasile Acatincai. &#8222A fost aruncat in canalul de fuga, spune inca afectat Costica Miron. Era cu fata in sus. De fapt prea mult spus, pentru ca…..vecinul meu nu mai avea nimic din fata. Doar o masa informa de sange si carne zdrobita. Dintii ii erau sfaramati, maxilarul ii atarna, ….capul il avea facut zob. Cred ca a primit vreo 50 de lovituri, daca nu si mai mult”. Cel mai greu incercata a fost mama decedatului, care a simtit ca-si pierde mintile cand si-a vazut copilul atat de mutilat. &#8222Pana si degetele de la maini erau taiate, spune cu lacrimi in ochi Maria Acatincai. Cred ca a izbit criminalul cu harletul in el pana cand l-a terminat”. Cadavrul a fost transportat la morga in vederea efectuarii necropsiei. Medicul legist a stabilit ca moartea s-a datorat unui soc traumatic si hemoragic prin lovituri active repetate, unei fracturi craniene cu infundare, fracturi ale oaselor fetei si mandibulei. Autorul grozaviei a fost arestat imediat dupa descoperirea ramasitelor pamantesti ale lui Vasile Acatincai. Nicolae Aenculesei a fost retinut 24 de ore, iar ieri a ajuns in fata instantei, la Tribunalul Bacau. Pe numele lui s-a emis un mandat de arestare pentru 29 de zile, acuzatia fiind omor deosebit de grav.Scris de Lili ADOCHITEI

          Politistii, jandarmii si pompierii nu au uitat de sinistrati / Camioane cu ajutoare pe Valea Muntelui

            de
            Deșteptarea
            -

            Joi, politistii, pompierii si jandarmii bacauani au impartit sinistratilor din judet primele frigidere si televizoare. Cele doua camioane au oprit mai intai in comuna Dofteana, apoi la Onesti, Stefan cel Mare si Urechesti. In zilele urmatoare, vor primi frigidere, televizoare si aragazuri sinistratii din Asau, Agas, Helegiu, Orbeni, Racova Solont si Poduri. Batranica priveste timid catre camioanele incarcate cu frigidere si televizoare. Stie ca este trecuta pe lista beneficiarilor, dar inca se teme sa spere. Nu a avut niciodata un frigider in locuinta ei modesta si donatia politistilor aproape o sperie. &#8222Am ramas fara casa in luna iulie, spune afectata Maria Bors (80 de ani). Au intrat puhoaiele peste agoniseala mea. A ajuns apa pana in dreptul geamurilor. Abia am avut timp sa ma salvezi. Nu aveam cine stie ce acareturi. Dar la varsta mea nu mai am cum sa o iau de la capat. Acum locuiesc la un baiat de al meu”. Batrana spune ca ii este util frigiderul si nici prin gand nu-i trece sa renunte la el. &#8222Maica, am pensie un milion de lei…. Voi cumpara carne. Nu-l las eu gol. Nici prin cap nu-mi trece sa-l vand”. Aparatul frigorific este descarcat din camion de cativa politisti. Cu buletinul in mana, Maria Bors se apropie de ofiterul care tine tabelul. Nu stie insa carte. Semneaza in locul ei unul dintre feciori. Frigiderul este asezat pe zapada, iar fericitii posesori incearca sa gaseasca un mijloc de transport.

            Unii sinistrati vand frigiderele pe nimic

            Vestea despre camioanele cu ajutoare circula ca vantul in Dofteana. Curand tapsanul de langa postul de politie se umple de lume. Oamenii care nu s-au auzit strigati de politistul cu lista miraculoasa au inceput sa vocifereze. &#8222Da mie de ce nu-mi da nimic ca si eu sunt necajita, spune furioasa o femeie mai inchisa la culoare. Sunt sinistrata si nu am primit nici o scandura macar”. Politistii incearca sa faca ordine. Mai putin primarul, care nu a avut grija ca actiunea de distribuire a ajutoarelor sa decurga cat mai rapid. &#8222Eu am anuntat oamenii, se justifica primarul. Au venit mai de dimineata si au asteptat camioanele, dar s-au plictisit. Acum nu-i mai gasesc. Beneficiarii ajutoarelor au fost alesi ditre sinistratii care nu au mai primit ajutoare. Nu stiu daca toti se bucura de bunurile primite. Cam zece la suta dintre ei isi vor vinde televizorul sau frigiderul”. Oamenii se jura insa ca nu fac specula cu ajutoarele, mai ales ca acestea sunt inca in tipla.

            Rromii din Gura Vaii i-au amenintat pe sinistrati

            In Onesti repatizarea aparaturii electrocasnice decurge intr-o ordine deplina. Comandantul politiei, comisarul sef Emil Morosanu a aliniat sinistratii ca la armata. In momentul in care este strigat, beneficiarul merge la camion si primeste frigiderul sau televizorul. &#8222Sunt din Valea Seaca si am 11 copii, spune Viorel Anghel. Nu am ramas fara casa in urma inundatiilor, dar nici nu pot locui in ea. Atunci, cand cu puhoaiele, nu am reusit sa ne salvam decat vietile. Toata vara am muncit ca sa amenajam o camera unde sa stam iarna aceasta. Anul viitor ne vom construi alta casa. Acum am primit un televizor, dar mai mare nevoie avem de un aragaz. Zicem bogdaproste si pentru acesta”. Din Gura Vaii sunt 36 de sinistrati care au primit ajutoare de la Ministerul Administratiei si Internelor. Pentru ca ei sa ajunga in siguranta acasa, comisarul sef Emil Morosanu le-a pus la dispozitie un camion pentru transportul bunurilor pana in comuna. &#8222Imi este cam teama sa ma duc cu televizorul acasa, ne spune o batranica. Dimineata, cand am venit la Onesti, m-au oprit mai multi tigani din Gura Vaii. Mi-au spus ca daca romanii primesc ajutoare ii vor astepta la intoarcere si ii vor lasa fara bunuri. Daca va fi asa, mai bine nu ma duc acasa”. Comandantul Politiei Onesti insa este la curent cu amenintarea rromilor. &#8222Am trimis acolo mai multi politisti care sa ajute sinistratii sa ajunga cu bine acasa. Orice incercare a rromilor de a intra in posesia televizoarelor sau frigiderelor va fi sortita esecului”, afirma comisarul sef Emil Morosanu. Intr-o jumatate de ora camionele golite pe jumatate pleaca in tromba din Onesti. Urmatoarea stationare – comuna Stefan cel Mare.Scris de Lili ADOCHITEI

