Dupa EBOLA, virusul care a speriat lumea in anii 70, dupa aproape 50 de ani, gripa aviara a intrat brutal din nou in viata noastra. Purtat de pasari, virusul s-a cuibarit in peste 20 de tari, din Asia si pana in nordul Europei. Fara leac deocamdata, lupta organizatiilor mondiale, a guvernelor este indreptata in directia prevenirii extinderii si manifestarii. Gripa aviara este mortala la oameni, transferul virusului de la pasarile purtatoare la persoane fiind de risc maxim. Pana in prezent, in intreaga lume au murit peste 80 de persoane, din Filipine, Turcia, Indonezia etc. De la manifestari localizate doar pe anumite perimetre, in ultimul timp, virusul si-a facut efectul in Sudul Europei (Turcia, Bulgaria, Slovenia, Romania), dar si in centrul si nordul continentului, in Austria, Germania, Franta, Olanda. Nu mai este o gluma. In Romania au fost descoperite mai multe focare, in judetele Constanta, Tulcea, Dolj, Braila, masurile stabilite de ministerele de resort au fost, inca de la primele semne extrem de dure, satele au fost izolate complet, pasarile au fost omorate si s-au stabilit masuri de prevenire la nivelul intregii tari.

Daca la inceput, romanii au privit cu o oarecare detasare efectele virusului, dar si a masurilor luate, in ultimul timp populatia a devenit constienta de pericolul care o paste, daca nu se conformeaza si nu respecta intocmai ceea ce au stabilit OMS, Autoritatea Sanitar – Veterinara, Ministerul Sanatatii si organismele locale. Virusul este purtat pe suprafete imense de pasarile calatoare, moartea lor si confirmarea existentei virusului H5N1 a bagat groaza in populatia mai multor tari.In ultimul timp, virisul a lovit chiar intr-un oras, este vorba de Navodari. Nu mai este o gluma si sfatul specialistilor este ferm: cine nu respecta masurile stabilite poate fi amendat si chiar i se poate intocmi dosar penal.

Directia Sanitar Veterinara a judetului Bacau a stabilit 10 puncte tinta, care sunt monitorizate zilnic, ele sunt localizate de-a lungul lacurilor de pe Bistrita, de la Buhusi si pana la Sascut, unde sunt semnalate mari grupuri de pasari calatoare, rate si lebede in special. S-a creat un sistem de informare a situatiilor speciale si de urgenta, astfel ca specialistii din DSV, medicii veterinari din teritoriu pot interveni rapid, acolo unde se constata pasari moarte sau comportamente ciudate, atat la pasarile domestice dar si la cele salbatice. S-au creat comandamente antiepizootice in toate localitatile, s-au afisat peste tot pericolele care ne pasc si masurile ce trebuie luate. In primul rand, pasarile domestice nu au ce cauta in strada. In al doilea rand, in colectivitati, scoli, gradinite, spitale, gospodarii vor fi respectate masurile de igiena primare. Sapunul si apa sunt tratamente eficiente. Americanii ne promit un vaccin eficient spre sfarsitul anului 2006.

Raid de rutina soldat cu lebede moarte

Ne-am pregatit dis-de- dimineata. Medicii Grigore Grumazescu si Ion Bagu de la DSV Bacau au incarcat masina tot echipamentul necesar: combinezon special, masca, manusi, cizme, trusa si pompa de dezinfectie, care foloseste solutie de VIRKON S, 1 la suta. S-a stabilit traseul: Garleni, Racova, Buhusi, Galbeni, Sascut. Grigore Grumazescu este responsabil cu „zburatoarele&#8221. Cu o zi inainte de pe lacul Garleni au fost „recoltate&#8221 doua lebede moarte. A fost alerta maxima. Au fost aduse la Laboratorul de la DSV. Analiza rapida a stabilit ca au fost ucise sau au murit din cauza unor agresiuni provocate de oameni.

Ajungem pe malul lacului de la Garleni. Facem un tur. Sute de lebede si mii de rate salbatice si-au gasit loc de iernat pe acest lac. „Sunt mult mai multe ca in alti ani, ne spune dr. Grigore Grumazescu. Venim zilnic aici, le monitorizam, le urmarim traseul de zbor si tinem permanent in alerta colectivitatile din zona. Avem un mare noroc, asezarile umane sunt la mare distanta de aceste lacuri, pasarile domestice nu pot intra in contact cu cele salbatice.&#8221 Facem fotografii. Nu suntem agreati si multe lebede isi iau zborul. &#8222Le stim traseul, ele zboara doar de-a lungul apei, de la Racova, Garleni, le gasim la Bacau sau Galbeni&#8221, ne spune dr. Ion Bagu. Un simplu zbor planat poate aduce virusul.

Surpriza de la stavilar

Mizerie mare la stavilarul lacului de la Garleni (asupra acestui aspect vom reveni in zilele urmatoare). Printre sticle de plastic, crengi, ciocani, lemne, busteni, dr, Grumazescu descopera o lebada moarta. Ne atentioneaza sa pastram distanta. Se echipeaza standard, aproape ca un cosmonaut, si, cu ajutorul personalului de la Baraj, reuseste sa scoata lebada din apa. &#8222Vedeti, nu are cap. A fost taiat. O vom duce rapid la laborator. Se pare ca este moarta de mai multe zile. Medicii din teritoriu, localnicii ne spun ca sunt persoane care incearca sa le prinda pentru a fi consumate. Nu avem date certe, insa semnele ne duc spre aceasta concluzie&#8221, zice rapid dr. Grumazescu. Lebada este scoasa cu o cange, introdusa intr-un sac special, sigilata, dupa care se dezinfecteaza locul si uneltele. Totul este facut ca la carte. Medicii veterinari, Vasile Scaleschi de la Garleni si Alexandru Bejan de la Racova ne confirma ca o parte din sateni ar atenta la viata lebedelor („decat cartofi, mai bine o lebada&#8221). „Am descoperit pe malul lacului cartuse, ceea ce inseamna ca locuitorii din zona trag dupa rate sau dupa lebede&#8221, ne spune dr. Bejan. Sunt inconstienti, sunt de acord medicii veterinari.

