luni, 22 decembrie 2025
type here...
Acasă Blog Pagina 5729

Bacauanii sunt in top la depozitele la termen

de
Deșteptarea
-

Judetul Bacau se afla in primele zece din Romania, la pastrarea banilor in banci de catre populatie. Increderea bacauanilor in moneda nationala a fost una plina de optimism in 2005. Acestia s-au clasat pe locul sase in privinta depozitelor la termen, si pe locul sapte in privinta depozitelor in valuta, dintr-un total de 41 de judete. Conform raportarii facuta de Banca Nationala a Romaniei (BNR), privind comportamentul financiar al populatiei, bacauanii au tinut sa-si depuna in banci, sub forma de depozite, atat in lei cat si in valuta, peste 7 mii de miliarde lei vechi. In total, locuitorii Bacaului au depus in conturile Bancilor peste 130 milioane de euro sub forma de depozite la termen in lei. Pe primul loc s-a clasat Bucurestiul cu peste 1,3 miliarde de euro urmat de Cluj cu aproape 200 milioane. In fata bacauanilor se gasesc brasovenii, cu aproape 145 milioane de euro, in timp ce la coada clasamentului se gasesc mehedintenii cu doar 30 milioane de euro. Din aceeasi statistica prezentata de BNR, reiese ca bacauanii au preferat sa-si tina si valuta tot in banci, ocupand un onorant loc sapte din 41 de judete. In fata noastra s-a clasat un alt judet din Moldova, Iasul, cu aproximativ 85 milioane de euro, in timp ce populatia Bacaului a preferat sa-si depuna in conturile de valute aproape 78 milioane de euro. Finalul de clasament este detinut de locuitorii Giurgiului, care au in depozitele bancilor aproximativ 7 milioane euro. O alta concluzie care reiese din statistica BNR, este increderea in moneda nationala pe care o manifesta bacauanii, tinand cont ca au depozitat cu aproape 54 de milioane de euro mai mult, in moneda nationala, fata de depunerile in valute. Nu acelasi lucru se poate spune despre bucuresteni, care nu au manifestat acelasi interes pentru lei ca si bacauanii, ei preferand valutele care au depasit depunerile in lei cu aproape patru milioane de euro. La nivel de tara, anul trecut a fost unul ce a inregistrat progrese importante in privinta disponibilitatilor in lei ale populatiei. Nivelul de depuneri a fost dublu fata de anul 2004, mai precis, acesta a crescut cu 108,92 la suta, si asta in conditiile in care dobanzile practicate de banci s-au situat pe o panta descendenta pe parcursul lui 2005.

Scris de Claudiu BANEA

Comertul sufera de hipotermie/Gerul a inghetat profiturile pietarilor

de
Deșteptarea
-

Gerul de luna trecuta si din prima parte a lunii februarie a afectat vanzarile comerciantilor din piata. Zile in sir, din cauza temperaturilor care au coborat mercurul din termometre sub -20 de grade, multi dintre vanzatori nici macar nu au iesit sa-si vanda marfa. Altii au infruntat gerul, dar nu au avut cumparatori.

Vremea nu a tinut cu cei care isi castiga existenta vanzand la tarabe, frigul excesiv afectandu-le serios profitul pe luna ianuarie. Nici februarie nu se anunta o luna prea buna. Pe de alta parte, cei care au infruntat gerul si s-au incapatanat sa iasa sa isi vanda marfa nu prea au avut cui sa o dea. Frigul nu a tinut departe de piata numai comerciantii, ci si cumparatorii. Desi unii patroni s-au incapatanat sa nu lase afacerea sa lancezeasca, trimitandu-si angajatii la stand sau la taraba chiar si atunci cand temperaturile inumane, lipsa cumparatorilor a facut ca sacrificiul vanzatorilor sa fie in zadar. „Am avut deschis tot timpul. Chiar si atunci cand a fost gerul ala groaznic. Dar sa stiti ca nu am avut vanzare mai deloc, pentru ca rar mai trecea cineva prin piata. Dar nu am avut ce face. Daca patronul iti spune sa iesi si sa stai sa vinzi trebuie sa o faci, nu?”, ne-a declarat o vanzatoare.

Frigul a stricat marfa

O alta problema cu care s-au confruntat mai ales cei care vand fructe si legume, este faptul ca temperatura extrem de scazuta le-a stricat marfa. In consecinta, cei care vin de prin alte localitati sa vanda la noi in piata cartofi, ceapa sau alte produse au fost luati prin surprindere de frig, saci intregi cu marfa cazand prada inghetului. „Chiar atunci, inainte de frigurile alea, am venit cu o masina de cartofi, ca
de-obicei vin aici la Bacau sa ii vand. Am dat vreo 10 saci, dupa care a venit gerul si restul mi-au inghetat. Va dati seama cat am pierdut. Ce sa mai fac cu ei? Cartofii daca ingheata nu mai sunt buni de nimic”, ne-a declarat Gheorghe M. Altii, de-ai locului, vazand ca temperaturile scad mult sub zero grade, au stat acasa , preferand sa piarda cateva zile de vanzari, pentru a-si proteja marfa. „Nu am iesit deloc. Ce sa fac? Pai mi se stricau cartofii daca veneam cu ei pe piata. Am pierdut cateva zile, dar ma descurc”, ne-a declarat Vasile G. Vanzatorii de fructe au avut si ei de suferit de pe urma vremii potrivnice, insa pierderile nu au fost chiar atat de mari. Asta deoarece majoritatea isi iau marfa de la en-gross-uri, iar atunci cand vine gerul stau acasa pentru a nu risca sa li se strice fructele. Cei care au avut insa stocuri mai mari s-au trezit cu marfa deteriorata din cauza frigului, fiind nevoiti astfel sa-i scada pretul pentru a o putea vinde.
Scris de Gabriel MIHAI

Agent comercial amendat ca apeleaza la mila publica / Cersetor fara voie

    de
    Deșteptarea
    -

    Desi isi castiga traiul trudind ca agent comercial, un tanar din Gura Vaii s-a trezit acasa cu o amenda, pentru ca a apelat la mila publica. Cu toate ca pe procesul verbal completat de un subofiter jandarm apare numele lui, Gheorghe Tugui sustine ca cineva a
    incurcat borcanele. Pisica a fost aruncata in curtea factorului postal, care a dus scrisoarea altui destinatar.

    Gheorghe Tugui (foto), in varsta de 30 de ani, din localitatea Gura Vaii, comuna Racova, a ajuns cersetor fara voie. Tanarul este salariat de ceva timp, are casa si chiar o masina la dispozitie. Cu toate acestea, nu se poate abtine sa nu apeleze la mila publica. Sau cel putin, asa rezulta din procesul verbal primit acasa, zilele trecute. aEu am domiciliul in Gura Vaii, dar din cauza serviciului locuiesc in Bacau, povesteste Gheorghe Tugui. Plicul cu procesul verbal a ajuns la domiciliul din Racova, cam la inceputul lunii. Nu-mi venea sa-mi cred ochilor, dupa ce am citit ce scria pe documentul respectiv”. Procesul verbal a fost completat in data de 22 ianuarie 2005, de un sergent de la Postul de Jandarmi din Tirgu Ocna. Din act rezulta ca in ziua respectiva, la ora 11.30, Gheorghe Tugui aaflandu-se pe strada C. Negri, in fata bisericii Precista, a apelat in mod repetat la mila publicului, fiind apt de munca”. Tot in procesul verbal cu pricina se mai mentioneaza ca cersetorul nu a cooperat cu agentul constatator. In final, Gheorghe Tugui s-a ales cu un abonus” de un milion, suma ce trebuia achitata in termen de 15 zile. aEu in ziua respectiva am fost de serviciu. Lucrez la o firma din Faraoani ca agent comercial. In 22 ianuarie am dus marfa clientilor si am semnat facturi. Se poate verifica oricand…. Chiar am fata de cersetor?”, se amuza tanarul Tugui.

    Acelasi nume, alte date personale

    Pentru a face lumina in acest caz, acersetorul” s-a dus cu procesul verbal si cu actul de identitate la Politia Municipiului. Politistii au verificat cele doua documente si nu s-au abtinut sa nu se distreze. aEu am alta serie si alt numar pe cartea de identitate, ca si un cod numeric personal diferit de cel de pe procesul verbal, explica salariatul Gheorghe Tugui. Ca parinti, cersetorul apare cu tata anaturala si mama Viorica. Parintii mei sunt Gheorghe si Elena. E clar ca s-a facut o incurcatura si ca de fapt este vorba de o alta persoana. Numai ca, in satul Gura Vaii nu sunt decat doua persoane cu numele Gheorghe Tugui. Eu si taica-miu”. Dupa ce s-au lamurit ca tanarul are dreptate, politistii i-au spus ca aceasta incurcatura nu poate fi lamurita decat la Tirgu Ocna, acolo unde a fost depistat cersetorul si unde s-a incheiat procesul verbal. Numai ca, Gheorghe Tugui spune ca nu vede de ce trebuie sa bata atata drum, din moment ce nu el este persoana care a apelat la mila publica. aMi-ar trebui jumatate de zi sa ajung la Tirgu Ocna sa rezolv problema. Nu-mi permit aceasta deplasare, din cauza costurilor pentru transport, dar si a serviciului. Cineva a gresit si eu nu am nici o vina”, spune Tugui.

    Postasul e de vina

    Dupa ce a aflat de nefericita incurcatura, conducerea Inspectoratului de Jandarmi Judetean (IJJ) Bacau a intervenit imediat. aAm verificat datele barbatului surprinsa apeland la mila publica si el are domiciliul in Gura Vaii, precizeaza colonelul Vasile Enache, de la IJJ Bacau. Este vorba de o alta persoana si nu de reclamantul care a primit amenda. Probabil ca factorul postal a dus scrisoarea la alta adresa”. Spre usurarea lui Gheorghe Tugui se pare ca aceasta problema poate fi rezolvata si in Bacau, fara a se mai impune deplasarea la Tirgu Ocna. Desi nu a pus la suflet intamplarea, tanarul nu poate sa nu se gandeasca la un lucru. Cum i-ar sta cu mana intinsa, pe langa biserici, facandu-i pe trecatorii milostivi sa bage mana adanc in buzunare?!Scris de Lili ADOCHITEI