            Casa de Cultura este astazi in sarbatoare

            de
            Deșteptarea
            -

            &#8222Casa din inima orasului&#8221, Casa de Cultura a Sindicatelor „V.Alecsandri&#8221, va incerca astazi sentimentul varstei de 40 de ani de existenta. In zi aniversara , Casa din inima orasului este deschisa tuturor bacauanilor. Deschiderea oficiala are loc astazi, la ora 11.00, cu vernisajul unei expozitiei documentare, urmat de o festivitate de decernare a diplomelor aniversare. De la ora 12.30 este programata Gala filmului bacauan. Seara, de la ora 18.00, pe scena Casei de Cultura vor urca „foste si actuale glorii&#8221 ale vietii artistice bacauane in spectacolul care da titlul acestei manifestari: „Casa din inima orasului&#8221. Artisti care s-au perindat in cei 40 de ani pe scena Casei de Cultura vor reveni in aceasta seara in fata publicului. Avand in vedere ca autoritatile locale si judetene au oferit „cam 30 la suta&#8221 din cat au cerut organizatorii, manifestarea nu va avea multe puncte programate initial. Un moment special al spectacolului „Casa din inima orasului&#8221 il va constitui in aceasta seara revenirea pe scena Casei a primilor membri ai Ansamblului „Plaiurile Bistritei&#8221. Trei generatii de dansatori (copii, tineret si maturi) se vor intalni in aceasta seara sub acelasi nume, „Plaiurile Bistritei&#8221. „Daca vedeti cum danseaza batraneii va dau lacrimile. Desi se misca destul de greu au o extraordinara bucurie de a dansa&#8221, a declarat referentul artistic Ciprian Manta. Vor canta in spectacol solistii de muzica populara Larisa Tutuianu, Maria Sturzu, Anton Achitei, Roxana Balaban, Elena Popa. Momentele de umor vor fi sustinute de Nicolae Driu, Florin Zancescu si Dumitru Grigoras. La alta categorie decat cea populara, vor urca pe scena „Casei din inima orasului&#8221 Gigi Ciobanu, Viorel Baltag, Costin Ursan, Ramona Manole, Vali Stoleru, Radu Vanturache, Marinela Potarniche. La realizarea spectacolului contribuie si trupe de dans precum Fiesta, Power Dance sau grupul „Mesager&#8221 si AXL B. „N-am vrut sa fac un spectacol cu solisti din alte parti. Asta bacauanii pot vedea tot timpul anului. Am vrut un spectacol cu cei care au debutat pe scena Casei de Cultura, cu orasului. Un spectacol cu bacauani pentru bacauani&#8221, a precizat Manta. Intrarea la spectacol este gratuita.

            Scris de Laura HUIBAN

            Volei feminin, Top Team’s Cup \ Dupa rezultatele de miercuri, ecuatia calificarii s-a complicat in grupa Stiintei \ Calcule peste regrete

            de
            Deșteptarea
            -

            Grupa A din Top Team&#8217s Cup arata ca un pulover intors pe dos. Nimic din calculele initiale nu a mai ramas in picioare. Meciurile de miercuri seara trebuiau sa rezolve ecuatia calificarii. Nu au facut decat sa o complice si mai mult. In urma rezultatelor din aceasta penultima runda (Stiinta Bacau-Centrostal Palac Bydgoszcz 1-3, Euphony Tongeren-Volero Zurich 3-1), ecuatia a devenit una cu…patru necunoscute. Practic si teoretic, toate cele patru echipe pot ajunge in sferturile de finala ale competitiei. Multa vreme &#8222cenusareasa&#8221 grupei, Centrostal are acum sansele cele mai mari de a merge mai departe. Polonezele au demonstrat miercuri seara, la Bacau, ca formeaza o echipa puternica, iar in ultima etapa vor intalni pe teren propriu pe Tongeren. Interesant este ca Stiinta si-a complicat situatia tocmai in cele doua jocuri cu Centrostal. Si mai interesant este ca, in momentul de fata, trag mai greu la cantar cele doua seturi pierdute de bacauance in Polonia, decat infrangerea suferita miercuri. In conditiile in care Stiinta ar fi castigat la Bydgoszcz cu 3-0 (si a avut aceasta posibilitate!), acum ar fi fost calificata, indiferent de rezultatele din ultima etapa. &#8222Regret si acum faptul ca am pierdut doua seturi in Polonia. Asta e, regretele sunt tardive. Trebuie sa castigam in Elvetia si eu cred ca putem face acest lucru&#8221, a marturisit antrenorul studentelor, Florin Grapa. O victorie martea viitoare, la Zurich, ar fi sinonima cu calificarea pentru Stiinta. Nu este insa unicul drum care ar putea aduce formatia bacauana in &#8222sferturi&#8221. Iata toate variantele care ar permite Nicoletei Tolisteanu si compania sa continue competitia:

            Varianta A. Este si cea mai optima: victorie in Elvetia. In cazul in care bacauancele ar invinge pe Volero, ele ar termina grupa pe locul intai.

            Varianta B. Tine de jocul rezultatelor. Adica de o surpriza inregistrata de belgience in Polonia. Daca pierde cu 2-3 sau chiar cu 1-3 la Zurich, campioana Romaniei se poate califica doar daca Tongeren bate pe Centrostal in deplasare cu 3-2 sau cu 3-1.

            Varianta C. Usor suprarealista. Daca Volero-Stiinta se termina cu 3-0 pentru gazde, bacauancele pot ajunge in &#8222sferturi&#8221 doar daca Tongeren nu castiga si ea cu 3-0 la Bydgoszcz.

            Varianta D. Pe muchie de cutit. In conditiile unui nedorit esec al Stiintei cu scorul de 0-3 si a unei victorii repurtate de Tongeren cu 3-1, diferenta o va face punctaverajul. Deocamdata, acesta ne este favorabil, insa in situatia prezentata mai sus (3-0 pentru Volero si 3-1 in favoarea lui Euphony), cifrele se modifica, putand ameninta avantajul studentelor.

            Programul ultimei etape

            Marti, 20 decembrie: Volero Zurich-Stiinta Bacau, Centrostal Palac Bydgoszcz.

            Clasament

            1.Volero532442-41512-88p.

            2.Stiinta532440-42310-98p.

            3.Centrostal523499-49911-127p.

            4.Euphony523373-4177-117p.