Taranii au prins frica de aviara

La primarii sunt afise prin care cetatenii sunt avertizati asupra pericolelor intrarii in contact cu pasarile salbatice. Sunt de asemenea mentionate restrictiile la circulatia pasarilor domestice, dar si amenzile care le pot primi, in caz de nerespectarea masurilor stabilite. Vlad Toader, primarul din Racova ne spune ca taranii au realizat pericolul si nu-si mai lasa pasarile de izbeliste. „Sunt foarte cooperanti, cer sa fie vaccinati, sa fie vaccinate si pasarile, majoritatea a inteles ca nu-i de glumit cu gripa aviara. Este un semn ca munca noastra, a medicilor, a informatiilor primite pe diferite canale isi fac efectul, ceea ce ne bucura.&#8221 La Racova este o situatie speciala. La capatul satului este o ferma care apartine de Agricola International. „Masurile stabilite acolo sunt extrem de riguroase. Nimeni nu intra si nu iese fara sa respecte normele stabilite, nici persoane si nici masini. Pasarile care apartin salariatilor de la aceasta ferma au fost vaccinate de medicii de la ferma, igiena este foarte stricta. Dupa cate am inteles se va ajunge pana acolo ca toate ratele si gastele din aceste gospodarii sa fie sacrificate, evident cu despagubiri. De aceea si noi, in comuna, nu ne jucam cu acest pericol&#8221, mai spune dr. Alexandru Bejan.

Lebada intra la autopsie

O echipa isi continua drumul spre Galbeni si Sascut. Noi ne oprim la Laboratorul de analiza de la DSV. Aceeasi procedura: costum complet, protectie maxima. Intrarea noastra in laborator este oprita. „Gata, ati vazut tot, de aici intervin specialistii. Va vom comunica rezultatul maine, insa sigur este vorba de o moarte prin agresiune&#8221, declara si dr. Sorin Ivanciu, director adjunct al DSV. Gratioasa lebada, care ne incanta pe lac si in zbor, a ajuns sa fie acuzata de purtatoare a unui virus foarte periculos. Un imbecil i-a luat viata si sute de oameni au fost pusi in alerta. Este sau nu H5N1? De data aceasta nu a fost, dupa cum ne-au comunicat specialistii de la DSV. Dar maine?Scris de Gheorghe BALTATESCU

In cursa pentru obtinerea salariilor de merit, in scolile bacauane incolteste samanta zazaniei, otrava inveninand atmosfera pana la depasirea limitei de suportabilitate. Chiar daca potrivit metodologiei aceasta recompensa financiara se ofera pentru activitatile extracurriculare desfasurate pe parcusul unui an, printr-o intelegere tacita cu directiunea, in unele scoli salariul de merit se ofera prin rotatie fiecarui cadru didactic, indiferent de

valoarea sa profesionala. Inspectoratul Scolar Judetean Bacau recunoaste ca exista aceasta practica si sustine ca a luptat sa o starpeasca

&#8222Salariile de merit au inceput sa fie percepute ca niste ajutoare sociale, ne-a declarat Brandusa Popescu, inspector scolar general adjunct in ISJ Bacau. In unele scoli exista o practica legat de acordarea acestor sporuri salariale. Au facut o intelegere. Pentru ca sunt institutii in care toate cadrele didactice muncesc si pentru ca doar un procent din total pot primi intr-un an salariu de merit, admit sa-l ia prin rotatie&#8221. Anul acesta, la ISJ Bacau s-au depus 10 contestatii in urma afisarii rezultatelor dupa concursul de dosare. Dascali din mediul rural contestau punctajul pe care l-au primit, sustinand ca, potrivit metodologiei, aveau dreptul la salariu de merit. &#8222Am avut cateva anchete in care am luat metodologia de la capat. Am observat ca multe incalcari se fac in consiliul de administratie al scolii&#8221, ne-a declarat Brandusa Popescu. Reprezentantii ISJ spun ca cele mai multe cazuri de genul acesta se intalnesc in scolile din mediul rural. Astfel, printre cei care au depus contestatii se numara cadre didactice de la Gradinita &#8222Ion Creanga&#8221 din Moinesti, Scoala Cucuieti, Scoala de Arte si Meserii din Parincea, Scoala din Prajesti, Scoala Casin. &#8222Foarte greu se accepta in colectivul didactic metodologia data de Ministerul Educatiei si Cercetarii. Anul acesta a trebuit sa ma lupt pentru a primi salariul de merit. S-au opus: . Trei luni de zile n-a vorbit nimeni cu mine dintre colegi, pentru ca m-am incapatanat sa lupt pentru dreptul meu. Am avut parte de o multime de sicane&#8221, ne-a declarat sub protectia anonimatului un cadru didactic din mediul rural. Pe de alta parte, Brandusa Popescu a recunoscut ca teancul de adeverinte dintr-un dosar depus pentru salariul de merit reflecta adesea o imagine falsa. Aceasta a recunoscut ca exista in ultimul timp obiceiul ca scolile sa elibereze adeverinte in serie pentru fiecare participant la o activitate extracurriculara, uneori chiar si pentru cele care nu se mai tin. &#8222La sedinta cu directorii am apelat la ei sa nu-si mai dea acordul de a se elibera adeverinte si pentru colaboratori, ci doar pentru coordonatorul unei actiuni&#8221, ne-a declarat Brandusa Popescu. Daca salariul de merit (un plus de 15 la suta din salariu, lunar, timp de un an) naste animozitati in colectiv, in lupta pentru obtenirea gradatiilor de merit (20 la suta, timp de patru ani), regulile jocului sunt si mai dure, pe sistemul scopul scuza mijloacele. Aici, se bat directori, inspectori sau simple cadre didactice cu trecere la directiune. Rezultatele in urma concursului de dosare pentru gradatiile de merit se vor afla pe data de 8 martie. Doar 264 vor fi aprobate, in conditiile in care sunt 424 de solicitari.Scris de Laura Huiban

Procurorii de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau si politistii de la Investigatii Criminale au reusit sa rezolve un caz dificil, dupa aproximativ trei luni. Dosarul si-a gasit finalizarea atat de tarziu, pentru ca suspectul fugise in strainatate. Alin Catalin H., in varsta de 21 de ani, din Secuieni, este acuzat ca a omorat-o in bataie pe Verginia G., pentru ca nu a vrut sa-i dea pensia. Tanarul va trebui sa raspunda in fata legii pentru omor deosebit de grav si tentativa de talharie.

