Pentru multi dintre romani, iepurasul de Paste a redevenit de multa vreme o legenda, o poveste pe care bunicii o spuneau nepoteilor in preajma sfintei sarbatori a crestinilor. Exista, insa, unii salariati care inca se mai pot bucura si in acest an de mielul pascal. Cert este ca, de la an la an, numarul companiilor care acorda stimulente de Paste sau de Craciun scade constant. In mod normal, alimentele, tichetele de masa, dar mai ales banii pe care o companie se invredniceste sa ii ofere angajatilor reprezinta un soi de apreciere fata de munca pe care acestia au prestat-o. In plus, un astfel de stimulent are darul de a intari relatiile dintre angajati si administratori, dincolo de traditia din perioada Pastilor.

In general, mai toate firmele private isi rasplatesc angajatii cu prime destul de consistente, care raman, normal, confidentiale. De regula, premiile se acorda diferentiat, in functie de rezultatele fiecarui angajat in parte. Cert este ca romanii primesc bonusuri mai mari de Craciun decat de Paste. Cei de la stat nu au resurse financiare foarte mari.

Un altfel de urecheat

Cu toate ca, in acest an, nu primesc prime de Paste, functionarii publici din Ministerul Agriculturii s-au bucurat de un alt fel de stimulent pascal. Functionarii din Agricultura au fost recompensati, an medie, cu 6,3 milioane lei vechi. Banii le-au revenit ca urmare a activitatii depuse an primul trimestru al anului. Directorii de directii au evaluat activitatea personalului si au propus prime pentru fiecare angajat an parte. Cel putin asa indica un ordin semnat de ministrul Agriculturii. In teritoriu, lucrurile au stat oarecum altfel, in sensul ca, la nivelul judetului Bacau, nu toti angajatii Directiei Agricole s-au bucurat de vreun ban de la imparatie. aDin totalul de 117 functionari cati numara Directia in prezent, au primit recompense pentru munca depusa doar 69. Asta pentru ca fondul de premiere a fost destul de limitat, de aproape 200 milioane de lei. Fiecare a primit cate ceva, de la 500.000 de lei la peste 3 milioane de leia, a explicat Mihai Banu, directorul Directiei Agricole Bacau. Tot el mai spune ca, personal, i-au revenit din acesti bani 10 milioane de lei, dar pe care nu i-a pastrat, oferindu-i la trei salariati care s-au ocupat cu cota de lapte si care nu au mai incaput in lista. Nu la fel de rasfatati au fost colegii de la Oficiul Judetean de Consultanta Agricola (OJCA) Bacau si nici functionarii Agentiei de Plati si Interventie in Agricultura. Aceeasi soarta, de a se bucura doar de banii de salariu, au in acest an si functionarii de la Finante.

La Finante si la firmele de telefonie suna ocupat

Nici bancile si societatile de telefonie nu se anghesuie sa acorde prime de Paste. E drept, bancile acorda diverse beneficii an timpul anului, asa ca nu mai exista o prima speciala de Paste. In schimb, la Romtelecom, aangajatii primesc contravaloarea salariului negociat si inclus in CCM, atata, a fost raspunsul reprezentantilor companiei de telefonie. La Orange, Pastele nu va aduce nimic special, spun oficiali ai companiei. La fel de zgarciti in declaratii s-au aratat si reprezentantii companiilor de gaz. aEste treaba noastra daca primim sau nu prima. Nici macar programul de functionare a casieriilor nu trebuia sa va daua, a fost raspunsul deloc amabil dat de un reprezentatnt local al EO-N Gaz Romania. Cert este ca in urma negocierilor cu sindicatele, francezii de la Distrigaz Sud si nemtii de la Distrigaz Nord au decis sa acorde prime de Paste pentru angajati, an suma de doua milioane de lei brut pe persoana, urmand ca de la la 1 iulie, salariatii celor doua companii sa mai primeasca o diferenta de bani an contul primelor.In schimb, salariatii de la Electrica si Termoelectrica nu sunt atat de norocosi, ei neavand parte de prime de miel, acestea nefiind prevazute an contractele colective de munca. aAm primit un pliant si chiar il scuturam sa vad daca am vreo surpriza, dar nimica, spune unul dintre angajatii companiei de electricitate.