            Scris de Dan SION

            Fotbal, Cupa UEFA \ Blestemul ultimei secunde

            de
            Deșteptarea
            -

            @ Marseille – Dinamo 2-1

            Destinul nefast si proasta inspiratie a unui arbitru au eliminat Dinamo din Cupa UEFA. &#8222Cainii” au fost invinsi cu 2-1 la Marseille, nefiindu-le validat un gol inscris in minutul 90+4, concomitent cu fluierul de final. 2-1 pentru Marseille. Prelungiri. Dinamo are nevoie de un gol pentru a egala si obtine calificarea in 16-imile de finala ale Cupei UEFA. Ce a urmat se vede poate o data in viata. Chihaia a sutat in minutul 94:00 peste Barthez, in momentul in care arbitrul se intorcea sa fluiere finalul meciului. Mingea a trecut cu bolta peste portarul lui Marseille si a intrat in plasa. Barthez a ramas consternat, pentru ca nu degajaze cum trebuie, trimitand imprudent mingea la Chihaia si oferind un gol nesperat pentru Dinamo. Francezii nici nu au avut puterea sa comenteze, de nervi. 2-2 scor la care Dinamo mergea mai departe, in ciuda victoriei obtinute de Heerenveen cu Levski. Dinamo avea acelasi golaveraj cu olandezii, dar un numar mai mare de goluri marcate. Numai ca arbitrul nu a validat golul lui Dinamo, fiind perplex si fara forta de a schimba decizia si a hotari ceea ce se impunea: validarea golului pentru Dinamo. El nu poate fi invinuit de o greseala intentionata, insa putea macar sa se fi sfatuit cu asistentul despre modul in care se marcase golul. Nu a facut-o. Arbitrul nu a inteles dupa meci ce s-a intamplat, chiar daca jucatorii i-au explicat. El a parut dezorientat dupa decizia luata, dandu-si seama ca totusi ceva s-a petrecut. Nu a dorit sa vada ce. Dinamo a inceput bine si a avut primele ocazii ale partidei. Barthez a respins din fata lui Niculescu, si apoi din fata lui Vlad Munteanu. Gaev a tinut tabela alba, dupa un sut al lui Nasri trimis bine in minutul 38. A urmat un corner, reluat de Cesar cu capul, sub bara transversala. Dinamovistii nu l-au putut impiedica in duelul aerian pe cel mai inalt jucator de pe teren. Desi Niculescu a fost la un pas de egalare, tot francezii au marcat. Ei au intrat la vestiare cu 2-0, la finalul primei reprize, gratie golului inscris de Delfim, din careu. A fost primul sau gol dupa trei ani, pentru OM… tocmai contra lui Dinamo… In repriza a doua, Niculescu nu a mai gresit. El a inscris un gol superb, din lovitura libera de la 22 de metri, imparabil pentru Barthez. Minutul 60 a insemnat un gol anulat lui Marseille, pentru un fault in atac asupra lui Gaev. In minutul 90 s-au aratat 4 minute de timp suplimentar. Dinamo avea nevoie de gol pentru a se califica, fiind condusa cu 2-1. Francezii au fost iar la un pas sa inscrie, bara salvandu-l pe Gaev la un sut al lui Oruma, in minutul trei de prelungiri. A urmat faza din minutul 90+4, cand o degajare gresita a lui Barthez a fost urmata de un sut trimis de Chihaia in plasa, sut ce a coincis cu fluierul de final, reusita sa nefiind validata.

            Olympique: Barthez (capitan) – Ferreira, Luis, Cesar, Taiwo – Lamouchi (Oruma, 72), Delfim, Cana, Nasri (Begeorgi, 77) – Ribary – Gimanez (Mendoza, 68). Antrenor: Jean Fernandez.

            Dinamo: Gaev – Galamaz, Daouda, Tamas, Pulhac – Petre (capitan), Margaritescu, Grigorie (Baltoi, 87), Munteanu – Niculescu, Bratu (Chihaia, 84). Antrenor: Ioan Andone.

            Arbitri: Julian Rodriguez Santiago, la centru Francisco Gonzalez Rodriguez, Rafael Guerrero Alonso, arbitri asistenti David Fernandez Borbalan, arbitru de rezerva (toti din Spania).

            Scris de Cristi SAVA

            Protest spontan la Carom

            de
            Deșteptarea
            -

            In cursul dupa amiezii de ieri, circa 500 de salariati de la SC Carom s-au adunat in fata sediului administratiei, pentru a protesta fata de starea de nesiguranta care domneste in privinta viitorului locurilor de munca. Oamenii sunt ingrijoratI de soarta combinatului si de situatia incerta in privinta drepturilor salariale.Contactat telefonic, liderul de sindicat, Vasilica Udrea, ne-a precizat ca este vorba de o miscare spontana, despre care conducerea sindicatului nu a avut cunostinta. Salariatii din schimbul intai au protestat fata de tergiversarea incheierii contractelor de inchiriere a instalatiilor, scandand lozinci impotriva administratiei. Din repertoriul protestatarilor nu au lipsit lozinci precum &#8222Vrem sa muncim!”, &#8222Hotii!” si altele. Salariatii combinatului aflat in lichidare judiciara vor respectarea clauzelor sociale din contractele de inchiriere a instalatiilor si continuarea functionarii sectiei de cauciuc sintetic, sectia principala din cadrul Carom. La inchiderea editiei, protestatarii erau ferm hotarati sa picheteze cladirea administratiei, in cazul in care nu vor primi un raspuns favorabil.Scris de Catalin BUZINCHE

            Cimitirul, gradina zoologica, satul de vacanta si fabrica de mobila sunt cerute de fostii proprietari/Revendicari spectaculoase la BuhusI

              de
              Deșteptarea
              -

              180 de cereri au fost anregistrate la Consilul Local Buhusi, din perspectiva retrocedarii unor suprafete de teren, conform prevederilor legii nr. 2047/2005. Unele solicitari sunt de-a dreptul spectaculoase. Este revendicat imobilul si terenul aferent al fabricii de mobila, de catre Budau Cornelia, Vasiliu Carmen si Cretu Liliana. Temeiul acestei solicitari al constituie faptul ca prin Decizia Comitetului Executiv al Consiliului Popular Buhusi, nr. 3572, din 21 martie 1953, imobilul si terenul fabricii de mobila au trecut an proprietatea statului, din proprietatea particulara a lui Vasiliu Dumitru. Si astazi, buhusenii denumesc, prin traditie, aceasta fabrica tot asa, ca an anii &#821650: Vasiliu. Exista ansa o problema: imobilul trebuia revendicat de catre mostenitori conform prevederilor legii nr. 10 /2001. Probabil vor fi gasite modalitatile legale care sa ofere satisfactie mostenitorilor.Bucuresteanca Lacrima Ciorbea, reprezentand-o pe frantuzoaica Elvira Bianu, solicita, antre altele, retrocedarea unei suprafete de 2.000 m.p situata an strada Ionel Mota. Aceasta strada nu mai exista, ansa, an nomenclatorul edililor, de foarte mult timp.Trebuie reconstruita&#8230memoria colectiva a orasului pentru ca arhiva&#8230 Din vecinatatile precizate se pare ca este vorba despre un teren pe care este amplasata Gradina Zoologica. Au fost solicitate informatii suplimentare de la semnatarul cererii. Vor fi evacuati leii, ursii et comp? Nemteanul Constantin Munteanu revendica o suprafata de aproape 2000 de m.p. pe care este amplasat Satul de vacanta Runc. Tot din perimetrul acestei locatii solicita o suprafata de 2 400 m.p. chiar paznicul Satului de vacanta, Vasile Stoian. Parohia &#8222Sf. anviere” revendica dreptul de proprietate asupra cimitirului central al orasului, aflat an coasta bisericii &#8222Sf. Nicolae”. Acum, cimitirul central este considerat ca fiind domeniu public, administrat de Consiliul Local. Catre parohia &#8222Sf. anviere” a fost trimisa o adresa prin care se solicita noi argumente an favoarea acestei solicitari. Reprezentantii Consiliului Local Buhusi spun ca au analizat toate cele 180 de cereri formulate. Unele dintre ele au fost si rezolvate. Pentru multe altele sunt asteptate noi documente prin care sa se demonstreze ca statul roman a luat cu japca aceste terenuri.