    Cinci ani de santier / Sediul Casei de Asigurari a inghitit 33 de miliarde

      de
      Deșteptarea
      -

      Lucrarile de consolidare si renovare a sediului Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS) au intrat in linie dreapta. Acestea trebuie incheiate pana pe 30 iunie 2006, cu o intarziere de un an si jumatate fata de data stabilita la demararea lucrarilor. Schimbarea la fata a cladirii cunoscuta in oras ca „Policlinica Veche” a inceput in octombrie 2001 si ar fi trebuit sa se realizeze pana in decembrie 2004. Lucrurile nu au mers in ritmul stabilit. Anul trecut s-au blocat si fondurile pentru investitii, asa ca la CJAS au ramas lucrurile incepute si neterminate. Cladirea arata de parca ar fi fost parasita, nu in curs de renovare. „In prima parte a anului 2005 nu am avut voie nici macar sa cumparam mobilier, ne-a declarat Dan Stoica, purtator de cuvant al CJAS. Nimic. Abia din octombrie am reluat lucrarile”. Atunci, salariatii au fost inghesuiti in cateva birouri, pentru a se lasa camp de lucru constructorilor. Nu de putine ori, angajatii CJAS isi fac treaba cu muncitorii printre ei. S-au modificat circuitele, asa ca asiguratii si partenerii de contract ai CJAS se ratacesc pe culoare. Nici macar directorul general al CJAS nu are propriul birou, fiind gazduit in unul improvizat prin compartimentarea cu ajutorul unor dulapuri a unei incaperi mai mari. Calvarul pare sa se apropie de sfarsit. Partea proasta este ca, in iunie, se va face receptia pentru toata lucrarea inceputa in 2001. Numai ca, o parte din ce s-a facut in primii ani s-a degradat deja. Receptia ar putea fi facuta asadar in favoarea constructorului, care poate invoca in apararea sa, pentru neregulile constatate de beneficiar, trecerea timpului. Investitia cu intreaga lucrare de consolidare si renovare a sediului CJAS se ridica la o valoare de 33 de miliarde de lei. Pentru intretinerea cladirii CJAS are alocat in fiecare an cel mult 3 la suta bugetul total pe care il primeste de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. La inceputurile sale, CJAS putea folosi 5 la suta din buget pentru propria intretinere. Bugetul „personal” al CJAS este anul acesta de 24 de miliarde de lei, din care 16 miliarde reprezinta cheltuielile de personal. Cu 8 miliarde, CJAS trebuie sa plateasca utilitatile, reparatiile ocazionale, consumabilele si alte cheltuieli de functionare. De anul acesta, insa, CJAS mai are o sursa de venit: inchirierea spatiilor pe care nu le foloseste, adica peste 1600 de metri patrati. Consiliul de administratie a stabilit o chirie lunara de 10 euro pentru spatiile active(ex. cabinetele medicale) si 5 euro pentru cele auxiliare (holuri, grupuri sanitare, etc). Asta inseamna o rotunjire semnificativa a veniturilor proprii ale CJAS. Scris de Doina MINCU

      Pentru datorii de sute de milioane/Vila lui Taranu este scoasa la mezat

        de
        Deșteptarea
        -

        Vila avocatilor Anghel si Elena Taranu, din str. Ionita Sandu Sturza, nr. 59, a fost scoasa la licitatie, pentru un debit de peste 800 de milioane de lei catre o sociatate comerciala, care le-a executat lucrari de constructie. Pretul de pornire al licitatiei este 1.240.251 lei RON (adica peste 12 miliarde de lei n.n.). Deoarece familia Taranu a refuzat sa achite intreaga suma, stabilita prin contract, creditorul, SC ARAV CON SRL Bacau, a actionat-o in judecata. Dupa trei ani de procese la diferite instante – Judecatorie, Tribunalul Bacau, dar si la Curtea de Apel Suceava – creditorul are castig de cauza, iar instanta de la Suceava obliga paratii la plata sumei de 819.535.009 lei vechi, reprezentand diferenta contravaloare lucrari de constructie efectuate la imobilul proprietatea acestora si TVA. Publicatia de vanzare stabilieste ca licitatia sa aiba loc pe data de 1 martie 2006, intre 12 si 12,30, la sediul executorului judecatoresc, din str. Energiei.

        Bacauanii care locuiesc in centrul orasului stiu ca pe str. Ionita Sandu Sturza, la numarul 59, vis-a-vis de noua cladire unde functioneaza Directia Muncii, Casa de Pensii si ITM, intr-un timp relativ scurt s-a construit o vila vopsita in culoare roz, inconjurata de un gard trainic. Acolo locuieste famila Elena si Anghel Taranu, amandoi avocati. Are interfon si sistem de siguranta, dar si avertizare ca, la parter, este un garaj. Tot acolo este si sediul Societatii civile Taranu &amp Taranu. La ridicarea ei au contribuit mai multe societati comerciale. Unele s-au ocupat de fundatii, altele au lucrat pe verticala, mai multe pe orizontala. Nu puteau lipsi societatile care monteaza termopane, ridica garduri si sunt specializate pe constructia de porti metalice. Vila este construita pe un teren in suprafata de 506,43 mp. si are o suprafata utila de 345,73 mp.

        Taranu ajunge in instanta

        Una dintre societatile care au executat lucrari la locuinta familiei Taranu a fost SC ARAV CON SRL Bacau. Patronul societatii a considerat, in 2002, pe la sfarsitul anului, ca familia Taranu se eschiveaza de la plata unor lucrari. Era vorba de peste 800 de milioane de lei. Cu toate negocierile directe si discutiile dintre cele doua parti, SC ARAV CON SRL decide actionarea in judecata a familiei Taranu. In baza sentintei 3122 din 19 septembrie 2003 a Tribunalului Bacau, paratii au castig de cauza. Urmeaza apelul si apoi stramutarea procesului la Suceava. Dupa trei ani, pe 14 septembrie 2005, SC ARAV CON Bacau conform sentintei din dosarul 5287, obtine suma reclamata, dar si respingerea apelului paratilor impotriva acelei sentinte. Sentinta este definitiva si executorie, chiar daca hotararea putea fi apelata cu recurs in 15 zile.

        Hotararea este investita cu titlu executoriu

        Dupa comunicarea sentintei de la Curtea de Apel Suceava, reclamatul solicita in instanta punerea in aplicare a hotararii ramase definitive, adica executarea silita, deoarece alte demersuri au avut rezultate negative. Executorul judecatoresc are incuviintarea instantei pentru executare. Sotii Elena si Anghel Taranu fac contestatie la executare. Totodata se cere si suspendarea executarii silite. Sunt respinse, iar avocatul Taranu face recurs la incheierea de sedinta prin care s-a respins cererea de executare silita. Tribunalul respinge recursul, iar pe fond i se respinge contestatia la executarea silita. Pare destul de complicat, insa un avocat cunoaste foarte bine aceste prevederi ale legii si, mai ales daca este in cauza, face tot posibilul sa beneficieze de ele. In aceste conditii, executorul judecatoresc procedeaza la aplicarea hotararii de executare. Procedura legala este destul de complicata, insa, pentru a scurta derularea evenimentelor, de la comunicare, somatie etc., pe 25 ianuarie 2006, in baza art. 504 din CPC si a dosarului 397/2005, Biroul executorului judecatoresc &#8222Ciobanu Ioan”, emite PUBLICATIA DE VANZARE nr. 397/2005, a imobilului din str. I.S. Sturdza nr. 59. In conformitate cu prevederile Codului de Procedura Civila, Publicatia a fost facuta cunoscuta, prin afisare si proces verbal, la sediul Primariei Bacau, Judecatoriei, sediul creditorului, al debitorului, cat si la sediul executorului judecatoresc.

        Publicatia a disparut rapid din locurile de afisare

        Dupa expunerea publica a Publicatiei de Vanzare in locurile stabilite de lege, la nici doua-trei ore, aceasta a disparut. La sediul locuintei scoase la vanzare a fost scoasa rapid, la fel s-a intamplat si la Judecatorie. A doua zi, nu mai era nici la Primarie. Poate fi o coincidenta, insa noi am putut intra in posesia acesteia din intamplare, cand un cetatean citea cu voce tare la Judecatorie ceea ce scria pe Publicatie.

        Ce spune Publicatia de Vanzare?

        Fara a face comentarii, redam mai jos principalele date inscrise in documentul emis de executorul judecatoresc si care va fi pus in aplicare pe 1 martie 2006, intre orele 12 – 12,30.

        PUBLICATIE DE VaNZARE NR. 397/2005 Astazi, 25.01.2006

        &#8222Subsemnatul Ciobanu Ioan, executor judecatoresc in cadrul Biroului executorului judecatoresc &#8222Ciobanu Ioan”, cu sediul in Bacau, strada Energiei, bloc 37, scara B, ap. 3

        Avand in vedere ca debitorii TARANU ANGHEL si TARANU ELENA, ambii cu domiciliul in Loc. Bacau, str. I.S. Sturdza nr. 59, Jud. Bacau, obligati la plata sumei de 45.890,43 LEI RON (458.904.300 LEI ROL) fiecare, reprezentand 40.976,755 lei RON (409.767.550 lei ROL) jumatate din diferenta contravaloare lucrari de constructie efectuate la imobilul proprietatea dumneavoastra si TVA, 4.876,025 lei RON (48.760.250 lei ROL) jumatate din cheltuielile executare, 7,65 lei RON (76.500 lei ROL) jumatate contravaloare taxe timbru, 30 lei RON (300.000 lei ROL) taxa Carte Funciara, catre creditorul urmaritor S.C. ARAV CON S.R.L., cu sediul in MUN. BACAU, STR. NUFARULUI BL. 9, SC. E, AP. 7, JUD. BACAU, prin titlul executoriu sentinta civila nr. 3122 din 19.12.2003, emisa de TRIBUNALUL BACAU si proces verbal privind cheltuielile de executare 397/2005 din 10.10.2005 emis de Birou Executor Judecatoresc &#8222Ciobanu Ioan”, care constituie titlu executoriu conform art. 371 7 Cod. proc. civila, au achitat doar suma de 1862,43 lei RON (Taranu Anghel) din suma totala datorataPrin prezenta publicatie de vanzare, aducem la cunostinta generala ca, in ziua de 01, luna 03, anul 2006, ora 12 – 12.30 va avea loc in localitatea Bacau, strada Energiei, bl. 37, sc. B, ap. 3, judetul Bacau vanzarea la licitatie publica a urmatorului imobil: cladire+ D + P + E + M in suprafata totala utila de 345,73 m.p. construita din beton si caramida, sarpanta din lemn cu termoizolatie, invelitoare de tabla Lindab cu jgheaburi si burlane finisaje: pardoseli din gresie si faianta import Spania, tamplarie lemn stratificat si geam termopan, trotuar din pavaj color instalatii: electrice de iluminat, centrala termica si terenul aferent, in suprafata de 506,43 m.p., cu deschidere catre strada I.S. Sturdza de 18,24 m.

        Imobilele situate in intravilanul mun. Bacau, str. I.S. Sturdza nr. 59, jud. Bacau, la intersectia strazilor I.S. Sturdza si Erou Gheorghe Nechita

        Pret de incepere a licitatiei: 1.240.251 lei RON(845.120 lei RON cladire, imprejmuire 14.687 lei RON, teren 380.444 lei RON).

        Mentionam ca imobilul se vinde grevat de urmatoarele drepturi: ipoteca rang I 26612/2005, som. 29444/2005 si som. 29445/2005

        Daca aceste creante nu se acopera la prima licitatie se va proceda, in aceeasi zi, la o noua licitatie pentru vanzarea imobilului liber de aceste drepturi. Pretul de la care va incepe licitatia, in aceste conditii, va fi cel prevazut de art. 509 alin. 3 si 4 Cod pr. civila.

        Invitam pe toti cei care vor sa cumpere imobilul sa prezinte ofertele de cumparare la sediul nostru mentionat mai sus si sa depuna recipisa C.E.C. prin care a consemnat la dispozitia executorului judecatoresc o cautiune, reprezentand 10 % din pretul la care a fost evaluat imobilul si sa se prezinte la termenul de vanzare si la locul fixat in acest scop.

        Drept pentru care am intocmit prezenta publicatie de vanzare in 8 exemplare, din care cate un exemplar se va afisa la sediul nostru din Bacau, str. Energiei, bloc 37, scara B, ap. 3, la sediul Judecatoriei Bacau, la locul unde este situat imobilul, la Primaria Bacau, BRD GSG Bacau.

        EXECUTOR JUDECATORESC&#8221

        Publicatia este semnata si stampilata.

        Daca creditorul nu achita suma ceruta de debitor si stabilita de instanta, oricine este interesat se poate inscrie la licitatie, in conditiile stabilite in Publicatia de vanzare.