In ziua de 9 noiembrie 2005, Verginia C., in varsta de 82 de ani, din Secuieni a fost descoperita fara suflare de catre unul dintre nepotii ei. Tanarul venise sa vada daca batrana mai are nevoie de ceva si a gasit-o teapana in casa. Mai mult, peste tot in gospodarie erau numai urme de sange, iar victima avea capul spart si zeci de vanatai pe corp. Barbatul a anuntat imediat politia, care a declansat o ancheta. Initial, procurorul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau si politistii de la Serviciul de Investigatii Criminale au mers pe ideea ca femeia a cazut de pe scara, dar nu au exclus si ipoteza unei crime. Mai ales ca, dupa efectuarea necropsiei, medicul legist a stabilit ca decesul Verginiei C. a fost violent.

Puloverul si pantalonii suspectului erau pline cu sange

Potrivit certificatului medico- legal, moartea babutei s-a datorat unei insuficiente respiratorii. Legistul a mai constatat un traumatism toracic, o fractura medie-sternala si costala bilaterala, cu plaga pulmonara. Anchetatorii au stabilit un cerc de suspecti, in care a intrat si Alin Catalin H., un tanar de 21 de ani, din Secuieni. Audiat la scurt timp dupa crima, individul nu a reusit sa-i faca pe procuror si politisti sa creada ca nu are nici o legatura cu moartea octogenarei. In urma unei perchezitii domiciliare, anchetatorii au descoperit hainele tanarului pline de sange. Nici aceasta proba insa nu a fost in masura sa dezlege limba lui Alin. El a declarat ca a auzit-o pe batrana strigand si a intrat in curtea ei, cat sa o ajute sa ajunga in pat. Asa a reusit sa-si murdareasca hainele. Dar nu a recunoscut ca ar avea vreo legatura cu moartea femeii. Politistii au trimis spre analiza probe din sangele gasit pe puloverul si pantalonii suspectului, in vederea stabilirii ADN-ului.

A fugit in Italia sa scape de ancheta

Stiindu-se luat in colimator, in ziua de 3 decembrie 2005, Alin Catalin H. a parasit tara si s-a refugiat in Italia. Pe 20 februarie 2006 a venit acasa, moment in care a si fost retinut de politisti. Anchetatorii primisera rezultatele analizelor si s-a dovedit ca sangele de pe hainele tanarului apartine Verginiei C. &#8222Probabil aflat sub influenta bauturilor alcoolice, Alin Catalin H. a intrat peste batrana si a vrut sa-i ia pensia, ne-a declarat comisarul sef Dumitru Isachi, seful Serviciului Investigatii Criminale, din cadrul IPJ Bacau. Cum femeia nu a vrut sa renunte la bani, tanarul a batut-o”. Fiind in varsta si slabita de boala, Verginiei nu i-a trebui foarte mult sa treaca in lumea umbrelor. Speriat de fapta sa, individul s-a grabit sa dispara din curtea victimei, inainte sa-l mai vada cineva. Nici nu a mai fost interesat de pensia babutei, cele 2,68 milioane de lei fiind descoperite de anchetatori intr-un buzunar de haina. Alin Catalin H. a fost retinut 24 de ore pe baza de ordonanta si prezentat ieri instantei cu propunerea de arestare. Acuzatiile aduse individului sunt omor deosebit de grav si tentativa de talharie.

Scris de Lili ADOCHITEI

Maternitatea din Onesti inregistreaza, in ultima vreme, un numar tot mai scazut de avorturi. Alarmant ramane faptul ca tinerele onestence (majoritatea minore-n.n.) continua, totusi, sa apeleze la medicii de specialitate pentru a scapa de o sarcina nedorita. Numai de la inceputul acestui an, circa 160 de femei au suferit astfel de interventii chirurgicale, iar varsta acestora este din ce in ce mai mica. Pacientele sunt, in general, fete cu media de varsta 14-16 ani, necasatorite, care fac parte din familii cu diferite dificultati, au probleme sociale, dar si un nivel foarte scazut de educatie. Inconstienta lor produce o patologie extrem de grava si foarte riscanta pentru sanatatea lor. Nu de putine ori, dupa o astfel de interventie, medicii ginecologi au fost nevoiti sa interneze pacientele din cauza multiplelor complicatii care au aparut, ulterior interventiei chirurgicale. Din fericire, pana in prezent, nu s-au inregistrat cazuri de deces din cauza vreunui avort. &#8222Se poate spune ca a scazut simtitor numarul pacientelor care se adreseaza Maternitatii pentru realizarea acestui gen de interventii chirurgicale, in primul rand datorita unei bune educatii sexuale primite in familie, ori scoala. Daca, in anii trecuti, aveam un mare numar de asemenea cazuri, in prezent, datorita utilizarii mijloacelor moderne de contraceptie, numarul acestora este in continua scadere. Astfel, onestencele ajung tot mai des la medic, fara sa fie nevoie de avort, intrucat anticonceptionalele se elibereaza in farmacii doar la recomandarea expresa a medicului&#8221, ne-a precizat dr. Virginia Beceru, medic specialist. Comparativ cu ultimii trei, avorturile au scazut cu cel putin 80 %, ceea ce inseamna ca populatia Onestiului, dar si din imprejurimi, apeleaza tot mai des la mijloacele de contraceptie. In prezent, pe primul plan au ajuns sa fie masurile de prevenire si combatere a fenomenului avortului. Scris de Dana LUNGU