              Scris de Ion FERCU

              Teatrul Municipal „Bacovia” a fost invitat in Franta

              de
              Deșteptarea
              -

              &#8222Regele moare”, in Franta. Spectacolul Teatrului Municipal &#8222Bacovia”, realizat de regizorul Gheorghe Balint, dupa textul lui Eugene Ionesco, a fost invitat in Franta, in Salon-de-Provence in cadrul unui proiect legat de Anul International al Francofoniei. Din distributie

              fac parte Viorel Baltag, Despina Prisecaru, Luiza Saruvan, Ioan Goranda, Stelian Preda si Eliza Noemi Judeu. Scenografia poarta semnatura arhitectei Crezantema Sofronea.

              &#8222Spectacolul a fost vizionat de doamna Emilia Pop, actrita de origine romana, membra a Asociatiei &#171Arts Echos&#187, care a propus acest spectacol Primariei din Salon-de-Provence. Primaria franceza, prin doamna consilier municipal Violette Guey, de la Directia Afacerilor Culturale asteapta un raspuns al teatrului bacauan, perioada in care ar trebui sa fie jucat &#171Regele moare&#187 fiind toamna sau vara 2006″, a declarat regizorul Gheorghe Balint. Asociatia &#8222Arts Echos” va asigura artistilor bacauani cazarea si masa, urmand ca Teatrul Municipal &#8222Bacovia” sa suporte cheltuielile de transport si taxele aferente vizei pentru Franta. &#8222Este o sansa extraordinara pentru teatrul nostru acest miniturneu in Franta. Salon -de- Provence este situat pe riviera franceza, aproape de &#171 buricul &#187 teatral al Europei, Avignon si Marsilia. Avem promisiunea ca la spectacolele cu &#8222Regele moare”, pe care, sper, le vom putea juca acolo, vor fi prezenti cativa directori de teatre importante din Franta ceea ce inseamna posibilitatea de a fi vazuti, cunoscuti si, daca vom fi la un maximum artistic, sa putem fi invitati in circuitul teatral european. Dupa cate stiu, acest posibil turneu in Franta ar fi a doua iesire in Europa a Teatrului &#171Bacovia&#187, dupa spectacolul &#8222Fuga” de Tristan Tzara, regia Dumitru Lazar Fulga, spectacol prezentat la Paris la sediul UNESCO. Spectacolul nostru a fost bine primit si apreciat de critica de specialiate din Romania, urmand sa dovedim in Franta ca la Bacau se face teatru modern de nivel european. Echipa de actori este exceptionala, bine motivata, maestrul Viorel Baltag facand, probabil, rolul carierei sale de pana acum. Sper ca Primaria si Prefectura din Bacau sa se implice in acest proiect cultural care cu siguranta va aduce un plus de notorietate orasului nostru. Primaria din Salon -de-Provence asteapta un raspuns al teatrului nostru care sa confirme perioada in care putem juca in Franta, pentru ca in Europa programarea spectacolelor se face pentru viitoarea stagiune cu date certe si bilete vandute in avans. Sper ca directiunea teatrului, consiliul artistic si de administratie sa ia o decizie justa motivandu-i pe actorii nostri minunati pe acest drum al oamenilor care este Teatrul”, a mai spus Balint. Spectacolul va fi jucat in limba franceza, si regizorul Gheorghe Balint spera ca actorii bacauanii il vor putea juca in aceasta formula si la Centrele Culturale Franceze din Bucuresti, Iasi, Cluj, Timisoara si in tarile vecine (Ungaria, Polonia, Bulgaria).Scris de Laura HUIBAN

              Scolari rai de gura, betivi si hoti \ Elevi potoliti la ore cu Politia

                de
                Deșteptarea
                -

                Patru elevi de clasa a sasea de la o scoala din Onesti au fost scosi de la ore de politisti. Baietii au vociferat la ora de franceza si au adresat cuvinte jignitoare profesorului. Alti patru elevi de clasa a XI a au fost amendati pentru consum de bauturi alcoolice langa scoala, in timp ce o minora este acuzata ca a furat telefonul mobil unei colege. Patru minori cu varsta cuprinsa intre 13 si 14 ani, elevi in clasa a VI a la Scoala Generala nr.6, din Onesti, si-au luat lumea in cap. Dand dovada de un tupeu fantastic, pustanii au inceput sa comenteze la ora de franceza, iar atunci cand au fost rugati de profesoara sa se linisteasca, baietii si-au dat in petec si mai tare. Ei au inceput sa adreseze cuvinte jignitoare cadrului didactic si chiar sa il ameninte. Pentru a instaura disciplina la clasa, profesorul respectiv a fost nevoit sa apeleze la sprijinul politiei. Patrula aflata in apropierea scolii a intervenit imediat, minorii in cauza fiind calmati urgent de oamenii in uniforma. Pentru a avea certitudinea ca pustanii isi vor vedea de carte si vor acorda respectul cuvenit cadrului didactic, politistii i-au amendat pe parintii acestora cu 200 de lei fiecare. Tot marti, o alta patrula de politie a amendat alti patru minori, elevi in clasa a XI-a la Scoala de Arta si Meserii. Acestia sprijineau gardul unitatii de invatamant si trageau cu sete din cateva sticle cu bere. Cei patru adolescenti au fost mustruluiti ca la carte de agentii de politie si ca sa nu uite prea curand ca nu au voie sa consume bauturi alcoolice in timpul orelor sau dupa ce parasesc scoala, au fost &#8222premiati” cu 50 de lei fiecare. De altfel, politistii onesteni si-au luat foarte in serios rolul de a monitoriza unitatile de invatamant din zona. Marti, lucratorii de politie au luat la verificat cele sase licee si sapte scoli generale aflate in municipiul Onesti, precum si Grupul Scolar TCR. Rezultatele acestei actiuni nu au fost in masura sa linisteasca spiritele. Dimpotriva, politistii s-au vazut nevoiti sa lase un termen limina pentru rezolvarea neregulilor, in caz contrat conducerile unitatilor de invatamant respective urmand sa suporte consecintele. &#8222In primul rand s-au constatat deficiente in ce priveste accesul in unele scoli, a precizat comisarul sef Stefan Alexa, inspectorul principal al Inspectoratului Judetean de Politie Bacau. De asemenea, unele unitati de invatamant sunt lipsite de paza, dupa cum nu se respecta nici normele de ordine interioara”.