        Scris de Gheorghe BALTATESCU

        Costurile ridicate ar putea scoate echipele clubului Stiinta Bacau afara din Sala Sporturilor/Solutie extrema:antrenamente in aer liber!

        de
        Deșteptarea
        -

        Dureri de cap pentru Florin Grapa. Nu antrenorul, ci presedintele de club. Daca antrenorul Grapa e scutit de probleme, fiind lider autoritar in Divizia A1 cu echipa de volei feminin Stiinta, in schimb presedintele clubului CS Stiinta Bacau are toate motivele sa se planga de migrene. Factura pe luna ianuarie referitoare la inchirierea Salii Sporturilor pentru antrenamente si jocuri

        s-a dovedit o adevarata lovitura de maciuca. Daca pana acum, Stiinta platea 34 de milioane de lei vechi pe luna, din 2006 costurile se ridica la peste 80 de milioane. In conditiile in care numarul orelor a ramas acelasi. Pentru echipele de volei (masculin si feminin) si handbal (masculin si feminin), Stiinta are programate 150 de ore la Sala Sporturilor, in timp ce pentru sectia de atletism, sunt inchiriate 19, 5 ore la Sala de Atletism. „Conform legii, de la inceputul acestui an, vom scoate din bunzunar mai mult decat dublu pentru a achita costurile legate de inchirierea salilor. O ora la Sala Sporturilor ne costa acum 500.000 lei vechi, iar la Sala de Atletism, 240.000&#8221, a declarat presedintele Grapa. „Singurul nostru noroc este ca, fiind club studentesc, beneficiem de o reducere de 50 la suta. Altfel, o ora la Sala Sporturilor ne-ar fi costat un milion si nu 500.000. Pe de alta parte, nu pot uita ca noi, clubul Stiinta, am suportat cheltuiala montarii contactorilor de la Sala&#8221, a adaugat oficialul bacauan.

        Pentru a iesi din acest impas, presedintele CS Stiinta cauta tot felul de solutii. Ideal ar fi gasirea unor sponsori care sa acopere suma integral sau macar in parte, asa cum se intampla in alte orase. In cel mai rau caz, se va recurge la o varianta de compromis: diminuarea numarului de ore rezervate antrenamentelor. „E neplacut, dar nu avem ce face. Daca nu gasim bani, vom renunta la o parte din antrenamentele din sala. De exemplu, e foarte posibil ca echipa de handbal feminin sa se antreneze doar de doua ori pe saptamana in sala, iar restul sedintelor de pregatire sa le efectueze in aer liber&#8221, a marturisit Florin Grapa. Daca nu s-a reusit inghetarea preturilor, exista in schimb toate sansele sa asistam la congelarea sportivilor!

        Definitiveaza proiectele

        In baza unei ordonante din luna decembrie, cluburile sportive nu mai pot fi subventionate in mod direct de catre administratiile locale. Pentru a beneficia insa de un ajutor financiar, cluburile trebuie sa inainteze catre Consiliile Locale proiecte in baza carora pot fi atrase fonduri nerambursabile. Data limita pentru depunerea unor astfel de proiecte este 15 februarie, iar una dintre gruparile care se prevaleaza de prevederile acestei ordonante este Clubul Sportiv Stiinta Bacau. &#8222Suntem pe cale de a definitiva aceste proiecte pe care le vom inainte administratiei locale”, a declarat presedintele clubului bacauan, Florin Grapa.

        Scris de Dan SION

        Cel mai important eveniment al planetei… in varianta redusa / Jocurile Olimpice de Iarna, editia a XX-a, au inceput ieri

        de
        Deșteptarea
        -

        Aseara, dupa inchiderea editiei noastre, s-a desfasurat la Torino festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarna. Torino este, probabil, cel mai mare oras care a gazduit pana acum marea competitie. Apropierea de Muntii Alpi si parteneriatul cu sase statiuni limitrofe: Cesana, Pragelato, Bardonecchia, Pinerolo, Sauze d&#8217Oulx si Sestriere a facut ca sa fie posibil a se disputa probele de schi, schi fond si trambulina. Italia a mai gazduit JO de iarna in urma cu 50 de ani, la Cortina d&#8217Ampezzo. Sigur, olimpismul si Jocurile Olimpice sunt doua lucruri sacre pentru intreaga omenire, dar… varianta hibernala nu se bucura de un succes la fel de mare ca JO de vara. Totusi, in orasul FIAT-ului, al echipei Ferrari si al lui Juventus, organizatorii de la CIO au reusit sa stabileasca un record de participare: nu mai putin de 85 de delegatii, cuprinzand aproximativ 2500 de sportivi, ce vor concura la 15 discipline, cu un numar mult mai mare de probe. Precedentul record fusese inregistrat la Salt Lake City, in 2002, cu 77 de tari si 2400 de sportivi. Fireste, nici atunci n-au „vrut&#8221 sa participe Ciadul, Mali sau Mauritania. Oricum, sa mentionam ca JO de iarna au fost decalate fata de surorile sale de vara dupa editia de la Albertville (Franta), din 1992. Urmatoarea editie, cea de la Lillehamer (Norvegia) a fost organizata in 1994. Deci, la un decalaj de 68 de ani dupa editia inaugurala (Chamonix, 1924), CIO si-a dat seama ca pentru sporturile de iarna nu este benefica concurenta celor de vara. Dar JO de iarna au nimerit, cumva, din lac in put, pentru ca sunt in aceiasi ani cu turneele finale ale Campionatului Mondial de Fotbal.

        Romania – in afara medaliilor

        Dupa cum afirma in urma cu aproximativ un secol episcopul de Pennsilvanya (si nu Piere de Coubertin, cum gresit cred multi), la Jocurile Olimpice „este important sa participi, nu sa castigi&#8221. Asa ca delegatia Romaniei, compusa din 25 de sportivi ce vor concura la opt discipline poate merge la Torino cu inima impacata. La casele de pariuri, cine mizeaza pe vreo medalie castigata de tricolori si ii iese, va iesi cu un profit de cel putin 65 de ori mai mare. Ar fi ca si cum Brazilia ar pierde la fotbal in fata Andorrei. Asta desi Romania are munti si posibilitatea de a amenaja multe partii de schi si de a atrage multi practicanti ai sporturilor de iarna. Dar infrastructura in sporturile hibernale este extrem de precara. Exista in toata tara doar 4-5 patinoare artificiale (doar doua functionale), o singura trambulina pentru sarituri (de lungime necorespunzatoare) si nici o pista speciala pentru patinaj viteza sau pentru short-track. In aceste conditii, nici nu putem pretinde de la sportivii nostri mai mult decat prezenta lor acolo.

        Romania a trimis 35 de sportivi la JO de la Lake Placid (1980 – cea mai numeroasa delegatie tricolora de-a lungul timpului) si doar 6 in aceeasi statiune americana, in 1932. Trecerea lor nu mai poate fi verificata la Lake Placid, deoarece in 1987 satul olimpic de-acolo a fost transformat in… inchisoare federala americana!

        De-a lungul timpului, Romania a cucerit o singura medalie la JO de iarna, la editia din 1968 (Grenoble – Franta), cand echipajul Ion Panturu-Nicolae Neagoe s-a clasat pe locul secund la bob 2 persoane. Altminteri, ai nostri au mai obtinut cateva locuri intre 4 si 6.

        Anul acesta, delegatia Romaniei are urmatoarea componenta:

        -Biatlon- Eva Tofalvi, Daniela Potlogea, Alexandra Rusu, Mihaela Purdea, Marian Blaj

        -Bob- Nicolae Istrate, Adrian Duminicel (ambii la bob 2 si bob 4), Mihai Iliescu, Levente Bartha (bob 2 persoane), Gabriel Popa, Danut Dobalciuc (ambii la bob 4 persoane)

        – Patinaj artistic – Gheorghe Chiper si Roxana Luca

        – Patinaj viteza – Daniela Oltean, Claudiu Grozea

        – Patinaj viteza pe pista scurta (short-track) – Katalin Kristo

        -Sanie- Eugen Radu-Marin Lascarescu (tandem), Cosmin Chetroiu-Ionut Taran (tandem)

        – Schi alpin – Daniel Nicolae, Bianca Narea

        – Schi fond – Zsolt Antal, Mihai Galiceanu, Monica Gyorgy.

        Ceilalti romani de la Torino

        Metropola italiana este si cel mai puternic centru al emigratiei romanesti de dupa 1990. Se estimeaza ca 100.000 de compatrioti ai nostri sunt, in prezent, torinezi, iar dintre ei 30 la suta ar fi din judetul Bacau.

        Evident, cel mai cunoscut roman din Torino este Adrian Mutu, care joaca la Juventus. Daca istoria ar fi fost alta, poate ca Ilie Balaci ar fi putut ajunge o somitate. Se spune ca patronul FIAT, Giovanni Agnelli, i-ar fi promis in 1982 lui Nicolae Ceausescu sa construiasca o uzina in Romania, daca craioveanul ar fi fost transferat la Juventus. Dar Ceausescu a refuzat, iar Balaci s-a accidentat grav in 1983 si nu a mai jucat niciodata la un nivel de competitivitate inalt.

        In satul olimpic va misuna si o mare echipa a Televiziunii Romane, formata din 11 reporteri-redactori, care vor transmite aproape toata desfasurarea Jocurilor. Cam toate transmisiile vor fi pe TVR 2, dar cei care au abonament la cablu vor putea urmari JO pe Eurosport.

        Legendele iernii

        Primul mare sportiv al disciplinelor hibernale a fost, fara doar si poate, Sonja Henje, a carei frumusete si maiestrie i-a atras pe producatorii de la Hollywood. Norvegianca a jucat in multe productii cinematografice si a capatat, nu mult timp dupa retragerea sa din sport, cetatenie americana. Din lumea patinajului artistic – care fascineaza poate chiar mai mult decat cea a hocheiului – ii mai amintim pe Katarina Wit (RDG, Germania), Robin Cousins (Marea Britanie), Elena Rodina/Alexandr Zaitev (U.R.S.S.), Jane Torville/Cristopher Dean (Marea Britanie), Kristy Yamaguchi (SUA).

        La hochei, dominatia U.R.S.S. a incetat dupa 1992, cand „zbornaia&#8221 s-a impus cu 3-1 in finala cu Canada. Sovieticii, in fruntea caruia stralucea legendarul Serghei Makarov, au fost protagonistii uneia dintre cele mai mari surprize negative din istoria sportului, cand au fost invinsi in 1980 de reprezentativa de amatori a SUA. A fost o alta replica la un eventual Brazilia – Andorra in fotbal.

        Din patinaj viteza, ii retinem pe olandezii R. Ritsma si I. Potsma, pentru multele recorduri mondiale stabilite. Dar personalitatea nr. 1, consideram noi, a fost americanul Eric Haiden, care in 1980 a castigat cinci medalii de aur la Lake Placid, pentru a mai cuceri una la ciclism, la JO de vara, el sfidand autoritatile tarii sale prin participarea la Moscova.

        Lumea schiului coborare este blindata de vedete, vom aminti doar de patru dintre ele: Jean Claude Killy (Franta), Franz Klammer (Austria), Ingmar Stenmark (Suedia), Alberto Tomba (Italia).

        O mare vedeta, dar nu neaparat si un mare sportiv, a fost si la bob: printul de Albert de Monaco, pe vremea cand era doar print mostenitor, a concurat intr-un echipaj de 4 al tarii sale.Scris de Peter KELMANN

        Primarul de Buhusi este nemultumit de maidanezi si de oamenii politici

          de
          Deșteptarea
          -

          @ Interviu cu primarul orasului Buhusi, Ionel Turcea

          -Cum o cheama pe matusa dumneavoastra?