Daca elevii pot rasufla usurati ca au scapat de teze, lucrari si ascultari si dupa o binemeritata vacanta au inceput lejer noul semestru, studentii mai au inca de tras la jugul sesiunii. Fie ca sunt de-abia la inceputul &#8222chinurilor&#8221 sau ca supliciul e in toi, pregatirea examenelor este o piatra de incercare pentru multi studenti. Prada stresului sau din lipsa unei motivatii, unii devin robii unui proces care ii poate duce spre cel mai sigur esec…

Doua profiluri extremiste

Grea viata, tocitul! Desi profesorii isi bat gura de pomana spunandu-le invataceilor ca munca sustinuta ramane cel mai sigur mijloc de a reusi la examene, de la teorie la practica drumul este lung. Atat elevii si studentii de tip &#8222furnicuta” cat si &#8222greierii” cei lenesi asteapta ultimul moment pentru a se apuca de treaba. Totusi, o cat de mica disciplina ar inlatura stresul si alte multe esecuri. Diletantilor trebuie sa le intre bine in cap ca nu se poate asimila un an intr-o saptamana sau in doua. Asa ca adeptilor incurabili ai recapitularilor de ultima ora nu le mai ramane decat &#8222frunzaritul” si invatatul pe sarite. Totusi, pentru ca subiectele se reiau, cu putina minte si mult noroc poti reusi sa reperezi esentialul, pentru ca atunci cand esti presat de timp, trebuie sa extragi ce e mai important. Si elevii &#8222seriosi&#8221 ajung uneori stresati. Logica nu razbate intotdeauna cand este vorba de pregatirea pentru examene. Elevii si studentii cei mai stresati nu sunt obligatoriu si cei mai lenesi sau mai slabi. O seama de elevi care se dau peste cap o buna parte a anului, mancand cartea, intra in panica si se pierd cand se apropie data fatala. De cele mai multe ori victime ale tocitului, ei isi imagineaza ca nu muncesc indeajuns. Stresul creste astfel ingrijorator de tare. Examenul care nu ar trebui sa fie decat o simpla formalitate devine in mintea lor un obstacol de netrecut. Si totusi reteta care sa imblanzeasca panica de care sunt cuprinsi acesti &#8222tocilari” este simpla: ei trebuie sa redescopere bucuriile relaxarii. Incepand cu o simpla plimbare si terminand cu cateva exercitii de gimnastica, este extrem de important sa iasa la aer si sa se destinda, aceasta fiind cheia reusitei. Si ii asiguram ca nu va fi un timp pierdut…

Retete ale &#8222succesului”

Pentru o buna pregatire a examenelor trebuie sa desfasori o buna activitate pe intreg parcursul anului. In caz contrar, risti sa devii stresat. Iar stresul antreneaza o oboseala fizica ce nu poate in nici un caz facilita concentrarea. Un regim sanatos de viata este foarte imporatnt. Prin acesta se intelege somnul dar si mese echilibrate la ore fixe si in nici un caz mese &#8222sarite”. Trebuie sa mananci bine si sa te hidratezi (sunt de preferat bauturile nonalcoolice!) in timpul procesului de invatare, respectand in acelasi timp pauzele in mod regulat (pauzele lungi si dese&#8230). Studiile au aratat ca o concentrare eficienta nu poate depasi intervalul de o ora si jumatate. Insa intervalul ideal pentru concentrare se situeaza in medie intre 50-55 minute. O pauza de 5-10 minute dupa fiecare ora este deci binevenita, dar suficienta. In plus, nu este foarte eficient sa tocesti pana la 4 dimineata. Este mai indicat sa inveti dimineata sau in timpul zilei. Corpul este obisnuit cu un ritm care trebuie respectat, iar seara, corpul este obisnuit sa-si reincarce bateriile. Nu foloseste la nimic sa inveti 7 zile din 7. Rezerva-ti o zi de odihna in care sa intrerupi complet activitatea respectiva. In schimb, te poti consacra altor activitati, ca de exemplu sportul sau mersul la cinema. In celelalte zile insa trebuie lucrat. Scris de Oana TANASE

Seful politistilor bacauani, Stefan Alexa, a fost luat la intrebari de consilierii judeteni. Atitudinea subalternilor in relatia cu cetatenii si amploarea cersetoriei sunt principalele probleme care i-au fost ridicate comisarului sef. Acesta s-a aparat cu un raport laudativ si cu rezultatele unui sondaj de opinie contestabil. Multe dintre raspunsurile politistului-sef au provocat zambete ironice si priviri neincrezatoare in sala de sedinte a Consiliului Judetean.

Comisarul sef Stefan Alexa, inspectorul sef al Inspectoratului de Politie al Judetului Bacau, a fost luat la intrebari de consilierii judeteni. Prezentarea raportului asupra eficientei activitatii IPJ pe anul 2005 a fost evenimentul care le-a permis alesilor bacauanilor sa-l bombardeze pe seful politistilor cu reprosuri la adresa subordonatilor sai dar si a institutiei pe care o conduce. &#8222Trendul increderii populatiei in politie este invers fata de realizarile anuntate de dumneavoastra”, a dat startul la reprosuri consilierul PD Petru Mihaila. El a mai reclamat si un presupus abuz al primarului din Glavanesti. Comisarul sef s-a aparat cu un sondaj de opine realizat la nivelul Inspectoratului General al Politiei. &#8222Un sondaj de opinie arata ca increderea bacauanilor in Politie a crescut de la 38 la suta la 52 la suta. Marja de eroare ar putea fi si de cinci la suta dar tot arata o crestere. Am infiintat o linie telefonica la care sa primim reclamatii din partea cetatenilor. Am primit la inceput 12 apeluri, dupa care nu am mai primit nici o reclamatie. Politia Bacau isi propune sa creasca in acest an incredrea populatiei la 61 la suta”, s-a aparat Alexa. Consilierul Silviu Bondor a vrut sa para mai delicat cu seful politiei dar a atins un subiect deosebit de sensibil, atitudinea agentilor in relatia cu cetatenii. &#8222De comportamentul agentilor cine raspunde? Vad aici intr-un plan foarte elaborat prevederi explicite la comportamentul politistilor. Nu vad insa persoana responsabila. Cine raspunde la reclamatiile care vin in acest sens?”, a turnat gaz pe foc Bondor. Alexa a negat ca politistii bacauani ar avea probleme de comportament in realtia cu cetatenii. &#8222Inspectoratul si ATOP au facut verificari. Nu sunt probleme majore in sensul acesta”, a declarat Alexa starnind zambete ironice asitentei. Liberalul Ioan Chiriac a ridicat problema cersetorilor din municipiul Bacau. Stefan Alexa a turuit rapid o serie de masuri si de actiuni desfasurate de politisti in sensul limitarii fenomenului. Replica celui care a pus pe tapet problema a fost cel putin ironica. &#8222Desi masurile aclamate de dumneavoastra sunt sublime efectele lipsesc cu desavarsire”, a declarat Ioan Chiriac. Seful politiei a indulcit tonul, dandu-i dreptate consilierului si explicand ca problematica este una dintre prioritatile IPJ. &#822255 la suta dintre bacauani sunt preocupati de fenomenul cersetoriei. Noi avem o serie de planuri si masuri. Politia impreuna cu Jandarmeria fac depistarile, iar organizatiile neguvernamentale si Protectia Copilului actioneaza in sensul asigurarii protectiei sociale. Ne-am propus ca procentul sa scada in 2006 la doar 10 la suta”, s-a aparat Alexa. Consilierii i-au sugerat ironic ca, daca se vrea, macar o parte a fenomenului se poate rezolva doar cu vointa din partea politistilor. &#8222Sunt usor de gasit cei care pun copiii la cersit. Va dau eu o adresa: Narcisa 9, la parter”, a afirmat Consilierul Silvestru Dogaru.Scris de Catalin BEJAN