Tichetul salvator

Cand bani nu sunt, de regula, sefii gasesc alte alte modalitati de a premia de Paste subalternii. Bunaoara, cei aproximativ 1.100 de hidrocostructori bacauani au parte de bonuri valorice de masa. aAsa cum am negociat, in Contractul Colectiv de munca este prevazuta acordarea a 20 de tichete de masa. Vor primi acest drept atat cei 1.000 de salariati incadrati cu contract pe perioada nedeterminata, cat si cei 100 angajati temporara, a declarat Avram Groper, liderul sindicalistilor de la Hidroconstructia Bacau. Ceva mai norocosi vor fi salariatii societatilor de cale ferata. La fel ca si anul trecut, ceferistii vor primi cate un salariu minim pe economie. aDin aceasta suma se vor retine, evident, taxele si impozitele de la stata a precizat Mihai Apetrei, unul dintre liderii locali ai ceferistilor bacauani, angajati ai societatii aMiscare-Comerciala. In plus, feroviarii de la aInfrastructuraa vor mai primi si contravaloarea a cate 15 bonuri valorice de masa. aTichete nu ne pot da, pentru ca, dupa cum se stie, societatea noastra inregistreaza datorii la bugetul de stat, si, conform legii tichetelor de masa, nu se poate acorda acest drept. Guvernul nu a mai vrut sa ne stearga datoriile pe care le-au facut fostul director Nicolaeciuc si companiaa, a declarat Eugen Manciu, liderul local al sindicalistilor de la Infrastructura.

Privilegiati si atat

De departe cei mai privilegiati bacauani sunt angajatii Aerostar, firma care, in fiecare an, are grija sa multumeasca intregul personal, chiar daca 2005 a fost marcat de cateva convulsii financiare. De Paste, avionarii au primit de la companie echivalentul in lei a 30 de procente din salariu. La o medie salariala de 12 milioane, premiul ar cam fi de vreo patru milioane, cel putin. Insa, cum sunt salariati care incaseaza lunar peste 20 de milioane, si prima de Paste va creste semnificativ in cazul lor.

Florentin RaduScris de Claudiu Banea

Ieri a avut loc ultima proba din cadrul fazei nationale a Olimpiadei de Limba si Literatura Romana. Concurentii au fost pusi in fata unei situatii inedite. In premiera nationala, Ministerul Educatiei si Cercetarii a decis sa introduca proba de lucru in echipe. Astfel, participantii au fost organizati in sase echipe. Fiecare dintre acestea a reunit echipaje din sapte judete din tara. Echipele au fost trase la sorti in cadrul festivitatii de deschidere, elevii fiind organizati de un profesor desemnat de Inspectoratul Scolar Judetean Bacau si ajutati de cei sapte dascali insotitori. Concurentii, cate unul din fiecare judet, au trebuit sa prezinte lucrarea timp de cinci minute. Tema propusa de minister pentru aceasta proba inedita, avand in vedere si perioada de desfasurare a concursului, a fost &#8222Sarbatori laice si religioase reflectate in folclorul romanesc&#8221. &#8222Elevii trebuie sa fie constienti ca literatura culta vine din traditii. Am ales aceasta tema si datorita faptului ca folclorul este legat de evenimente cum ar fi Pastele.

In ceea ce priveste modul de desfasurare, este, intr-adevar, o premiera. Am avut intentia de a elimina individualismul, de a omogeniza colectivele, atat cele de elevi cat si de profesori, si de a promova schimbul de experienta&#8221, a declarat Mina Rusu, inspectoare generala a Ministerului Educatiei si Cercetarii. Festivitatea de premiere a olimpiadei va avea loc astazi, la Casa de Cultura „V. Alecsandri&#8221.Scris de Gabriel Mihai

@ Saracii din Spital vor fi debarcati la usa Primariei

Directorul Spitalului Judetean de Urgenta, Leonard Rosu, amenita ca va duce toate persoanele fara adapost, dar cu buletin de Bacau, care se afla de ceva vreme internate in sectiile unitatii sanitare bacauane, in fata Primariei Bacau. El il acuza pe Romeo Stavarache, primarul municipiului, ca refuza dialogul pentru gasirea unor solutii.