          -(Surprins. Rade).Nu am matusi din categoria celor care ar putea face cadouri&#8230

          -Pesedist fara matusa?…

          -Am matusi de sange, nu de&#8230avere.

          -&#8222Sarac si curat&#8221?

          -Nu pot spune ca sunt sarac. Am o firma in care lucreaza toata familia. E mult stres, multa munca, dar ne descurcam mai bine decat altii.

          -Unii dintre oamenii fostului primar Gheorghita, despre care se credea c-or sa fie matrasiti, sunt si in gratiile dumneavoastra&#8230

          -Asta credeti dumneavoastra. Ei nu sunt in gratiile nimanui. Sunt functionari publici, au un statut care trebuie respectat. Nu i-a reclamat nimeni ca nu-si fac treaba. Criteriul de evaluare trebuie sa fie munca, nu relatiile de rudenie, prieteniile, simpatiile sau antipatiile.

          -Ce sentimente traiti cand auziti cuvantul maidanez?

          – Sentimentul de grija fata de cetatean. Cateodata, cand ma trezesc printre maidanezi, traiesc si un sentiment de spaima. Vreau ca, in curand, maidanezii sa fie o problema rezolvata. Lucram&#8230

          – Exista un grup de interese care invarte targul pe degete?

          -Nici nu vreau sa aud de asa ceva. Ce interese pot fi la Buhusi? Totul este in limitele normalului.

          -Precizati-mi doua motive de mari insomnii.

          -Lipsa resurselor financiare si imposibilitatea accesarii unor proiecte .

          -Buhusi: statiune de odihna sau oras parasit?

          -Statiune de odihna cu apartamente neincalzite?… Nici una nici alta. Este un oras cu foarte multi pensionari,cu foarte multi copii care au parintii plecati in strainatate. Un oras cu o medie generala a problemelor specifice oraselor romanesti.

          – Cum stati in sondaje?

          -Nu sondajele ma intereseaza, ci faptul ca trebuie sa rezolv multe dintre promisiunile pe care le-am facut in 2004. Pentru mine, important este ca buhuseanul sa constate ca nu indeplinesc degeaba aceasta functie. Nu m-am hotarat daca voi candida sau nu in 2008 la functia de primar.

          -Cea mai mare dezamagire?…

          -Clasa politica romaneasca.

          -Institutiile publice buhusene functioneaza normal?

          -N-am de comentat in privinta profesionalismului. Ma deranjeaza insa situatia Spitalului. Aceasta situatie trebuie analizata urgent la nivel local, judetean, national. 70-80 la suta din resursele financiare ale spitalului reprezinta salariile. in conditiile in care la primarie n-am putut acorda nici un salariu de merit, din cauza lipsei banilor, si la spital sunt 40 de salarii de merit, se platesc tot felul de ore suplimentare, in vreme ce bolnavii nu prea au ce manca&#8230 Adica intai platim salariile si apoi mai vedem noi ce facem?&#8230 Imobilul sectiei externe de neouropsihiatrie, care a fost reabilitat in urma cu vreo doi ani, arata ca vai de lume. E jale. Iar bolnavii de aici, dupa ce au problemele pe care le au, nici nu prea au ce manca.

          -Realizati un clasament al primarilor de dupa 1990&#8230

          -Nu pot, nu vreau. Toti au facut ce s-a putut, in functie de banii de care au dispus.

          -Sunteti un primar de nota&#8230

          -Asta apreciati dumneavoastra si electoratul.

          -&#8222Desteptarea&#8221 va enerveaza des?…

          -(Rade&#8230) Nu. Uneori ma suna la 4 si jumatate, dimineata&#8230 Chiar imi face placere&#8230

          -Spuneti ceva la &#8222liber-alese&#8221. Orice. Puteti chiar sa ne injurati.

          -As vrea sa dispun de resurse financiare suficiente. Cateodata sunt foarte necajit din cauza faptului ca nu pot rezolva repede problemele oamenilor.Scris de Ion FERCU

          Noua lege a mediului face valva/Amenzile mari ii sperie tocmai pe comisari

          de
          Deșteptarea
          -

          Noua lege a mediului ingreuneaza activitatea Garzii Nationale de Mediu. Principala ingrijorare a comisarilor o reprezinta majorarea valorii amenzilor, care va face si mai dificila recuperarea banilor proveniti din sanctiuni. Daca multe firme nu plateau amenzile nici pana acum, odata cu aceasta majorare, numarul contestatiilor va creste.

          Incepand cu 1 februarie 2006 au intrat in vigoare noile reglementari prevazute de OG 195/2005, emisa in decembrie anul trecut. Amenzile prevazute de noua ordonanta ajung sa fie, in unele cazuri, chiar de 16-17 ori mai mari decat cele care erau aplicate pana acum. De exemplu, in cazul unei persoane fizice care da foc la o miriste sau la stufaris, ori permite depozitarea deseurilor pe propriul teren, amenda minima pe care poate sa o ia s-a marit de la 5.000.000 de lei vechi, la 65.000.000 de lei. Amenda maxima, in cazul persoanelor fizice, a ajuns si ea de la 45.000.000 de lei vechi la 300.000.000 de lei vechi. In ceea ce priveste persoanele juridice, amenda minima a crescut de la 15.000.000 lei vechi la 250.000.000 lei, iar cea maxima, de la 225.000.000 de lei la 800.000.000 de lei vechi. „Nu e o bucurie ca au crescut. Nu este deloc usor sa dai o amenda. Suntem foarte ingrijorati in aceasta privinta. Inainte se faceau contestatii si la 5 milioane de lei, va dati seama ce se va intampla de-acum, cand amenzile au crescut in halul acesta&#8221, a declarat Titi Secara, comisar sef la Garda Nationala de Mediu, comisia judeteana Bacau.

          Societatile nu plateau nici pana acum amenzile

          Comisarului sef Secara spune ca multe societati refuzau sa plateasca sanctiunile, facand plangeri si lungind pelteaua in speranta de a scapa doar cu un avertisment. „Avem amenzi date din 2004, care nici acum nu au fost platite&#8221, a precizat Titi Secara. Un bun exemplu in acest sens il reprezinta societatea Sofert, care din 2003 a „colectionat&#8221 nu mai putin de 20 de amenzi, din care a platit numai 5, la restul facand plangeri. In ultima perioada, insa, societatea a inceput sa achite sanctiunile primite, avand in vedere faptul ca trebuie sa primeasca autorizatia integrata de mediu. Ultima amenda primita de Sofert a fost in data de 12.01.2006, societatea fiind nevoita sa plateasca 225.000.000 de lei pentru poluarea cu amoniac. „Sincer, nu ma asteptam sa o plateasca. E o schimbare totala de optica&#8221, a declarat Titi Secara.

          Comisarii nu vad partea plina a paharului

          Pe de alta parte, noile prevederi ale legii cu privire la majorarea valorii sanctiunilorar putea semnifica o crestere a veniturilor comisarilor de mediu. Conform OG 2/2001, comisarii, la fel ca si celelalte organe ce aplica sanctiuni, primesc 25 lasuta din amenzile incasate. Astfel, cei care platesc contraventiile achita amenda integral la trezorerie, urmand ca 25 la suta din suma totala sa fie virata in contul Garzii Nationale de Mediu, iar din acesti bani, 75 la suta revin comisarilor ce aplica amenzile. Pana acum, acestia incasau in medie un milion de lei pe luna din sanctiunile date, sub forma de stimulent. Odata cu cresterea amenzilor, veniturile comisarilor ar trebui sa creasca simtitor. Conditia este ca agentii economici care vor primi usturatoarele amenzi sa le si achite.

          Scris de Gabriel MIHAI

          Prelucratorii de lemn se pregatesc de proteste / Taxa de mediu scumpeste mobila

          de
          Deșteptarea
          -

          Prelucratorii de lemn din Bacau sunt extrem de nemultumiti de noile taxe pe care trebuie sa le suporte. Ieri, membrii Asociatiei Proforest s-au intalnit la Comanesti cu reprezentantii Garzii de Mediu si ai Camerei de Comert pentru a discuta problemele cu care se confrunta si pentru a gasi o solutie. Marea nemultumire este determinata de noua taxa de mediu pe care trebuie sa o plateasca incepand cu acest an. Potrivit Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 196/2005, publicata la sfarsitul anului trecut, din 2006, agentii economici care cumpara masa lemnoasa &#8222pe picior&#8221 trebuie sa plateasca in plus o taxa de 3 la suta din valoarea de achizitie a acesteia, catre fondul de mediu. Taxarea se face separat, dupa adjudecarea prin licitatie a lemnului. Factura trebuie platita directiilor silvice, care, ulterior, vireaza banii direct in conturile administratiei fondului de mediu. Aceasta nu este insa singura taxa pe care trebuie sa o plateasca procesatorii de cherestea. Potrivit aceleiasi ordonante de guvern, pentru prelucrarea lemnului, acestia trebuie sa achite inca o taxa de 3 la suta din valoarea de vanzare a produselor obtinute. Practic, daca o societate cumpara lemn pe picior de la directiile silvice si apoi il prelucreaza, trebuie sa plateasca statului cate 3 lasuta pentru fiecare operatiune. Specialistii in piata lemnului sustin ca firmele din domeniu vor cauta sa amortizeze aceasta dubla taxare prin includerea ei in pretul produselor finite vandute populatiei. Acestia sustin ca preturile mobilei realizate din lemn masiv si pretul parchetului ar putea sari cu 7-10 la suta pretul in perioada urmatoare. In opinia specialistilor, prin dubla taxare procesatorii de lemn nu vor mai fi incurajati in prelucrarea superioara a lemnului, deoarece, cu cat creste gradul de prelucrare cu atat produsul finit este mai scump. „Noi am considerat aceasta taxa o gluma. Este un abuz. Trebuie inteles ca noi vrem sa facem cat mai multe pentru mediu, si suntem constienti ca este un capitol esential in vederea aderarii la Uniunea Europeana, dar aceasta taxa pur si simplu ne desfiinteaza. Pai, este o taxa tripla, nu dubla. Vrem sa facem o delegatie la nivel national impreuna cu alte asociatii, si dorim sa discutam la nivel de minister, pentru a clarifica situatia&#8221, a declarat Gheorghe Milea, presedintele Asociatiei Proforest. Scris de Gabriel MIHAI

          Distributia orizontala lasa administratorii fara paine / Experiment intr-un bloc de pe Calugareni

            de
            Deșteptarea
            -

            Locatarii unui bloc de pe strada Calugareni vor fi primii consumatori ai CET care vor beneficia de un nou tip de distributie a agentului termic, iar asta fara sa scoata un leu din buzunare. Conductele de caldura si apa calda vor trece pe casa scarii. Fiecare apartament va avea gigacalorimetru si debitmetru.

            &#8222Este vorba despre blocul 8, unde va demara proiectul-pilot de schimbare a modului de distributie a agentului termic, ne-a declarat Ionel Dogaru, presedintele Asociatiei de proprietari Calugareni Nord. Am incheiat o intelegere cu conducerea CET in acest sens, iar noi suntem incantati ca suntem primii care vor incerca distributia pe orizontala, care presupune montarea coloanelor pentru incalzire si apa calda pe casa scarii. Acestea nu vor mai trece prin fiecare apartament. De pe casa scarii, tevile de apa calda si tur-retur la incalzire vor intra in fiecare apartament. Este ceva nemaipomenit pentru locatari, pentru asociatia de proprietari, dar si pentru asociatie&#8221.