Ingaduinta aratata de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) agentilor economici care nu depun declaratiile nominale pentru angajati ii priveaza pe acestia din urma de dreptul la servicii medicale in sistemul public de sanatate. Desi persoanele juridice si fizice trebuie sa depuna lunar declaratiile privind obligatiile ce le revin fata de fond, unii isi amintesc foarte rar sa treaca pe la sediul CJAS. Zilele acestea s-au prezentat la ghisee chiar si agenti economici care nu depusesera declaratiile din luna iunie a anului trecut. „Daca un salariat nu apare in baza de date timp de trei luni, pierde calitatea de asigurat, ne-a declarat Dan Stoica. Chiar daca s-a platit contributia, nedepunerea declaratiei atrage invalidarea asiguratului. Verificam lunar baza noastra de date si o confruntam cu cea a medicilor de familie, a politiei si a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. Sunt foarte multe persoane invalidate lunar deoarece agentii economici intarzie cu depunerea declaratiilor. De asemenea, multi angajatori omit sa ii intrebe pe asigurati despre co-asigurati, iar acestia nu beneficiaza de drepturi&#8221. Pe listele medicilor de familie erau la sfarsitul lunii ianuarie in jur de 620.000 de persoane, deci figurau ca asigurate ale sistemului social de asigurari de sanatate. In baza de date a CJAS, insa, apareau ca validate doar 580.152 de persoane. Rezulta ca 40.000 de bacauani si-au pierdut calitatea de asigurat. Este posibil ca unii sa fi decedat, altii sa fi plecat in strainatate, dar majoritatea au fost deposedati de dreptul de asigurat de catre angajatorul care nu a depus la timp declaratia la CJAS sau de primaria care nu a trimis lista cu beneficiarii Legii 416, a venitului minim garantat. CJAS ar trebui sa apere drepturile asiguratilor, dar pare sa arate mila angajatorilor care incalca OUG 150/2002. Aceasta prevede clar ca angajatorii care intarzie sa depuna declaratia trebuie sanctionati cu amenda intre 5 si 10 milioane de lei. Desi restantierii nu lipsesc, CJAS i-a iertat pana acum de amenda. In acest timp, unei persoane care a platit asigurarile de sanatate i se pot refuza serviciile medicale.Scris de Doina MINCU

Peste 1.000 de detinuti din Penitenciarul Bacau sunt obligati sa se inghesuie in 450 de paturi. Conducerea unitatii recunoaste ca se intampla tot felul de &#8222nebunii”, cand doi sau trei barbati impart acelasi asternut. Femeile si minorii aflati in detentie sunt privilegiati. Desi stau claie peste gramada, detinutii nu vor sa se transfere la un penitenciar din tara mai putin aglomerat.

Gardianul rasuceste cheia in incuietoarea intunecata. Usa metalica a celulei se deschide cu un scrasnet. Cativa detinuti sar imediat in picioare. Ceilalti se multumesc sa se aseze mai comod in paturile suprapuse. Sunt curiosi, atata tot. Un miros greu face aproape irespirabil aerul. Geamul celulei este larg deschis, dar nu reuseste sa ventileze incaperea supraaglomeara. Un tanar cu un tatuaj pe mana isi face loc spre usa. Este seful, cel de care asculta toti detinutii. &#8222Cati sunteti in camera”?, intreaba gardianul. &#8222Pai suntem 40″, raspunde scurt seful incarceratilor. Prea multi pentru paturile existente. Celula este mare, dar cu toate acestea abia a ramas un culoar incomod pentru circulatie, spre toaleta sau fereastra. Sa fie vreo 25 de locuri in total, dar se vede clar ca numarul detinutilor este mult mai mare. &#8222Am fost si mai multi, spune un tanar negricios. Dormeam intr-un pat trei sau patru. Iarna e cum e! Dar in timpul verii este groaznic. Nici nu poti respira”. Detinutii au incercat sa-si faca locul de detentie cat mai placut. Si-au ornat paturile cu panza colorata, au pus cateva afise pe pereti, iar la bec, in loc de lustra, au agatat o pereche de pantaloni. Probabil sa fie feriti de lumina prea puternica. Toti din celula sunt tineri. &#8222Au intre 18 si 21 de ani”, explica gardianul. E varsta cea mai critica, cand se pierde foarte usor drumul. Usa metalica se inchide cu acelasi scrasnet. Ostil parca libertatii!

Ce se poate intampla cand doi detinuti isi impart patul?!