                O eleva a furat telefonul mobil unei colege de clasa

                Si jandarmii de la Postul Montan Tirgu Ocna au fost nevoiti sa intervina la Colegiul Tehnic C.Negri din localitate. In ziua de 12 decembrie, ei au fost sesizati de catre eleva Emilia A. ca a fost victima unui furt. Fata banuia ca o colega de clasa a pus mina pe telefonul ei mobil, insa nu avea curajul sa o abordeze si nici sa o controleze in buzunare. Avand sprijinul jandarmilor, lucrurile au capatat o alta turnura. Suspecta a fost gasita in parcul din Tirgu Ocna unde a si fost perchezitionata. In ghiozdanul minorei s-a gasit telefonul Emiliei. Prinsa cu mata in sac, Dana C. a recunoscut ca in pauza mare a furat telefonul de pe banca si a plecat de la scoala, absentand de la cursurile pe care le mai avea in ziua respectiva. &#8222Lucratorii compartimentului Judiciar au intocmit actele premergatoare sub aspectul savarsirii infractiunii de furt, a precizat generalul Nicolae Rugina, inspectorul sef al Inspectoratului Judetean de Jandarmi. Telefonul mobil in valoare de aproximativ 200 de lei a fost recuperat si predat partii vatamate, dosarul in cauza fiind inaintat Parchetului de pe langa Judecatoria Onesti”.

                Scris de Lili ADOCHITEI

                Casa de Asigurari are de recuperat miliarde de la liber-profesionisti \ Medici datori la Sanatate

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Asigurarile de sanatate &#8222sufera&#8221 anul acesta de un deficit de 160 de miliarde de lei, caci suma colectata de la angajatori si angajati este mai mica decat trebuia. Contribuie la gaura din sistem chiar unii medici, desi sunt platiti tocmai din punga la care ar trebui sa cotizeze. Si oameni ai legii, precum notari, avocati si executori judecatoresti, uita sa isi plateasca obligatiile la Sanatate.

                  Plata contributiei la Fondul asigurarilor sociale de sanatate (FASS) este o obligatie stabilita prin lege, iar nerespectarea ei atrage luarea de masuri impotriva debitorilor. Exact asta s-a intamplat ieri la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS), de unde au fost trimise 143 de somatii de plata catre tot atatea persoane fizice autorizate si asociatii familiale cu restante la plata asigurarilor sociale de sanatate. Cu doua saptamani in urma au fost trimise 170 de instiintari de plata, unii restantieri au platit sumele datorate, dar in cazul celorlalti 143 s-a ajuns la somatii. &#8222Printre acestia se afla si medici de familie, ne-a declarat Dan Stoica, director adjunct al CJAS. Cu cea mai mare suma, 31 milioane lei, figureaza dr. Luminita Munteanu, medic de familie la Zemes. Urmeaza dr. Merisanu Gheorghe, medic de familie in Bacau, cu 22 milioane, dr. Vamanu Elena Maria, cu 18,7 milioane lei, dr. Puscasu Dana Cleopatra, cu 10,9 milioane lei si dr. Iudita Zorila, de la Rachitoasa, cu 8,6 milioane lei. Acesti medici au restante cu vechime de peste un an la bugetul asigurarilor de sanatate. Ei trebuie sa vireze sumele trimestrial si nu inteleg de ce nu o fac atunci cand vin la sediul Casei pentru decontarea serviciilor&#8221. Medicii trecuti pe lista restantierilor figureaza cu cifre deloc de neglijat la capitolul venit anual al cabinetului medical. &#8222Casa a virat pana la aceasta ora 491 milioane lei catre dr. Munteanu, 257 milioane catre dr. Merisanu, 587 milioane catre dr. Puscasu si 763 milioane catre dr. Zorila&#8221, a mai spus Dan Stoica.

                  Medicii nu recunosc restantele

                  Medicii pe care am reusit sa-i contactam contesta cifrele furnizate de CJAS. &#8222Eu nu am avut niciodata restante, ne-a declarat dr. Munteanu, de la Zemes. S-a calculat gresit la Casa. Mi-au stabilit o suma pentru asigurarile de sanatate in functie de venitul cabinetului meu pe anul trecut. Anul acesta am doar un venit de 260 de milioane si nu vad de ce sa platesc o suma mai mare decat datorez. Nu mai vad banii inapoi in veci. Ar trebui sa astept regularizarea venitului si sa-mi

                  dea banii in transe. Mi-au calculat un 7 la suta dintr-un venit estimativ, asa ca nu sunt de acord sa platesc&#8221. Dr. Iudita Zorila, medic de familie la Rachitoasa, ne-a declarat ca in cazul sau este vorba de o greseala care a si fost corectata. &#8222Am primit situatia cu recalcularea impozitului pe anul trecut. Aveam de dat si 14 milioane la sanatate. Am platit 5 milioane o data si am mai achitat azi 9 milioane. Probabil ca nu au ajuns inca banii la Casa. Ei stiu ca sunt corecta. Ce sa zic? Trebuie sa aiba si ei activitate, acolo la ghiseu, ca pe noi ne omoara&#8221.

                  Deficit de sute de miliarde in sistem

                  Directorul adjunct al CJAS spune ca medicii nemultumiti de somatie nu au decat sa o conteste. &#8222Noi urmam procedura de executare prevazuta de lege. Medicii, ca si ceilalti restantieri, au cai pentru a contesta somatiile. Pot veni sa li se recalculeze restanta. Trebuie, insa, sa plateasca, altfel risca sa nu mai aiba contract cu noi&#8221. La Casa de Asigurari de Sanatate hotararea este luata: la inceputul anului viitor nu se va incheia contract decat cu furnizorii de servicii medicale care sunt cu plata contributiei la zi. &#8222Medicii nu sunt singurii restantieri, a mai spus Dan Stoica. Cu o suma foarte mare figureaza Cabinetul notarial Iosif Blagan – 308 milioane lei- , Cabinetul notarial Emilia Cristina Hodorogea- 29,5 milioane lei, Av.Ene Gheorghe -13,2 milioane-, AF Martin Toader -20 milioane-, AF Nagy Galaczi Andrei – 18,6 milioane, AF Carabat Maria -14,7 milioane- AF Pepelea Emilia Laura -15,5 milioane lei si executor judecatoresc Dumitru Dascalita cu 34 milioane lei. In cazul acestora, dupa somatie urmeaza procedura de executare&#8221. Suma pe care CJAS o are de recuperat de la categoria liber-profesionistilor se ridica la 1,845 miliarde lei. Anul acesta, din judetul Bacau s-au colectat la FASS cu 160 de miliarde de lei mai putin decat ar fi trebuit.

                  Scris de Doina MINCU

                  Volei feminin \ Top Team’s Cup \ Calificarea se joaca in Elvetia

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  @ Stiinta Bacau – Centrostal Palac Bydgoszcz 1-3 (25-17, 23-25, 23-25, 27-29)

                  Trebuia sa fie seara Stiintei. Seara accederii in &#8222sferturile&#8221 Top Team&#8217s Cup. Din pacate, nu a fost decat seara polonezelor de la Centrostal, care au castigat cu 3-1 la Bacau, complicand ecuatia calificarii.