            Avantaje peste avantaje

            Directorul CET, Vasile Dragusanu, este de aceeasi parere. „Avantajele sunt multiple, ne-a declarat managerul de la CET. Fiind vorba despre o singura coloana pe scara, nu mai multe, pentru fiecare tronson, agentul termic va ajunge mai repede si la o temperatura mai mare in apartamente. Avand gigacalorimetru si debitmetru pentru apa calda la usa, locatarii isi vor putea regla usor consumul. Ei vor avea control total. Montarea repartitoarelor este benefica, dar tot depinzi de cineva, care trebuie sa-ti citeasca acest consum. Pentru noi, ca furnizor, un avantaj important este acela ca putem incheia astfel conventii individuale cu proprietarii de apartamente. Relatia cu consumatorul nu va mai fi intermediata de asociatia de proprietari&#8221. Nu este de neglijat, in conditiile in care debitele consumatorilor la furnizorul de agent termic sunt imense, posibilitatea ca rau-platnicilor sa li se „inchida robinetul&#8221, fara ca asta sa-i afecteze pe vecinii care isi platesc la zi intretinerea.

            Cu 20 de milioane ai contorizare la usa

            Directorul CET mai spune ca toate cheltuielile cu schimbarea instalatiilor in blocul 8 de pe Calugareni sunt suportate de o firma care a realizat ceva asemanator, dar la scara mare, in Braila. In doi ani au schimbat sistemul de distributie a agentului termic la cateva sute de scari de bloc din Braila. Costul estimat pentru un apartament este de 20 de milioane de lei. Locatarii care se implica in acest proiect nu vor simti un prea mare disconfort, intrucat nu se va intrerupe furnizarea caldurii si a apei calde pe perioade lungi. Directorul CET se asteapta ca, dupa introducerea distributiei pe orizontala a agentului termic, sa creasca numarul cererilor de rebransare la sistem, mai ales ca gazele naturale se vor scumpi mereu. „La pretul crescut al gazelor se adauga cheltuiala cu intretinerea centralei de apartament, declara Vasile Dragusanu. Prin urmare, cred ca vom avea tot mai multi consumatori care revin in sistem. Iar pentru apartamentele cu centrale termice bransarea la conductele comune, care vor fi pe casa scarii, este mult mai simpla. In aceste apartamente exista deja instalatia pe orizontala. Si costurile vor fi mai mici&#8221.Scris de Doina MINCU

            Cand e oarba, justitia se face dupa ureche / Aventurile judecatorului Ion Popa prin justitie

              de
              Deșteptarea
              -

              Judecatorul Ion Popa, pana nu demult secretar general al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a devenit persona non-grata pentru multi dintre magistratii bucuresteni si nu numai. Asta pentru ca, de-a lungul vremii, judecatorul Popa a iesit in evidenta cu fel de fel de giumbuslucuri, care mai de care mai hilare sau in afara legii. Drept urmare, fostul secretar general al CSM a devenit subiectul mai multor articole de presa menite sa scoata in evidenta activitatea nu tocmai curata pe care a desfasurat-o de-a lungul vremii. Si pentru ca tacamul in ceea ce il priveste pe judecatorul Popa sa fie complet, ministrul justitiei s-a aratat in repetate randuri nemultumit de activitatea prestata de acesta, atat in cadrul ministerului unde a fost angajat ca director al Directiei de Resurse Umane, cat si ca secretar general al CSM.

              In timpul mandatului sau in functia de director al Directiei Resurse Umane din cadrul Ministerului Justitiei, judecatorul Ion Popa s-a facut cunoscut printr-o serie de masuri nu tocmai agreate de unii din cei din forurile superioare, cat si de unii magistrati si functionari ai justitiei din teritoriu. De fapt, chiar ministrul Monica Macovei spunea despre Popa ca &#8222nu a luat masura concreta in privinta reformarii justitiei si eficientizarii magistratilor&#8221. De altfel, gurile rele ale targului sustin ca Popa a fost un apropiat al ministrului PSD al justitiei, Rodica Stanoiu, ea fiind cea care l-a numit director in minister. Asta dupa ce Popa se confruntase cu o serie de scandaluri care il vizau in mod direct, scandaluri care scoteau in relief faptul ca magistratul de Buftea lua decizii de unul singur in dosare in care erau implicate cunostinte de-ale sale. Ajuns la carma resurselor umane, Popa s-a pus pe treaba, organizand &#8222concursuri&#8221 numai de el stiute, in urma carora &#8222cei mai bine plasati&#8221 ajungeau in functiile dorite. De notorietate este concursul din 2003, cand unul dintre participanti era chiar judecatorul Popa, motiv pentru care concurentul a luat o nota foarte buna care l-a propulsat intr-o functie favorabila la Curtea de Apel Bucuresti.

              Tot in categoria faptelor menite sa atraga atentia celor din organele de conducere ale ministerului, dar si a oamenilor simpli, se incadreaza si scandalul mapelor de evaluare profesionala. Ca un facut, pe vremea lui Popa la Directia de Resurse Umane din minister toata floarea cea vestita a magistraturii romanesti avea calificativul &#8222foarte bine&#8221, fara a se face o diferentiere in veun fel intre cei ajunsi prin forte proprii si cei care s-au folosit de &#8222sforile&#8221 trase de unul sau altul din cei cu interese, nu neaparat de cele morale. Asa se face ca timp de mai bine de 10 ani, nici un magistrat nu era trecut pe lista neagra a celor incapabili sa desfasoare o astfel de activitate, adicatelea sa ia decizii corecte si in spiritul legii.

              De-a lungul vremii, judecatorul Popa si-a facut prieteni in mai toate domeniile de activitate. Si pentru ca orice serviciu facut are si un revers, Popa are acum pe constiinta un alt scandal mediatic. Concret, un anume Munteanu Ioan, chimist la baza, a obtinut pe sest legitimatia de expert criminalist autorizat. Culmea coincidentei sau nu, Munteanu a devenit expert exact in perioada cand director la Directia Resurse Umane din minister era judecatorul Popa Ion. De fapt, prin cercuri restranse, Munteanu se lauda cu prietenia lui Popa, ceea ce demonstreaza ca &#8222expertul&#8221 nu trecuse prin furcile caudine ale examenului de atestare.

              De la MJ, in ograda CSM

              Pentru &#8222o activitate demna de invidiat&#8221, judecatorul Ion Popa a fost &#8222recompensat&#8221 cu o functie si mai si. Fara a sta prea mult pe ganduri, membrii Consiliului Superior al Magistraturii l-au numit cu surle si trambite in functia de secretar general al CSM. Toate, prin ianuarie 2005, fapt ce a revoltat conducerea Ministerului Justitiei, in frunte cu Monica Macovei. Si pentru ca lupul isi schimba parul, dar naravul ba, Popa a trecut la munci asemanatoare cu cele prestate prin MJ. Prima actiune demarata de judecator a fost cea a mutarii arhivelor Directiei de Resurse Umane din MJ in curtea CSM. Planurile i-au fost date insa peste cap, lucrarea neputand fi dusa insa la sfarsit datorita unui ordin de sigilare a arhivelor dat chiar de ministrul Macovei. Barfitorii sustin ca Popa si-a luat acoliti de-ai sai din MJ si i-a mutat in CSM printr-un procedeu nu tocmai ortodox. Cu alte cuvinte, judecatorul Popa a cerut transferul celor vizati de el din partea CSM si tot el l-a aprobat din parte MJ. Asta in conditiile in care transferul bomba il reprezenta cel al lui Ion Popa din cadrul MJ in cel al CSM.

              In cele cateva luni cat a ocupat functia de secretar general al CSM, judecatorul Popa s-a facut remarcat prin actiuni care au starnit mania celor care l-au propus in functia respectiva. Asa se face ca in urma controlului dispus de conducerea CSM, Popa a avut de a face cu acuzatii care nu il multumeau nicidecum. In urma controlului, lui Popa i-au fost imputate nereguli la toate directiile din CSM pe care le avea in subordine, drept pentru care judecatorul a contestat actiunea de verificare dispusa de CSM.

              Legat de Bacau

              Pe 4 august 2005, judecatorul Ion Popa intenteaza actiune in instanta, invocand motive de nelegalitate cu privire la Hotararea nr. 195/25.05.2005 a plenului CSM prin care era eliberat din functie. Si cum prietenul la nevoie se cunoaste, Popa a apelat la prieteni pentru a stramuta dosarul cu pricina intr-o zona in care influenta sa era inca prezenta. Asa se face ca, la data de 16 noiembrie 2005, prin incheierea de sedinta nr. 5500 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectia de Contencios Administrativ si Fiscal, in dosarul nr. 3118/2005, fostul secretar general al CSM obtine stramutarea dosarului la Curtea de Apel Bacau. Din completul care a judecat in prima faza cauza lui Popa facea parte la acea data si judecatorul Camelia Bratu, promovata de la Curtea de Apel Bacau la Inalta Curte cu ajutorul neconditionat al lui Ion Popa. Dosarul se afla acum pe rolul Curtii de Apel Bacau sub nr. 311/2006, in ograda unui prieten apropiat .

              De rasul curcilor…

              &#8222In conditiile in care inculpatii sunt toti la prima incalcare a legii penale si au o varsta extrem de tanara, credem ca in preajma sarbatorilor de Paste ar putea fi judecati in stare de libertate, perioada de arest preventiv fiindu-le suficienta pentru a-si da seama ca niciodat&atilde nu mai trebuie sa savarseasca o fapta similara&#8221. Aceasta este argumentarea adusa de Ion Popa intr-un dosar judecat de el la Buftea, fara nici o trimitere la vreun articol de lege sau altceva de genul acesta.Scris de Ovidiu DRUG

              Colegii cu pretentii europene

                de
                Deșteptarea
                -

                Colegiul Tehnic &#8222Ion Borcea&#8221 Buhusi, Colegiul Tehnic &#8222D. Ghica&#8221 Comanesti si Grupul scolar &#8222Al. Vlahuta&#8221 Podu Turcului se afla an gratiile resurselor financiare. Inspectoratul scolar Judetean Bacau, dar si Ministerul Educatiei si Cercetarii au selectat aceste institutii pentru generosul program de realizare a unor campusuri scolare. antre altele, un campus scolar ar putea cuprinde: camin (elevi/garsoniere pentru profesori) cantina si biblioteca laboratoare si ateliere centre de documentare, informare si recreare pentru elevi, cadre didactice si membrii comunitatii locale baza sportiva (terenuri de sport si /sau sala de sport) microbuz pentru transport scolar.

                Prof. Brandusa Popescu, inspectorul general adjunct, precizeaza: &#8222Obiectivul programului campusuri scolare al reprezinta realizarea unor unitati scolare complexe pentru educarea si pregatirea resursei umane solicitate pe piata fortei de munca si de dezvoltare regionala, precum si sporirea accesului la educatia-post obligatorie a tinerilor din mediul rural sau zonele defavorizate.&#8221 Una dintre conditii este reprezentata de necesitatea asigurarii unui numar minim de 200 de elevi an campus, pentru urmatorii patru ani. Deja, scolile amintite au depus la ISJ Bacau documentatia care vizeaza dorita structura a campusului. Si, tot&#8230deja, prinde contur una dintre ambitiile marturisite si realiste ale conf. univ. dr Radu Ababei, inspector scolar general: &#8222Colegiul Tehnic &laquoIon Borcea&raquo va avea sala de sport&#8221.