Penitenciarul Bacau este mult prea mic fata de numarul detinutilor. Cele 450 de locuri sunt impartite &#8222frateste” de 1.090 de persoane private de libertate, ceea ce inseamna doi sau chiar trei intr-un pat. &#8222Se stie ca unitatea noastra de detentie este supraaglomerata, explica inspector sef principal Anton Dobos. Situatia din Bacau este cunoscuta pana la cele mai inalte niveluri. Nu intrunim nici o conditie. Curtea pentru plimbare este folosita si ca baza sportiva. Detinutii stau cate doi sau chiar trei in pat. De aici se ajunge la alte probleme. Oare ce se poate intampla cand doi barbati privati de libertate pe o perioada indelungata impart un singur asternut?!” Si detinutii care ies la munca trebuie sa se impace cu ideea de a imparti locul de odihna cu unul sau chiar doi colegi de suferinta. Doar cele 50 de femei si cei 42 de minori condamnati au o situatie favorizata. Conducerea penitenciarului a facut tot posibilul sa le asigure niste conditii mai decente de detentie. &#8222In cazul lor nu se pune problema sa-si imparta patul. Minorii chiar au un statut aparte. Ei beneficiaza de televizor, merg la plimbare, la club si chiar sunt cuprinsi in activitati cultural-educative desfasurate in oras” declara inspectorul sef principal Anton Dobos.

Detinutii nu vor sa plece din Bacau

Ca sa se descongestioneze Penitenciarul Bacau, s-a infiintat o sectie de detentie la Tirgu Ocna. Saptamana trecuta deja au fost transferati acolo 302 detinuti. Numai ca aceasta solutie nu este deloc in avantajul unitatii centrale de detentie. Transferul nu a rezolvat nici pe departe problema aglomeratiei, iar de cealalta parte au intervenit niste cheltuieli suplimentare, greu de acoperit. &#8222Cand au proces, cate 20 -30 de detinuti trebuie transportati la Tribunal, iar costurile deplasarii sunt suportate tot de noi. Am informat detinutii, in cazul in care vor conditii mai bune de cazare, pot sa solicite transferul in orice unitate din tara. Pana acum nimeni nu s-a aratat interesat de aceasta oferta”, precizeaza Anton Dobos.

Cu o cladire nu se scapa de aglomeratie

Inca din anul 2004 s-au inceput lucrarile la un nou pavilion de detinere, cu o capacitate de 250 de locuri, amplasat chiar langa biserica din curtea penitenciarului. Cladirea a fost gandita in asa fel incat sa respecte normele de detentie prevazute de Uniunea Europeana. Desi nu a primit decat 20 de miliarde, (dintr-un necesar de 30), conducerea Penitenciarului Bacau spera ca pana la sfarsitul acestui an cladirea sa fie functionala. &#8222Noi am propus autoritatilor locale sa ne acorde 10.000 de metri patrati de teren de la unitatea de transmisiuni, care nu mai este functionala si doua cladiri de la artilerie, unitate care, de asemenea, a fost desfintata. Insa, deocamdata, nu am primit nici un raspuns”, declara inspectorul sef Anton Dobos. Pana cand se va gasi o cale de rezolvare a problemei supraaglomeratiei din penitenciar, detinutii vor fi nevoiti sa doarma cate doi sau trei in acelasi pat. Indiferent daca acest lucru este pe placul unora si nefericirea altora.Scris de Lili ADOCHITEI

Cristian Cojocaru, consilierul buhusean care s-a inscris recent in Partidul Democrat, afirma ca i-a facut jocurile politice primarului Ionel Turcea. El nu a explicat insa si in ce mod l-ar fi putut obliga primarul Buhusului sa-i asculte asfaturile” politice. Dupa ce a jucat la doua capete, politicianul buhusean s-a pocait intre timp si a ales sa se izbaveasca in organizatia lui Vasile Nistor. aAm vrut sa ma inscriu in PD inainte de alegerile locale din 2004, insa sistemul instituit de PSD nu mi-a permis. Mi s-a spus sa ma duc la PRM. Asa facea Turcea cartile”, a declarat ingenuu noua achizitie a PD, insistand ca in calitatea sa de consilier local nu a facut politica Partidului Romania Mare. Actualii sai sefi ii iau partea lui Cojocaru si ii intaresc declaratia, afirmand ca PSD a facut o practica din implantarea unor falsi concurenti politici. aAveam informatii ca asa se intampla, dar nu am crezut. E o greseala din partea organizatiei judetene pe care mi-o asum. PSD facea cartile pentru fiecare partid in parte. S-a folosit de oameni”, a intarit Vasile Nistor, noul sef al lui Cojocaru. Declaratiile facute de Cojocaru si Nistor la ultima conferinta de presa a PD au provocat doar zambete si raspunsuri ironice din partea liderilor PSD. aDaca el spune asta, s-ar putea ca acum sa fie omul meu infiltrat acolo, la PD. Nici nu merita sa comentez afirmatiile facute de consilierul Cojocaru. Eu nici nu stiu daca voi mai candida in 2008, nu m-am hotarat inca, dar vad ca deja au inceput cu jocurile murdare”, ne-a declarat Ionel Turcea. aIn sfarsit, s-a prins Vasile Nistor. PSD are oameni peste tot. Acum l-am bagat pe Ochenatu la PD. Mai avem unul la liberali care a si ajuns presedintele organizatiei judetene. Unde n-ar fi fost asa”, a comentat ironic deputatul Gabriel Vlase, presedintele executiv al PSD Bacau. Presedintele filialei bacauane a Partidului Romania Mare, Angela Bogea, afirma ca nu a stiut de alegerea consilierului buhusean. aSi pentru mine a fost o surpriza. Nu stiu de ce a plecat. Probabil a considerat ca are mai multe sanse la PD, ca va obtine la viitoarele alegeri mai mult sprijin ca imagine si material”, a comentat plecarea fostului sau consilier Angela Bogea, presedintele organizatiei judetene a PRM. Scris de Catalin BEJAN

Asociatia de proprietari 83, de pe strada Mioritei, tinde sa bata recordul la capitolul frauda. Politia nu a incheiat cercetarile in acest caz, dar se pare ca este vorba de o delapidare de ordinul miliardelor. Prima sedinta a asociatiei din acest an s-a transformat intr-un circ in toata regula.