                  Cel mai important meci al Stiintei a inceput cum nu se putea mai bine pentru bacauance. Dupa 16 minute, studentele conduceau cu 1-0 la seturi gratie unei evolutii entuziasmante. Block-ul a functionat bine, atacurile s-au dovedit precise, iar spiritul de lupta a fost cel indicat unei partide cu o asemenea miza. E de ajuns sa ne amintim punctul de 18-14, cu o minge recuperata in-extremis de Mitrovic, urmata de un block al aceleiasi jucatoare la atacul lui Studzienna.In aceste conditii, echipa antrenata de Florin Grapa si Melu Manta parea ca se va indrepta spre un succes destul de facil. Si totusi… Si totusi setul al doilea a scos la iveala un Centrostal mult mai motivat. Polonezele si-au organizat jocul, beneficiind de o aparare exacta si de o tragatoare, Ewa Kowalkowska, ce parea sa aiba dinamita in palma dreapta. Oaspetele au condus in permanenta, facand fata inclusiv socului unei egalari de la 5-9. Finalul a fost pe muchie de cutit si a premiat echilibrul mental (si nu numai) al echipei din Polonia, care s-a impus cu 25-23 dupa 21 de minute. Gazdele au lasat impresia ca vor reveni in actul al treilea, dar au avut o evolutie oscilanta. De la 5-3 s-a ajuns la un incredibil 5-11 (!), dupa care Stiinta a reusit sa egaleze la 14. S-a mers cap la cap, insa era clar ca Centrostal creste, in timp ce bacauancele sunt doar o copie palida a formatiei stapane pe sine vazuta in primul set. Nici macar scorul de 20-18 nu a putut deschide aripile Stiintei. Blocajul s-a dovedit ineficient, Maletic s-a pierdut inexplicabil, sfarsind prin a fi inlocuita cu Anghel, iar Truta si Mitrovic au cedat si ele teren. Colac peste pupaza, s-a accidentat si Polischiuk, astfel incat finalul setului, castigat de poloneze cu 25-23, a gasit-o pe Stiinta evoluand cu ridicatoarea de rezerva, Andreea Nitulescu. Setul patru s-a dovedit si ultimul. In ciuda eforturilor facute, gazdele nu au facut pasul spre egalare. Au avut meritul ca nu au depus armele si au crezut in ele, reusind o nesperata egalare de la 21-24. Nu a fost insa suficient pentru a intoarce soarta unui meci in care Centrostal a evoluat mult mai bine. Stiinta ramane astfel cu regretul ca nu a putut sa-si valorifice terenul propriu si cu speranta ca va obtine calificarea martea viitoare, in Elvetia,

                  contra lui Volero.

                  Stiinta Bacau: Polischiuk (Nitulescu), Mitrovic, Truta (Marian), Boskovic, Hatinova, Maletic (Anghel), Tolisteanu (libero).

                  Centrostal: Godos (Slutowska), Kowalkowszka (Szajec), Liniarska, Ciaszkiewicz (Wylcinska), Kulikowska, Studzienna (Mroz), Wysocka (libero).

                  &#8222Luptam pana la capat”

                  @ a declarat dupa meci antrenorul Florin Grapa

                  Antrenorul Florin Grapa era suparat cum de mult timp nu l-a mai vazut nimeni. Deceptia nu l-a impiedicat sa fie calm si demn, amabil cu reprezentantii mass-media, ca de obicei.

                  &#8211Situatia echipei dvs. s-a ingreunat considerabil. Cat puteti spera din deplasarea de la Zurich, tinand cont ca Volero v-a invins la Bacau?

                  &#8211E adevarat, am ajuns pe muchie de cutit. Luptam pana la capat, pentru ca asa am facut intotdeauna si nici un meci nu seamana cu altul. Imi pare rau ca nu am terminat evolutiile in fata publicului propriu cu o victorie, dar speram sa-i bucuram pe bacauani dupa meciul de marti, de la Zurich.

                  &#8211In tur, la Bydgoszcz, ati castigat. Cu ce v-au surprins polonezele acum?

                  &#8211Cred ca atunci echipa lor nu era suficient de legata. Intre timp, relatiile lor de joc s-au imbunatatit. Este adevarat, nici echipa noastra n-a jucat la cel mai bun potential al sau, nici eu n-am reusit sa le descarc pe jucatoare de povara importantei jocului. Sunt vinovat ca si ele de acest insucces. Este adevarat, seturile pierdute au fost foarte echilibrate, dar recunosc cu durere ca Centrostal a fost mai buna decat noi.

                  &#8211Puteti fi pentru Volero la fel cum a fost Bydgoszcz pentru dvs.?

                  &#8211Incercam sa pastram simetria si sa dea Dumnezeu sa fie asa cum sugerati. Adica polonezele incep rau, iar noi si elvetiencele le batem la ele, apoi castiga in deplasare la Zurich si Bacau. Noi am pierdut acasa cu Volero, asa ca cercul ar trebui sa se inchida cu victoria noastra la Zurich. Vom incerca cu toate puterile, pentru a-i bucura pe cei de-acasa.

                  Scris de Dan SION Peter KELMANN

                  Fotbal, Cupa UEFA / „Danke schon”, Oleg! / Hertha Berlin – Steaua (21.45, TVR 1)

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Steaua a plecat ieri dimineata la Berlin, unde in aceasta seara (21.45) va disputa in compania formatiei Hertha ultimul meci din grupa C de calificare a Cupei UEFA. Pentru antrenorul ucrainean deplasarea de la Berlin inseamna si ultimul meci la care Protasov va sta pe banca tehnica a ros-albastrilor. Un meci de adio pe care Oleg isi doreste sa-l incheie cu o victorie, un succes promis patronului Gigi Becali, care doreste ca Steaua sa termine pe primul loc in grupa. La Berlin, Steaua se va intalni si cu viitorul antrenor Cosmin Olaroiu. Delegatia Stelei cuprinde 20 de jucatori. In afara echipei-standard care ii cuprinde pe Hamutovski, Ogararu, Goian, Ghioane, Nesu, Nicolita, Radoi, Paraschiv, Bostina, N. Dica si Victoras Iacob, in aeronava cu destinatia Berlin vor urca, printre altii, si Oprita, Baciu, Florentin Dumitru, Balan, Baciu, Petre Marin. Presa berlineza, cu doua zile inaintea disputarii partidei Hertha-Steaua, subliniaza interesul scazut al publicului pentru meciul gazduit joi de Olympiastadion. Pentru a treia oara in acest sezon al Cupei UEFA, noteaza cotidianul &#8222Berliner Morgenpost”, etajul superior al arenei berlineze, care va gazdui finala Campionatului Mondial 2006, cu o capacitate de 74.200 de locuri, va avea etajul superior inchis. Managerul celor de la Hertha declara aceluiasi cotidian ca se asteapta doar la 20.000 de spectatori. &#8222Suporterii Herthei se incalzesc greu pentru partidele din a doua competitie europeana, accepta doar marile meciuri si adversari renumiti. La meciul cu Lens au fost doar 18.400 de spectatori, iar acel plictisitor 0-0 n-a crescut interesul publicului”, declara managerul lui Hertha. &#8222Berliner Morgenpost” citeaza si o declaratie a antrenorului Falko Gotz, care spune ca Hertha se afla intr-o situatie favorabila si isi joaca calificarea pe teren propriu. O remiza i-ar aduce calificarea. O victorie o propulseaza pe primul loc. O infrangere i-ar putea fi fatala. Steaua doreste victoria si primul loc.Scris de Cristi SAVA