                Alte proiecte, PHARE RO 2004-2006, Coeziune Economica si Sociala (componenta anvatamant profesional si tehnic), au depasit faza studiilor de fezabilitate, au trecut prin furcile caudine ale expertilor. Ieri, Colegiul Tehnic &#8222Ion Borcea&#8221 Buhusi, Colegiul Tehnic &#8222D. Ghica&#8221 Comanesti, Colegiul Tehnic &#8222Petru Poni&#8221 Onesti si scoala Rachitoasa au fost anuntate ca vor primi, antre altele, ca echipamente TI: server, statie de lucru (24), statie de lucru multimedia (10), imprimante laser si color cu jet (4), faxmodem, infrastructura IT etc. Valoarea acestora, pentru fiecare scoala, este de 37.415 euro. De asemenea, fiecare dintre institutiile amintite va primi, ca elemente de birotica: videorecorder, televizor color, copiatoare (4), proiectoare multimedia, camera video aparat foto digital, DVD recorder, ecran, flipchart, telefon cu fax etc. Valoarea echipamentelor de birotica este, pentru fiecare institutie, de 9353 de euro. Aceste echipamente, care vor &#8222sosi&#8221 an semestrul al II-lea al anului scolar an curs, sunt doar un preambul al unui complex de lucrari de investitii care, la unele scoli, ar putea avea chiar si valoarea de aproape 600.000 de euro. Reabilitarile de cladiri, construirea si dotarea unor ateliere si cabinete, reparatiile capitale la instalatiile electrice, sanitare etc, dar si perfectionarea pregatirii cadrelor didactice , reprezinta &#8222vedetele&#8221 acestui program.

                Ministerul Educatiei si Cercetarii face precizarea: &#8222Echipamentele achizitionate an cadrul Programului PHARE TVET reprezinta o parte a efortului UE si Guvernului Romaniei de sprijinire a procesului de reforma si modernizare a anvatamantului profesional si tehnic din tara noastra&#8221.Scris de Ion FERCU

                Nevoia de medicamente depaseste estimarile guvernantilor / Farmaciile trag oblonul la compensate

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  La Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) figureaza 42 de farmacii care mai au buget pentru medicamente compensate si gratuite, din care in Bacau: Crisil Farm, str. Mioritei Filix Farm, str. Miron Costin Glob Farm, str. Marasesti Iondor Farm, str. Stadionului Mior Farm, str. Nicolae Balcescu Opencom, str. Mioritei Asclepios, str. Marasesti Balsam, str. 9 Mai Beladona, str. Bicaz Bios Farm, str. Pacii Dana Farm, str. Pasajul Revolutiei Elite Far, str. Marasesti Farmafil, str. Carpati Geani Farm, str. L. Patrascanu Iris, str. N. Balcescu Magistra, str. Marasesti Majefarm, str. M. Costin Malvi, str. 9 Mai Medica, str. N. Balcescu Palnis Farm, Bulevardul Unirii, Panaceea, str. N. Voda Profarm, str. Oituz Ramos Farm, str. Luminii Salofarm, str. 9 Mai Sensiblu, str. M. Viteazu Sibpharmamed, str. Alexandru cel Bun M-Farm, str. M. Viteazu. In orasele din judet mai au buget farmaciile: Bryonia, str. V. Alecsandri &#8211 Moinesti Cena, str. Pionierului- Buhusi Iris farm- Comanesti, Tominvest- str. Aleea Parcului- Comanesti Vasiliada, str. Republicii- Comanesti si Ana farm- Darmanesti. In Onesti, nici o farmacie nu mai are plafon pentru retete compensate si gratuite. In mediul rural, pacientilor ar trebui sa li se onoreze retete in punctele farmaceutice din Rachitoasa, Livezi, Beresti-Tazlau, Saucesti, Cleja, Tg. Trotus, Manastirea Casin, Dofteana si Garleni. In a zecea zi din luna februarie, jumatate din farmaciile aflate in contract cu CJAS au anuntat ca nu mai onoreaza retete, iar situatia raportata de farmacisti la CJAS se schimba de la o ora la alta. Numarul farmaciilor care mai au buget scade de la o ora la alta, pastrandu-si doar rezerve pentru urgente si copiii cu varste sub un an.Situatia este explicabila, consumul estimat fiind depasit de nevoia reala de medicamente a populatiei. Luna trecuta, farmaciile au primit un buget de 29,5 miliarde de lei, dar au eliberat si depus la CJAS spre decontare retete in valoare de 31,726 miliarde lei. „S-a intamplat asta intrucat am dat libertate farmacistilor sa onoreze retetele, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al CJAS. Am avut in vedere ca in acest sezon afectiunile cronice sunt agravate de conditiile atmosferice&#8221. Acelasi buget s-a alocat si pentru luna februarie. Luna trecuta, farmaciile au anuntat aproape toate ca au epuizat fondurile pana pe data de 22, asa ca este de asteptat ca peste 10 zile bacauanii sa nu-si mai poata lua medicamentele.Scris de Doina MINCU

                  Medicii si pacientii sunt bulversati / Misterul decontului de cheltuieli

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    De la inceputul acestui an, in spitale si in cabinetele medicale aflate in contract cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate se aplica o decizie a Ministerului Sanatatii pe care nu o inteleg nici medicii, nici pacientii. Este vorba despre eliberarea decontului de cheltuieli. Dupa o luna de aplicare, concluzia medicilor este ca muncesc degeaba si arunca banii pe formulare.

                    Pacientii care primesc decontul pentru prima data se uita nedumeriti, nestiind daca au de dat bani sau de primit. Rasufla usurati cand afla ca nu trebuie sa scoata sumele respective din buzunar, dar pleaca nelamuriti, caci nici medicii nu stiu sa le explice pentru ce le-au dat decontul. Unii medici de familie din mediul rural au observat ca, la cateva zile dupa introducerea decontului, pacientii s-au rarit. Prin sate circula si acum zvonul ca, la sfarsitul anului, pacientii vor plati valoarea consultatiei la medicul de familie.

                    Medicii harnici dau consultatii… de 7 lei

                    Medicii sunt indignati ca pierd timp si cheltuiesc bani din cauza acestui decont. Daca un medic de familie are 1.500 de consultatii intr-o luna, trebuie sa scrie 3.000 de exemplare de decont, caci pacientul primeste unul, iar al doilea ramane la cabinet. Pe o foaie incap patru formulare de decont, asa ca medicul da peste un milion de lei la copiator. &#8222Decontul acesta este chiar inutil la noi, medicii de familie, ne-a declarat dr. George Coneac. Fiecare medic de familie are stabilit un cost fix al consultatiei, care se revizuieste din trei in trei luni&#8221. Modul in care Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate a stabilit costul unei consultatii este contestat de medicii de familie. „S-a impartit suma pe care am primit-o anul trecut pentru numarul de asigurati de pe lista la numarul de consultatii, ne-a declarat un medic de familie. La unii dintre noi consultatiile valoreaza 70.000 de lei, la altii, 120.000 de lei. Cu cat ai muncit mai mult, cu atat iti valoreaza mai putin consultatia. Este o aberatie&#8221.

                    Decontul nu prevesteste nimic bun

                    Si spitalele s-au conformat si dau decont pacientilor la externare. Unitatea sanitara calculeaza tariful pe zi de spitalizare, contravaloarea consumabilelor – medicamente, materiale sanitare sau prestatii- a analizelor de laborator, dar si alocatia de hrana. Decontul de cheltuieli pentru servicii medicale se intocmeste in trei exemplare. Unul se inmaneaza pacientului, unul ramane la foaia de observatie iar un exemplar se transmite compartimentului financiar-contabil.

                    Ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, a declarat ca se incearca, prin introducerea decontului de cheltuieli, imbunatatirea managementului financiar al unitatilor sanitare si cresterea transparentei sistemului sanitar.

                    Directorii de spitale nu sunt convinsi de explicatie. „Chiar nu stiu care este rostul decontului, ne-a declarat dr. Elena Mazilu, directorul Spitalului Buhusi. Imi inchipui ca se vrea constientizarea pacientilor in legatura cu cheltuielile care s-au facut pentru ei. Este o munca grea si migaloasa, iar noi avem lipsa de personal&#8221. Pentru spitalele informatizate, eliberarea decontului nu este o problema. Unde se face „lucru manual&#8221, cum ar fi Spitalul Onesti, conducerea si-ar fi dorit ca, odata cu ordinul de la minister sa vina si dotarea corespunzatoare pentru a-l duce la indeplinire. Majoritatea cadrelor sanitare cred ca introducerea decontului de cheltuieli este primul pas spre restrangerea pachetului de baza oferit de sistemul public de sanatate, considerat prea generos in Romania. Asta inseamna ca, intr-un viitor nu prea indepartat, o parte din suma specificata de decont va fi platita din buzunarul pacientului sau din asigurarile private de sanatate.Scris de Doina MINCU

                    Volei masculin, Divizia A1, etapa a XVIII-a / Setati pe infrangere

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    @ Stiinta Dedeman Bacau &#8211 VCM Tomis Constanta 2:3 (-22, 19, -31, 13, -13)

                    Calculul hartiei o dadea drept favorita certa pe Tomis Constanta. Inaintea partidei s-a vazut, insa, ca oaspetii venisera la Bacau cu un lot de doar sapte jucatori (intre care nici un libero), dintre care doar doi fac parte din sextetul de baza constantean. Economia de fonduri pe care a facut-o Tomis si in cazul deplasarii la Zalau explica si infrangerea team-ului de pe Litoral in fata lui Remat. Dar, foarte probabil, Stiinta are probleme de psihic colectiv: jucatorii nu cred cu toata taria in victorie, fiindu-le suficient daca pot pune vina esecului unul pe seama celuilalt. Stiinta a avut succesul la indemana si a jucat bine in multe perioade ale meciului. A stat mai prost in ceea ce priveste calmul si solidaritatea. Este greu de spus in ce masura carentele de fond ale Stiintei vor fi rezolvate in doua saptamani. Cert este ca inca se poate evita retrogradarea.

                    Momente decisive

                    Primul set a inceput sub semnul echilibrului. Tomis parea ca se bucura de o reclama mult mai mare decat valoarea pe care o are. Constantenii dau permanent o proba de vedetism, pe tricourile lor fiindu-le trecute prenumele sau poreclele, la fel ca la marii sportivi brazilieni. Unii dintre ei, dupa ce au coborat din microbuz, au cerut medicului reuniunii pastile pentru dureri de cap. Parea sa fie o manevra care sa le justifice jocul slab, pentru ca Stiinta, dupa ce a fost condusa cu 8:3, a reusit un forcing de sapte puncte, conducand mai apoi si cu 13:11. Din pacate, o serie de servicii proaste si neintelegeri intre jucatori au usurat desprinderea sextetului oaspete, in doua randuri: o data pana la 19:16, a doua oara de la 21:21 la 22:25. Se putea scoate mai mult de la acest prin act!

                    Setoasa de revansa dupa inceputul de rau augur, Stiinta a dominat categoria actul secund, avand permanent un avantaj de cel putin patru puncte. Jocul echipei mergea snur, atacurile „intrau&#8221 aproape toate, blocajul functiona impecabil. Asa ca drumul spre victorie parea deschis.

                    Setul al treilea a parut a fi cel decisiv: daca l-ar fi pierdut, formatia constanteana s-ar fi prabusit definitiv. Dar Stiinta a avut talentul sa se bata singura, la fel ca in primul set (evidentiati prin erori individuale fiind Ghimes si Crinta). In lunga repriza de prelungiri a setului, Stiinta a fost in avantaj de doar doua ori, dar n-a izbutit sa-si valorifice cadenta cu care evita deznodamantul. Mai tari psihic, mai tenaci, au fost tot oaspetii, care au evitat sa intre in colaps.