Luni dupa amiaza, peste o suta de membri ai Asociatiei de proprietari 83 s-au adunat in punctul termic cel mai apropiat. La sedinta a participat si viceprimarul Constantin Scripat, care a promis cu ceva timp in urma ca va incerca sa faca lumina in aceasta asociatie. Dupa doua ore de scandal si acuzatii din cele mai grave, sedinta s-a incheiat fara ca locatarii sa afle ce ii interesa: cat s-a furat si cine este vinovatul. Constantin Scripat a declarat ca ancheta politiei la Asociatia 83 a fost tergiversata. aActele au fost ridicate de politisti, fara proces-verbal, intr-un haos total, in luna iulie. Am insistat la politie, dar tot ce mi s-a transmis a fost ca exista un dosar penal in curs de desfasurare pe numele administratorului. Tot ce putem face este sa-l suspendam”. Aceasta declaratie a pornit un adevarat viespar. Unii locatari tineau partea administratorului Cristina Zaharia, altii ar fi linsat-o. Cea mai vehementa in acuzatii era sotia fostului presedinte al asociatiei, Nicolae Driu. De mai multe ori a fost nevoie de interventia politistilor primariei pentru a potoli spiritele. Viceprimarul Scripat crede ca tabara care o sustine pe Cristina Zaharia a beneficiat de facilitati. aNu a bagat toti banii in buzunarul ei”, a spus viceprimarul.

Hotie cu radacini adanci

Se pare ca frauda de la Asociatia 83 isi are inceputurile in anii „90, conform situatiei prezentate de actualul cenzor. aActele din perioada 2002-2005 sunt la politie, asa ca nu pot prezenta un raport cu privire la activitatea administratorului Zaharia. Am analizat situatia de dinaintea angajarii ei. Am gasit nereguli foarte grave: scaderi la intretinere si chitante cu acelasi numar, adeverinte false date cu ocazia vanzarii apartamentelorprin care se atesta ca proprietarul nu are debit la intretinere desi avea milioane, facilitati acordate unor vecini, acestia neplatind intretinerea chiar si doi ani”. Desi prezent, administratorul care a precedat-o pe Cristina Zaharia nu a putut prezenta argumente in apararea sa. Pentru a pune capat unui scandal de doua ore, viceprimarul Scripat a anuntat ca nu poate fi aleasa o noua conducere a asociatiei, sedinta nefiind statutara din cauza numarului insuficient de participanti. Tot ce au aflat proprietarii a fost ca administratorul si-a dat demisia. Fostul presedinte, Nicolae Driu, a tinut un inceput de discurs, dupa care a fost intrerupt de locatari. De la sedinta a lipsit un personaj important in ecuatia fraudei de la Asociatia 83: fostul cenzor, Margareta Palcau, care timp de mai multi ani nu a verificat actele asociatiei.

Miliardele platite de locatari au disparut

Primele semne ca in asociatie se petrec lucruri necurate au aparut in septembrie 2004. Atunci, inspectorii primariei au solicitat actele la control, dar acestea lipseau. In iulie 2005, cand organele de control au reusit sa intre in posesia acestora, s-a stabilit pe loc o frauda de 400 milioane. Cenzorul de atunci, Margareta Palcau, a spus ca la o verificare extracontabila a descoperit o lipsa de 1,2 miliarde lei. Viceprimarul Scripat ne-a declarat ca ar putea fi vorba de doua-trei miliarde de lei. La momentul ridicarii actelor, primele nereguli observate au fost: registre de casa completate in creion, referate nesemnate de presedintele asociatiei si nestampilate, referate in alb pentru calatorii cu taxiul in valoare de sute de mii de lei fiecare. Cel care se deplasa cu taxiul adar numai in interesul asociatiei”, dupa cum a declarat, era fostul presedinte, Nicolae Driu. Voci manioase au acuzat la sedinta ca administratorul Zaharia a plecat anul trecut la mare cu o suta de milioane din banii asociatiei. Cristina Zaharia nu s-a aparat, desi a fost numita ahoata” in nenumarate randuri. Peste 10 zile, este programata o noua sedinta la As. 83. Atunci, orice hotarare se va lua in privinta conducerii asociatiei va fi valabila.Scris de Doina MINCU