                  Garda nu moare si nici nu se preda / Evaziune de 200 de miliarde

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Garda Financiara nu mai este ce a fost. De la infiintare, an de an, i s-a retras din competente. Primul care a taiat o halca din statutul initial al Garzii a fost Florin Georgescu, fostul ministru al Finantelor. Prea isi bagau comisarii nasul pe unde nu ar fi trebuit. Si au fost trimisi in piata sa controleze legaturile de marar si patrunjel. Altii, mai cu mot, au introdus garda in Autoritatea Nationala de Control. Aici si-a pierdut identitatea. Dupa ianuarie 2005, Garda Financiara a trecut iar la Ministerul Finantelor. In toate tarile europene Garda Financiara, Garda economica, indiferent de denumire, este autoritatea suprema de control al evaziunii fiscale, al incalcarii legilor si Codului fiscal. Intr-o tara aflata in tranzitie nesfarsita, unde evaziunea fiscala a depasit in mai multi ani 50 la suta din PIB, nu s-a gasit o formula clara pentru controlul activitatilor financiare ilegale. Functioneaza si astazi mai multe institutii cu aceleasi atributiuni, se calca pe bombeuri inspectorii, controlorii, comisarii si nimeni nu are in fata dimensiunea reala a evaziunii fiscale. Cele doua mari domenii susceptibile, dar si dovedite a fi teren pentru a eluda legile, prelucrarea si distribuirea produselor petroliere, exploatarea, prelucrarea si transportul materialului lemnos nu si-au gasit un numitor comun in legislatia romaneasca. Fiecare guvernare a emis legi, ordonante, insa, ca un facut, mereu au ramas portite pe unde economia subterana circula in voie.

                  Bilant aproximativ

                  Comisariatul Regional Bacau al Garzii Financiare a prezentat ieri presei un bilant pe primele 11 luni ale anului 2005, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2004. Ca o prima concluzie: aceleasi infractiuni, aceeasi oameni, aceleasi tehnici si metode. Comisarul sef adjunct al Comisariatului, Pavel Albu, spunea ca in 2005 institutia a urmarit prin controalele stabilite de Garda centrala, prelucrarea si desfacerea produselor petroliere, circulatia materialului lemnos, circulatia produselor agricole, folosirea banilor din fondurile comunitare, cat si legalitatea jocurilor de noroc.

                  In 2005 au fost intreprinse 3.274 de actiuni de control si au fost aplicate 2.918 sanctiuni. Valoarea amenzilor depaseste 26 miliarde de lei, iar al confiscarilor 78 miliarde de lei. Fata de anul trecut, a crescut numarul sesizarilor penale, de la 43 , la 67 in 2005. Valoarea prejudiciilor certe inscrise in sesizarile penale se ridica la 93 miliarde de lei. Valoarea sumelor incasate efectiv de garda este de 26.315 miliarde de lei, iar sumele atrase la buget se apropie de 200 miliarde de lei.

                  Dezastrul continua

                  De 15 ani nu s-au gasit parghiile legislative pentru stoparea taierii ilegale a padurilor din judetul Bacau. S-a umblat doar cu surogate. Controale de care stia toata lumea, posturi fixe de jandarmi, politisti si padurari, ocolite cu maestrie de infractori, amenzi pe care nu le plateste nimeni. Beschia, joagarul, gaterul, toporul si securea au functionat an de an, luna de luna, zi de zi, 24 de ore din 24. In 2005, comisarii Garzii Financiare au confiscat contravaloare a 11. 000 mc de material lemnos, iar alti 22.000 mc fac obiectul cercetarii in vederea stabilirii obligatiilor fiscale. Sunt, iata, 33.000 mc comercializati ilegal numai in 2005, ceea ce reprezinta, afirma reprezentantii ROMSILVA, programul annual de exploatare a regiei bacauane. Principala sursa este furtul din padurile private, iar o parte importanta din materialul lemnos provine de la „spalatori&#8221. Sunt persoane care acumuleaza lemn, pe care il vand unor societati, prin acest procedeu afacerea capata un temei legal. Nu este exclus, afirma reprezentantii Garzii Financiare ca o parte din lemnul aparut pe piata ilegal sa provina de la societati care au licenta de exploatare, altfel nu se explica diferenta dintre cantitatea contractata si cea efectiv aflata pe piata.

                  Ca si in anii precedenti, sesizarile Garzii catre parchete stau cu anii in diferite termene sau nici nu au ajuns in instante, astfel ca sume importante care ar fi trebuit sa intre in visteria statului ratacesc aiurea, cei implicati ii rotesc si fac pui.

                  In editia urmatoare, cazuri celebre de evaziune fiscala.Scris de Gheorghe BALTATESCU

                  Petitionarii furiosi pe angajatii CJ ar putea sa-si verse naduful pe tablouri

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    Lucrari de patrimoniu muzeal expuse riscului degradarii

                    Aproape 90 de lucrari de pictura contemporana din colectia (patrimoniul) Sectiei de Arta a Complexului Muzeal &#8222Iulian Antonescu&#8221 sunt expuse de mai bine de doi ani in Universitatea &#8222George Bacovia&#8221, Consiliul Judetean Bacau si Prefectura Bacau. In timp ce specialistii muzeului spun ca faptul nu presupune nici un grad de risc pentru lucrari, artistii plastici bacauani sunt impotriva acestei decizii. Situatia aminteste putin de &#8222drobul de sare&#8221 al lui Creanga si riscul este masurat de cei care ar putea sa se impotriveasca in raport cu gradul de probabilitatea ca acesta sa devina realitate.