                    Setul IV a fost o copie la scara mai mare a celui secund. Doar ca Stiinta Dedeman si-a creat un avantaj mai mare si nu a lipsit mult sa castige „la mic&#8221, adica Constanta sa nu faca mai mult de 10 puncte. Tomis a avut insa taria sa treaca peste esecul categoric si peste ceea ce ei au numit, la unison, „furtul arbitrilor&#8221. Transformandu-se de la sine putere in victime (arbitrii au fost, totusi, corecti), constantenii au dat mana unul cu altul si s-au indemnat: „Pe ei! Ii batem cu tot cu arbitru&#8221. Rezervele lui Tomis s-au comportat la fel de bine cum ar fi facut-o titularii. De partea cealalta, bacauanii n-au fost la fel de concentrati, in ciuda faptului ca publicul i-a ajutat din rasputeri, iar galeria Taurilor Furiosi a avut o comportare exemplara (spre deosebire de cea din partida Stiinta &#8211 Unic, din campionatul feminin). Studentii au inceput tie-break-ul crispati, iar oaspetii s-au instalat la conducere: 2:0, 3:1, 4:2, 5:3 si 6:4 pentru ei. Dar incurcate sunt caile voleiului! Stiinta a izbutit o serie de 5 puncte si chiuia pe cai mari avantajul a fost irosit cu inconstienta se mai putea repara ceva cand bacauanii au anulat primul match-ball al constantenilor, la 14:12. Iluziile au fost spulberate de serviciul gresit al lui Purice. Pacat, Stiinta putea invinge o echipa buna, care &#8211 se vede treaba &#8211 a reusit in doi ani sa-si faca o scoala de volei respectabila si orgolioasa.

                    Formatiile

                    Stiinta Dedeman Bacau &#8211 Crinta, Purice, Tofan, Hutuleac, Alexe, Ghimes (libero) au mai jucat: M. Cartacuzencu, I. Cartacuzencu, Lazar si Iacob antrenori &#8211 Cornel Paduraru si Marian Feru

                    VCM Tomis Constanta &#8211 Voinea, Pavel, Oancea, Branza, Parpala, Dirivenco a mai jucat: Mihaila antrenor &#8211 Gheorghe Brandza

                    Arbitri: Mihai Rusinoiu (Braila) si Vasile Stanga (Iasi).

                    Etapa a XVIII-a (ultima a primei faze): Stiinta Dedeman Bacau &#8211 VCM Tomis Constanta 2:3 Danubiu Tulcea &#8211 VCM Piatra Neamt 0:3 Remat Zalau – „U&#8221 Explorari Baia Mare 3:1 VCM Rm. Sarat &#8211 Steaua 3:2 Dinamo &#8211 Petrom Ploiesti 3:0.

                    Clasament

                    1.Dinamo Geomin Bucuresti 1816 249:16 34

                    2. Petrom Ploiesti 1814 447:19 32

                    3. VCM Tomis Constanta 1814 447:25 32

                    4. „U&#8221 Explorari Baia Mare 1810 839:33 28

                    &#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212&#8212

                    5. VCM Rm. Sarat 18 9 935:37 27

                    6. Remat Zalau 18 9 933:38 27

                    7. VCM Piatra Neamt 18 71129:39 25

                    8. Steaua Bucuresti 18 61234:41 24

                    9. Stiinta Dedeman Bacau 18 41426:48 22

                    10. Danubiu Tulcea 18 11710:53 19Scris de Peter KELMANN

                    Volei feminin/ A patra echipa calificata in play-off se va decide in ultima etapa / Unic sau Metal?

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    Cu o etapa inainte de finalul sezonului regulat, Divizia A1 mai are de rezolvat o singura problema: cea de-a patra echipa care va ajunge in faza play-off, alaturi de Stiinta, Rapid si Dinamo. Pana miercuri seara, era o lupta in trei: Dinamo, Metal Galati si Unic Piatra Neamt. Prin succesul de la Targu-Mures, Dinamo si-a asigurat calificarea. Astfel, lupta va continua in doi. Pe viata si pe moarte. Nu va fi un duel la distanta deoarece ultima etapa programeaza tocmai meciul dintre Unic si Metal, decisiv in privinta ocuparii locului patru in clasament. Chiar daca in acest moment se situeaza pe pozitia a treia, fiind avantajate atat de punctaj, cat si de set-averaj, galatencele au toate motivele sa fie ingrijorate. Sambata viitoare vor avea parte de o atmosfera infernala in sala din Piatra Neamt. Si vor intalni o echipa intr-o forma de zile mari. De cand a fost preluata de antrenorul Rapidului, Constantin Marian, Unic a avut un parcurs de exceptie. O singura infrangere, la tie-break, pe terenul campioanei Stiinta. In rest, victorii pe linie. Pentru a le depasi in clasament pe galatence, Encica, Nedelcu si compania trebuie, evident, sa castige. Dar nu oricum. Au neaparata nevoie de un succes cu 3-0. Este singurul rezultat care poate promova Unicul si condamna Metalul. La egalitate de puncte, primul criteriu de departajare este set-averajul. Acesta nu se calculeaza insa prin scadere, ca la fotbal, ci prin impartire. In acest moment, Metal Galati are un coeficient de 1,72, in timp ce echipa din Piatra Neamt are doar 1,5. Daca partida de saptamana viitoare va reveni Unicului cu scorul de 3-0, nemtencele vor ajunge la 1,61, iar Galatiul va cobori pana in dreptul unui 1,52.

                    Alaturi de meciul dintre Unic si Metal, ultima etapa programeaza si derby-ul de traditie Rapid-Stiinta Bacau. Spre deosebire de jocul de la Piatra Neamt, intalnirea din Giulesti nu conteaza in ceea ce priveste configuratia clasamentului. Indiferent de rezultat, Stiinta va ramane pe primul loc, iar Rapidul pe pozitia a doua. Pentru campioana Romaniei, derby-ul cu Rapid are insa ca miza orgoliul de a incheia sezonul regulat cu maximum de victorii. O dorinta cat se poate de legitima inaintea marilor batalii dinaintea celor patru turnee play-off.

                    Rezultatele etapei a 17-a

                    Arges Volei Pitesti-Unic Piatra Neamt 0-3

                    CSU Gaz Targu-Mures-Dinamo Lemtrans Bucuresti 0-3

                    Stiinta Bacau-Penicilina Iasi 3-0

                    IOR Bucuresti-Rapid AIBO Bucuresti 0-3

                    CSU Metal Galati-U Jolidon Cluj 3-0

                    Clasament

                    1.Stiinta1717051-1034p.

                    2.Rapid1714346-1331p.

                    3.Metal1712538-2229p.

                    4.Dinamo1711637-2328p.

                    5.Unic1711639-2628p.

                    6.Tg. Mures178932-2929p.

                    7.Penicilina1771030-3124p.

                    8.Arges1731411-4420p.

                    9.Jolidon172159-4619p.

                    10.IOR170172-5117p.

                    Programul ultimei etape (18 februarie)

                    Unic Piatra Neamt-Metal Galati

                    U Jolidon Cluj-IOR Bucuresti

                    Rapid AIBO Bucuresti-Stiinta Bacau

                    Penicilina Iasi-CSU Gaz Targu-Mures

                    Dinamo Lemtrans Bucuresti-Volei Arges PitestiScris de Dan SION

                    Senatorii au trantit Ordonanta „DNA”

                      de
                      Deșteptarea
                      -

                      Plenul Senatului a respins, joi, din lipsa de cvorum ordonanta privind modificarea competentelor Parchetului National Anticoruptie si transformarea acestuia an departament national de lupta ampotriva coruptiei. Cu 47 de voturi pentru si 33 ampotriva, transformarea PNA an departament national a fost respinsa de senatori. Principala modificare a ordonantei Guvernului viza reorganizarea PNA, astfel ancat deputatii si senatorii sa poata fi anchetati si trimisi an judecata. Prin respingerea acestei ordonante, faptele de coruptie savarsite de demnitari nu mai intra an competenta PNA, ci a Parchetului de pe langa analta Curte de Casatie si Justitie. Liderul Aliantei D.A. din Senat, Puiu Hasoti, a motivat absenta colegilor din Coalitie pe faptul ca foarte multi dintre acestia se afla la sedinta de Guvern sau an deplasari an strainatate. Dupa respingerea ordonantei privind modificarea si completarea atributiilor PNA, pe ordinea de zi a Senatului s-a aflat o alta lege cu aceleasi prevederi, dar cu raport de respingere din partea Comisiei juridice. Senatorii Coalitiei au cerut retrimiterea acesteia la comisie, pentru a nu fi respinsa si ea an sedinta de plen. De asemenea, legea organica, cel de-al doilea act normativ, a primit 47 de voturi pentru si 42 ampotriva. Premierul Calin Popescu Tariceanu a afirmat ca va analiza situatia creata an urma respingerii ordonantei privind DNA an Senat, aratand ca, an cazul an care nu vor exista alte cai de rezolvare, ai va cere sefului statului sa retrimita actul normativ la Parlament. &#8222Astazi (joi – n.r.) voi analiza care este situatia, dar cel putin un lucru vi-l pot spune de pe acum: an cazul an care alte cai de rezolvare nu sunt la andemana, ai voi cere presedintelui Traian Basescu sa retrasmita ordonanta spre dezbatere si aprobare la Senat”, a afirmat Tariceanu. Premierul Tariceanu a mai afirmat ca va discuta si cu grupurile parlamentare ale Coalitiei asupra deciziei Senatului de a respinge ordonanta privind modificarea competentelor PNA. &#8222Am aflat de aceasta decizie. Este o problema de cvorum, nu de atitudine politica”, a spus Tariceanu. antrebat daca ar fi motiv de alegeri anticipate situatia an care nu se va andrepta aceasta problema, avand an vedere importanta acestui act normativ pentru procesul de aderare, Tariceanu a spus ca nu poate aprecia ca este un motiv de alegeri anticipate.

                      DNA poate ancheta parlamentari cat timp decizia Senatului nu e definitiva

                      Procurorii anticoruptie continua anchetele an cazul parlamentarilor cat timp decizia de respingere a ordonantei privind anfiintarea DNA nu este definitiva, dar, daca decizia Senatului va fi confirmata, vor preda Parchetului instantei supreme toate dosarele de acest fel. an cazul an care presedintele cere reexaminarea legii de respingere a ordonantei, cele doua Camere reiau aceeasi procedura legislativa si, an situatia an care este din nou respinsa, presedintele tarii trebuie sa promulge legea an acest sens, decizia ramanand definitiva. Pana la o decizie definitiva, ordonanta de urgenta ramane an vigoare an forma publicata an Monitorul Oficial, astfel ca procurorii anticoruptie pot continua anchetele an care diversi parlamentari sunt acuzati de acte de coruptie. an cazul an care decizia Senatului va ramane definitiva, toate dosarele referitoare la parlamentari vor ajunge din nou la procurorii instantei supreme, adica la cei care au predat o parte din aceste cauze procurorilor anticoruptie, ca urmare a unei decizii din mai 2005 a Curtii Constitutionale. an mai anul trecut, Curtea Constitutionala a decis ca procurorii PNA nu mai au competenta de a ancheta senatori si deputati, astfel ca toate dosarele referitoare la parlamentari au fost transmise Parchetului analtei Curti de Casatie si Justitie. O ordonanta de urgenta adoptata de Guvern an 22 septembrie 2005 prevedea ca Parchetul National Anticoruptie (PNA) asi continua activitatea sub forma Departamentului National Anticoruptie, an cadrul Parchetului instantei supreme, noua structura urmand sa se concentreze exclusiv asupra cazurilor de mare coruptie. Tot atunci, Executivul a majorat, de la 5.000 euro la 10.000 euro, si valoarea sumei oferita ca mita si care face obiectul unui dosar de cercetare al departamentului.an momentul reorganizarii, din competenta de cercetare a PNA a fost eliminata o serie de categorii de persoane, precum agentii de politie, primarii sau viceprimarii comunelor si oraselor, notarii publici sau executorii judecatoresti, acestia urmand sa fie verificati de parchetele obisnuite. Noul departament avea sa se ocupe de toate infractiunile comise ampotriva intereselor financiare ale comunitatii europene, precum si de faptele de anselaciune, evaziune fiscala sau vamala al caror prejudiciu depaseste un milion de euro.