Tribunalul Bucuresti a emis, marti, mandate de arestare preventiva, pe o perioada de 29 de zile, pentru oamenii de afaceri craioveni Ion si Nicolae Mihailescu, precum si pentru Dan Stoica, cercetat an acelasi dosar, pentru prejudicierea bugetului statului cu aproximativ 300 de miliarde de lei. Avocatii celor trei au contestat masura arestarii preventive, la Curtea de Apel Bucuresti. Cu o zi an urma, procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism au dispus anceperea urmaririi penale pentru Nicolae si Ion Mihailescu, Dan Stoica, Vasile David si Stela Baietica, pentru evaziune fiscala, spalare de bani si asociere an vederea savarsirii de infractiuni, toate faptele aflate an concurs real. Potrivit unui comunicat al Ministerului Public, din probele administrate an cauza s-a stabilit ca cei cinci au cauzat, an perioada 2001 – 2002, un prejudiciu total de aproximativ 300 de miliarde de lei la bugetul statului, prin societatile administrate sau controlate de acestia derulandu-se o serie de tranzactii comerciale fictive. Anchetatorii au stabilit, de asemenea, ca acestia s-au constituit antr-un grup infractional organizat al carui scop era spalarea banilor proveniti din savarsirea unor fapte penale, constand an rambursari ilegale de TVA si anregistrarea unor cheltuieli an documentele contabile ce nu au la baza operatiuni reale astfel ancat sa poata fi diminuata baza impozabila. Numai Dan Stoica a anregistrat, an mod nelegal un numar de 57 de facturi fiscale cuprinzand date false, a caror valoare este de aproximativ 120 de miliarde de lei, facturi care atestau an mod nereal ca societatea administrata de el ar fi achizitionat mai multe produse la o firma din Bucuresti. an plus, s-a constatat ca societatea apartinand acestuia nu era detinatoarea legala a facturilor fiscale respective, din verificari rezultand ca acestea au fost repartizate altor agenti economici. Din materialul probator rezulta ca achizitiile au fost platite an numerar, folosindu-se chitante fiscale ce depasesc, fiecare, echivalentul a 500 de milioane de lei. Motivul pentru care s-a apelat la aceasta modalitate de achitare a preturilor este acela conform caruia plata an numerar prin chitante fiscale nu permite organelor de urmarire penala sa constate daca antr-adevar banii respectivi au intrat an posesia vanzatorului.Sursa citata adauga ca singurele societati &#8222furnizoare&#8221 de documente justificative an acest sens apartin lui Ion si Nicolae Mihailescu, fiind ansa administrate de Dan Stoica. Pe baza tranzactiilor efectuate an acest mod, societatile apartinand fratilor Mihailescu au solicitat si obtinut, ulterior, rambursari ilegale de TVA de aproximativ 200 de miliarde de lei. an realizarea circuitului comercial nelegal, cei trei au apelat la ajutorul Stelei Baietica si al lui Vasile David, pentru anregistrarea an contabilitatea firmelor pe care le administrau a unor facturi fiscale emise de o societate fantoma din Bucuresti. Practic, antre societatile angrenate de catre cei cinci an activitatea infractionala s-a realizat un circuit comercial si financiar justificat prin facturi si chitante fiscale false, avand drept scop unic obtinerea ilegala de rambursari TVA si anregistrarea unor cheltuieli nereale care au condus implicit la modificarea bazei de impozitare. Din rulajele conturilor apartinand societatilor implicate an activitatea infractionala rezulta ca acestea nu au detinut niciodata an banci suma de aproximativ 400 de miliarde de lei – care apare afirmativ achitata pentru bunurile achizitionate de la firme fantoma. an ceea ce-i priveste pe Ion si Nicolae Mihailescu, an conturile lor nu se regasesc sumele necesare creditarii fictive a unei societati cu aproximativ 200 de miliarde de lei, asa cum an mod fals s-a anregistrat an documentele contabile. Luni, procurorii i-au retinut pe Ion si Nicolae Mihailescu, precum si pe Dan Stoica. De asemenea, Vasile David si Stela Baietica au fost obligati sa nu paraseasca tara.Scris de Mediafax

Topirea zapezii a scos la iveala mizeria si gropile din municipiul Bacau. In preajma pubelelor de gunoi, in jurul blocurilor si chiar pe spatiile verzi amenajate, gunoiul se simte ca la el acasa. In plus, gropile din asfalt ii obliga pe soferi sa scoata lunar din buzunar milioane de lei pentru reparatia autoturismelor.

Odata cu topirea zapezii, in multe din cartierele orasului, gunoiul a rasarit de peste tot. Ai nevoie de un stomac tare daca te aventurezi in preajma anumitor pubele de gunoi. In afara faptului ca multe din ele sunt uitate de angajatii Directiei de Salubritate si Spatii Verzi din cadrul Primariei Bacau, nici oamenii nu isi dau interesul pentru pastrarea curateniei. In multe spatii destinate depozitarii deseurilor menajere, in jurul containerelor este o mizerie de nedescris. „Toti sunt de vina. Si primaria, dar si lumea si agentii economici de prin zona. Este o pubela goala, dar uitati cum arunca lumea gunoiul pe langa. Este si multa lipsa de bun simt&#8221, ne-a declarat o femeie care ducea gunoiul. Angajatii primariei dau vina pe oameni si pe lipsa lor de educatie. „Am vazut cum au venit cu masina si au aruncat gunoiul din mers&#8221, a declarat un muncitor al Directiei de Salubritate.

Situatia &#8222din teren” infirma spusele reprezentantilor Primariei

Ionut Tomescu, purtatorul de cuvant al Primariei, a declarat ca „acest fenomen se repeta an de an cand se topeste zapada. In ceea ce priveste golirea pubelelor, acestea au un grafic care se respecta. Oricum, incepand cu acest an, dupa curatenia de primavara, care va dura in jur de o luna, vom crea o divizie speciala pentru curatarea spatiilor verzi si a pubelelor. Astfel, vor fi incadrati 12-15 oameni, care se vor ocupa exclusiv de acest fenomen&#8221. Cu toate acestea, dupa o tura prin oras te poti convinge ca graficul nu prea este respectat. Ieri, in jur de ora 10.00, in mai multe locuri, cum ar fi Energiei, sau chiar in centru, mai multe pubele de gunoi nu erau golite, ba, mai mult, gunoiul era imprastiat peste tot.

Gropile ii aduc la sapa de lemn pe soferii bacauani

Tot in carca zapezii se arunca si problema gropilor din oras. In afara arterelor principale, care din loc in loc mai trebuie carpite si ele, restul strazilor pun la grea incercare atat nervii soferilor, cat si masinile acestora. „Ma costa in jur de 5 milioane de lei pe luna reparatia masinii. Bucse, planetare, totul se strica din cauza gropilor. Avem mult de furca cu drumurile stricate, mai ales ca nu putem duce elevii pe arterele principale&#8221, sustine Ovidiu Agafitei, instructor al unei scoli de soferi din Bacau. Nu mai punem la socoteala faptul ca gropile din oras duc si la accidente serioase de circulatie. Chiar luni dimineata, doua masini s-au ciocnit pe strada Garii, in incercarea de a evita gropile de pe carosabil. „Starea proasta a carosabilului se datoreaza fenomenului de inghet-dezghet. Odata ce vremea ne va permite, vom trece la treaba. Vom reabilita absolut toate drumurile. In plus, este inclus un numar mare de strazi la capitolul modernizare si asfaltare&#8221, a spus Ionut Tomescu. Pana una-alta, soferii vor baga in continuare mainile in buzunare pentru a acoperi costurile de reparatie a masinilor care se deterioreaza din cauza gropilor.Scris de Gabriel MIHAI