                    Eleganta cladirii Universitatii &#8222George Bacovia&#8221 este sporita de cand pe holurile principale au fost expuse lucrari de arta din patrimoniul Sectiei de Arta a Complexului Muzeal &#8222Iulian Antonescu&#8221. Si imaginea Consiliului Judetean si a Prefecturii are de castigat de cand pe peretii interiori au aparut lucrari de pictura contemporana. In total cam 90 de tablouri au fost scoase din depozitele muzeului si expuse in aceste spatii publice. E bine? E rau? Parerile sunt impartite. Gandindu-se la riscul ca petitionari (de toate categoriile sociale) sa se razbune pe lucrarile expuse pentru ca Prefectura sau Consiliul Judetean nu le-a dat raspuns favorabil la audi-enta unii artisti plastici bacauani critica decizia conducerii muzeului. &#8222Este cea mai mare greseala ca au decis sa expuna lucrari din patrimoniul muzeului pe holul Consiliului Judetean. Nu sunt acolo nici conditii de conservare, conteaza gradul de umiditate, temperatura&#8221, spune artistul plastic Gheorghe Zarnescu. In plus, acesta considera ca faptul este in defavoarea artistilor contemporani, pentru ca bacauanul este mai putin tentat sa vina in expozitiile temporare de vreme celucrarile i s-au adus sub nas. Lacramioara Stratulat, directoarea Complexului Muzeal &#8222Iulian Antonescu&#8221, spune ca aceasta decizie are ca scop valorificarea colectiilor care, altfel, ar sta necunoscute in depozite, din lipsa de spatiu de expunere. &#8222Da, si unii colegi de la Sectia de Arta sunt impotriva acestei decizii. Ei ar prefera probabil ca aceste lucrari sa stea in depozite la intuneric, in loc sa fie vazute de cat mai multi bacauani. Lucrarile sunt imprumutate Consiliului Judetean prin contract&#8221. Chiar daca angajatii muzeului spun ca lucrarile nu sunt expuse nici unui pericol, totusi o lucrare a fost retrasa lasand locul gol pe peretele Consiliului Judetean.

                    Constantin Donea, directorul Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Bacau:

                    &#8222Nu este impotriva legii, atat timp cat lucrarile muzeului nu se expun in spatii in care sa fie in pericol de degradare. Ca sa poti valorifica un patrimoniu poti expune lucrari in astfel de spatii. Important e si elementul de securitate. Sa nu fie agresate. Sa nu vina adica un nebun cu un cui si sa le zgarie. Nu se poate vorbi de patrimoniu, sunt lucrari de arta contemporana, nu expune nimeni un Luchian la Consiliul Judetean. Visul lui Iulian Antonescu a fost ca intr-un spatiu, in care era pe atunci Comitetul Judetean de Partid, sa se faca un Muzeu de Arta&#8221.

                    Geta Barbu, sefa Sectiei de Arta a CM &#8222Iulian Antonescu&#8221:

                    &#8222Nu mai sunt reguli stricte in aceasta privinta. In general e bine ca muzeul sa iasa din sediu. Spatiile de care vorbim au fost pregatite pentru expunere, cu sisteme de prindere a lucrarilor. Inainte de a le expune am masurat parametrii de microclimat, si sunt in limitele posibile. Lucrarile fac parte din patrimoniul muzeului dar sunt din fond, nu din tezaur. Sunt in general lucrari realizate in Tabara de la Tescani. Am retras acel tablou pentru ca statea deasupra caloriferului. Cand l-am expus nu erau acele calorifere moderne. Desigur, o grija exista. Nu le ai sub supraveghere zi de zi. Dar, totusi, in Consiliul Judetean nu intra chiar oricine iar la universitate castigam vizitatori&#8221.

                    Ce spune legea?

                    Legea nr.182 din 25 octombrie 2000 (privind protejarea patrimoniului cultural national mobil) prevede la capitolul III (&#8222Pastrarea, depozitarea si asigurarea securitatii bunurilor culturale mobile&#8221) ca proprietarii dreptului de administrare sunt obligati &#8222sa asigure cele mai bune conditii de pastrare, conservare si, dupa caz, de depozitare a bunurilor, prevenind orice degradare, deteriorare sau distrugere a acestora&#8221, &#8222sa asigure securitatea acestor bunuri&#8221 si &#8222sa nu utilizeze si sa nu permita utilizarea acestor bunuri la organizarea de spectacole, parade ale modei, ca recuzita cinematografica sau teatrala, precum si an orice alte scopuri care le-ar periclita integritatea sau le-ar expune pierderii, deteriorarii ori sustragerii&#8221. Patrimoniul cultural national cuprinde si &#8222bunuri cu semnificatie artistica, de valoare deosebita sau exceptionala, cum sunt (…) &#8222opere de arta plastica: pictura, sculptura, desen, gravura, fotografie&#8221.Scris de Laura HUIBAN

                    S-a incheiat campania „Spune nu cersetoriei”

                      de
                      Deșteptarea
                      -

                      Campania „Spune nu cersitului&#8221, initiata de Primaria Bacau in parteneriat cu Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC), Fundatia de Sprijin Comunitar (FSC) Bacau, Asociatia OvidiuRom si Fundatia Dr.Luca, s-a incheiat. Scopul campaniei a fost acela de a diminua numarul copiilor care, in loc sa mearga la scoala, stau la coltul strazii si ii asalteaza pe trecatori cerandu-le bani. Banii pe care acesti minori ii obtin ajung, in majoritatea cazurilor, la adultii care ii exploateaza. Rezultatele campaniei se pot vedea cu ochiul liber. Dupa un pic de tam-tam cu oficialitati si tineri voluntari zgribuliti de frig care au impartit fluturase in stanga si-n dreapta, lucrurile au revenit la normal. Copiii care cerseau la usile magazinelor, langa biserici, in piete si in parcari sunt tot acolo. Oamenii, din mila, le arunca in continuare maruntis. Din cand in cand, apare un reprezentant al legii care ii pune pe fuga, insa doar pentru cateva minute, dupa care micii cersetori isi reiau „serviciul&#8221 pentru ca au, acasa, adulti de intretinut. Reprezentantii Primariei Bacau se declara multumiti de rezultate. Ionut Tomescu, purtatorul de cuvant al institutiei, sustine ca, din punctul lui de vedere, &#8222actiunea a fost o reusita&#8221. Nu de aceeasi parere sunt insa cetatenii Bacaului: „Nu s-a schimbat nimic. E plin peste tot de copii care cersesc. Dar ce sa-i faci? Ti-e mila de ei. Nu poti sa nu le dai o mie de lei, acolo, mai ales cand ii vezi cum stau vineti de frig&#8221, ne-a declarat Maria G., in varsta de 54 de ani, din Bacau. De aceeasi parere este si George H., de 41 de ani, din Bacau, care ne-a spus ca &#8222desi stii ca nu e bine sa dam bani minorilor cersetori, nu poti sa ramai indiferent la saracii copilasi, care nu au ce duce la gura. Cat e sa le dai o mie-doua de lei?&#8221. Totusi, cei care au initiat campania au sperante ca situatia se va imbunatati, acelasi Ionut Tomescu declarand ca &#8222aceasta campanie a fost mai mult una de constientizare. Efectele se vor vedea in viitor&#8221.Scris de Gabriel MIHAI

                      1...5.7465.7475.748...5.783Pagina 5.747 din 5.783

                      		 ziare & stiri
                      © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.