                      Senatori PSD: Nu avem nevoie de un DNA obedient si supus politic

                      Senatorii opozitiei au declarat, joi, ca anchetarea parlamentarilor supectati de coruptie se poate face, an continuare, prin intermediul Parchetului, fara a fi nevoie de un DNA &#8222obedient si supus politic”. Liderul grupului PSD din Senat, Ion Iliescu, a declarat, la finalul sedintei de joi, ca misiunea anchetarii demnitarilor si a parlamentarilor revine Parchetului, &#8222institutie autonoma si cu posibilitati de a actiona”. an plus, senatorul social-democrat Nicolae Serban a aratat ca &#8222solutia anfiintarii unui DNA obedient si supus politic” nu era cea mai buna pentru democratia romaneasca. &#8222Nu anchetarea exclusiv a liderilor opozitiei anseamna justitie si anticoruptie an Romania. Pentru a putea cerceta parlamentarii nu a fost o problema niciodata”, a mai spus senatorul PSD. an schimb, senatorul PSD Antonie Iorgovan s-a declarat convins ca presedintele Basescu va cere Parlamentului reexaminarea acestui act normativ.

                      Macovei vede respingerea ordonantei privind activitatea DNA ca pe &#8222o catrastrofa”

                      Ministrul Justitiei, Monica Macovei, a apreciat, joi, ca votul Senatului privind ordonanta DNA ar putea fi o reactie fata de faptul ca Departamentul National Anticoruptie (DNA) are an lucru dosare cu parlamentari, ansa a subliniat ca aceasta structura nu face &#8222politie politica”, ci aplica legea. Ministrul Macovei a declarat, antr-o conferinta de presa, ca este nevoie de sustinere politica pentru a se lupta cu coruptia, an conditiile an care Departamentul National Anticoruptie are toate instrumentele necesare – fonduri, logistica, procurori – pentru a duce aceasta lupta. Ministrul Justitiei a sustinut ca ceea ce se antampla an prezent cu anchetele deschise la DNA nu este &#8222politie politica”, ci un rezultat al independentei procurorilor si ca nici ea – an calitate de ministru – si nici o alta persoana politica nu a intervenit pentru a influenta instrumentarea acestor dosare. Raspunzand antrebarilor presei, Macovei a apreciat ca votul Senatului ar putea sa fie o reactie fata de faptul ca DNA are an lucru mai multe dosare cu parlamentari. Ea a aratat ca l-a informat despre aceasta decizie a Senatului pe presedintele Traian Basescu si ca nu stie ca acesta sa-si fi exprimat nici o parere. Situatia este cu atat mai angrijoratoare cu cat acest vot al Senatului a intervenit anaintea raportului Comisiei Europene referitor la domeniile monitorizate an procesul de integrare europeana, a adaugat ea.

                      Ambasada SUA, angrijorata de respingerea ordonantei privind DNA

                      Ambasada SUA asi exprima angrijorarea fata de respingerea OU de modificare a competentelor PNA si de transformare a acestuia an DNA si cere Guvernului si Parlamentului Romaniei sa ia toate masurile necesare pentru a se asigura ca lupta anticoruptie continua, inclusiv la cel mai analt nivel. Conform unui comunicat al misiunii diplomatice americane, remis agentiei MEDIAFAX, &#8222Ambasada SUA asi exprima angrijorarea an legatura cu evenimentele petrecute astazi (joi – n.r.) an Senatul Romaniei si care ar putea compromite capacitatea Departamentului National Anticoruptie (DNA) de a-si desfasura importanta sarcina de investigare a cazurilor de coruptie la nivel analt”. &#8222Cerem Guvernului si Parlamentului Romaniei sa ia toate masurile necesare pentru a se asigura ca lupta ampotriva coruptiei continua, inclusiv la cel mai analt nivel”, adauga sursa citata. Ambasada SUA mai precizeaza ca lupta anticoruptie ramane &#8222un factor esential” pentru viitorul Romaniei ca democratie an comunitatea euro-atlantica.Scris de MEDIAFAX

                      Schimbari cu japca in scoli / Ciolane pentru membrii de partid

                        de
                        Deșteptarea
                        -

                        Desi are pregatire profesionala si experienta in management, directorul scolii din Valea Seaca a fost &#8222sfatuit” de inspectorul teritorial sa-si dea demisia. Florica Trandafirescu spune ca acest lucru i se trage de la faptul ca nu este membra a unui partid de guvernamant. In scoala,

                        se stie deja ca fotoliul

                        de director este ravnit de un profesor de sport,

                        membru al Partidului National Liberal.

                        Florica Trandafirescu este directorul Scolii Generale nr.1 din comuna Valea Seaca din anul 2003. &#8222Atunci o brigada de indrumare si control a constatat deficiente in activitatea directorului Mihai Burchi, care a si fost destituit, explica profesorul Trandafirescu. La inceput am activat ca interimar, insa am sustinut concurs pentru ocuparea acestei functii. Lucrez in invatamant de 35 de ani, am studii superioare, sunt pofesor gradul I, am atestat in managementul educatiei si un contract managerial cu Inspectoratul Scolar pana in anul 2008. In plus, de anul trecut, am reusit sa includ scoala intr-un program PHARE. De cand sunt director am incercat sa dau o alta infatisare scolii. Am schimbat mobilierul si am introdus apa in unitatea de invatamant”. Se pare ca aceste &#8222realizari” nu-i sunt de prea mare folos managerului Florica Trandafirescu. &#8222Sa fie vreo luna de cand am auzit prin scoala ca voi fi schimbata din functie. Tot atunci am aflat ca la Inspectoratul Scolar s-a primit o anonima, prin care se aduce la cunostinta sefilor ca nu-mi fac datoria. A venit o echipa de inspectori, au analizat activitatea mea si m-au anuntat ca au gasit mai multe deficiente. Mi-au dat termen sa indrept lucrurile, pe care l-am respectat”, declara directorul din Valea Seaca.

                        Desi a crezut ca lucrurile s-au lamurit, la inceputul acestei saptamani Florica Trandafirescu a avut parte de o supriza soc. Daca la controalele anterioare i s-au reprosat tot felul de nimicuri, acum inspectorul teritorial care a calcat pragul unitatii de invatamant a fost mai mult decat direct. &#8222Domnul Zaharia mi-a zis in fata ca ar fi bine sa aleg formula cea mai simpla: sa-mi dau de buna voie demisia, ca altfel va face un control care se va finaliza tot cu demiterea mea. Deja in scoala se vorbeste ca voi fi inlocuita de profesorul Burchi, cel care a fost schimbat pentru activitate necorespunzatoare in anul 2003″, spune directorul Trandafirescu. Acest zvon este alimentat si de faptul ca Mihai Burchi a devenit din vara anului trecut membru al PNL si, in plus, este profesor de Educatia Fizica, specialitatea inspectorului general al Inspectoratului Scolar Judetean, Radu Ababei. &#8222Am discutat cu inspectorul Zaharia despre cele intamplate la scoala din Valea Seaca pentru lamurirea acestei probleme. Din cate am inteles, nu i-a spus doamnei directoare sa-si dea demisia. Doar i-a sugerat sa faca acest lucru, pentru a nu fi pusa in postura de a fi demisa”, precizeaza seful ISJ Bacau, Radu Ababei. Inspectorul general sustine ca nu se intentioneaza o schimbare politica la Valea Seaca, dupa cum e o simpla coincidenta ca persoana &#8222vizata” sa devina director este profesor de sport. Cazul a intrat si in atentia prefectului Gabriel Berca, care promite sa-l analizeze fara &#8222party-pris”.”Nu sunt de acord cu schimbarile politice. Eu merg pe principiul &laquooamenii competenti pe locurile lor&raquo. Dar din moment ce exista o asemenea chestiune, logic ar fi fost ca doamna director sa vina cu o sesizare la mine la Prefectura, nu la presa”, este de parere prefectul de Bacau, Gabriel Berca.Scris de Lili ADOCHITEI

                        Salariile sefilor din spitale au pornit spre Europa//Discriminare intre halatele albe

                          de
                          Deșteptarea
                          -

                          Consiliile de administratie din patru unitati sanitare cu paturi ale judetului Bacau au stabilit noile salarii ale sefilor. Daca la Spitalul Municipal Onesti si Sanatoriul Slanic Moldova s-a pornit de jos in sus, la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau si la Spitalul Municipal Moinesti s-a ales solutia &#8222dam sa avem de unde lua&#8221. &#8222La Spitalul Municipal Onesti nu am mers pe maxim, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al Directiei de Sanatate Publica si membru in Consiliul de Administratie al unitatii spitalicesti. Am discutat chiar cu directorii respectivi si au fost de acord ca spitalul nu-si permite sa-i plateasca maxim. Peste trei luni, cand se vor reevalua salariile, vom vedea daca vor creste sau vor scadea. De altfel, s-ar fi creat si mari discrepante: directorul de ingrijiri medicale, fost asistent sef, ar fi avut salariu de 18 milioane de lei, iar un medic sef de sectie, 12 milioane de lei&#8221. Directorul general al Spitalului Onesti va avea salariul de 26 de milioane lei, nu 28 de milioane, maximum prevazut de lege. Contabilul sef va primi 15 milioane de lei, maximum fiind 24 de milioane, directorul administrativ- 12 milioane lei (cu 10 milioane sub maxim), iar directorul de ingrijiri- 11 milioane (18 milioane fiind salariul maxim). La Slanic Moldova, directorul va fi salarizat cu 20 milioane lei (28 milioane este maximum), iar contabilul sef cu 10,4 milioane (maximum este 24 milioane lei). Sefii Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) si ai Spitalului Moinesti au fost mai norocosi. &#8222Aici s-a mers pe maxim, ne-a declarat dr. Mihaela Popescu, director al DSP. Probabil ca de la 1 aprilie, cand va aparea consiliul consultativ, se vor discuta din nou salariile&#8221. Prin urmare, incepand cu 1 ianuarie 2006, salariile sefilor din SJU sunt: directorul general- 30 de milioane de lei, contabilul sef- 26 milioane lei, directorul administrativ- 24 milioane lei, directorul de ingrijiri- 20 milioane lei. La Spitalul Municipal Moinesti, limita maxima este sub cea a spitalelor judetene: directorul general- 28 de milioane lei, contabilul sef – 26 milioane lei, directorul administrativ- 24 milioane lei, iar directorul de ingrijiri medicale- 20 milioane lei. La aceste sume se adauga diferite sporuri. Astazi se vor stabili salariile sefilor din Spitalul Comanesti. Scris de Doina MINCU

                          1...5.7285.7295.730...5.782Pagina 5.729 din 5.782

                          		 ziare & stiri
                          © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.