Dupa ce, in urma cu ceva vreme, medicul Leonard Rosu, directorul Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) Bacau, surprindea pe toata lumea prin decizia de a-l actiona in judecata pe principalul finantator, respectiv Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS), acum managerul spitalului pregateste o noua lovitura: va duce toate persoanele fara adapost, care se afla de ceva vreme internate in sectiile unitatii sanitare bacauane, in fata Primariei Bacau. &#8222Incerc de foarte multa vreme sa iau legatura cu administratia locala pentru a discuta problema persoanelor fara adapost care sunt transportate de Salvare si debarcate in spital. Am facut nenumarate adrese si hartii oficiale la care nu am primit nici un raspuns. Am avut control de la Casa si sumele cheltuite cu astfel de pacienti ne-au fost taiate din decont. Problema nu este noua, am avut destula intelegere, am dat zeci de telefoane la care Romeo Stavarache, primarul Bacaului, nu a vrut sau nu a putut sa raspunda. E problema dumnealui. Eu nu mai pot sa asigur cazare gratuita unor astfel de persoane. Este o chestiune a intregii comunitatii ce tine strict de competenta Primariei”. Directorul Leonard Rosu afirma ca obligatia Spitalului Judetean de Urgenta este de a oferi servicii medicale, nu cazare. &#8222Din moment ce persoanele respective sunt din punct de vedere clinic sanatoase, spitalul nu le mai poate oferi adapost. Aproximativ 60 la suta din pacientii spitalului sunt persoane din municipiul Bacau. Nu se poate ca, in aceste conditii, administratia locala sa nu se intereseze in nici un fel de soarta acestora&#8221 a spus, revoltat, dr. Leonard Rosu.

&#8222Dr. Rosu sa-si imbunatateasca managementul”

&#8222Stim despre cazurile respective ca urmare a corespondentei telefonice si scrise purtate de dr.Rosu cu Serviciul Public de Asistenta Sociala. Nu stim insa daca acele persoane au intr-adevar domiciliul in municipiul Bacau”, declara Ionut Tomescu, purtator de cuvant al Primariei Bacau, referindu-se la situatia pacientilor care urmeaza a fi externati. El sustine ca solutia pentru astfel de cazuri e un azil de noapte. &#8222Si daca dr. Rosu se intreaba de ce nu avem in Bacau un adapost de noapte in Bacau, atunci sa intrebe fosta administratie. El a existat, in Izvoare, dar a fost transformat in locuinte sociale”. Ionut Tomescu afirma ca Primaria Bacau, in parteneriat cu Betania, a depus un proiect la comisia sociala a CL Bacau pentru construirea unei astfel de unitati. &#8222Mie mi s-ar fi parut mai normal, ca directorul Spitalului Judetean sa faca eforturi mai mari pentru a imbunatati conditiile absolut mizere in care sunt tratati bolnavii in Spitalul Judetean&#8221. Ionut Tomescu afirma ca de lipsa banilor si a paturilor in aceasta unitate nu e vinovata Primaria Bacau. &#8222Doctorul Rosu, in loc sa arate cu degetul in alta parte, mai curand sa incerce sa-si imbunatateasca managementul&#8221. Scris de Cristi Aioanei / Silvia Patrascanu

@ O mama isi cauta fiica disparuta de sase ani

Povestea fetitei este mai mult decat socanta. Giulia s-a nascut in anul 1996, perioada in care parintii ei tocmai se aflau intr-un proces de divort. Micuta a fost incredintata mamei sale, Tatiana. In 1998 femeia emigreaza in Statele Unite, iar Giulia ramane in grija bunicii. Cat despre tatal micutei, Ion Paulet, acesta emigreaza chiar in anul cand trebuia sa se nasca fiica lui, fara sa aiba ocazia sa o vada. &#8222Cand a plecat, eu eram insarcinata in doua saptamani, ne-a spus Tatiana Barbu. El nu si-a cunoscut copilul, decat in ziua cand l-a rapit”. In ziua de 25 octombrie 2000, casatoria sotilor Paulet este desfacuta irevocabil. In luna decembrie a acelui an, Ion Paulet revine in tara. Barbatul vrea sa-si cunoasca fiica si ca urmare isi implora fosta sotie sa-i dea acordul sa o vada pe Giulia. Tatiana este de acord sa ii ofere o sansa, dar isi ia masuri de siguranta. &#8222S-a facut o procura speciala pe numele Anei I., din Bacau, sora fostului meu sot, sustine Tatiana Barbu. Am vrut sa ofer fetitei ocazia sa-si cunosca tatal, fiind convinsa ca nu poate sa se intample nimic rau, atat timp cat exista acea procura. Giulia a fost luata de sotul meu in ziua de 7 decembrie 2000. A doua zi am sunat familia lui sa aflu cum se simte micuta. Spre surprinderea mea, Ion Paulet mi-a spus ca imi voi vedea fetita, dupa ce voi trimite 50.000 de dolari si o procura speciala din care sa rezulte ca nu am pretentii asupra proprietatilor obtinute in timpul casatoriei”.

Pentru Tatiana Barbu a fost un soc, cand a aflat de disparitia fiicei. Femeia a sesizat imediat politia si chiar l-a actionat in judecata pe Ion Paulet, pentru rapire. A castigat procesul, dar de Giulia nu mai stie nimic. &#8222Ultima oara, fetita a fost vazuta la Bicaz, in anul 2001, ne spune mama. De atunci nu mai am nici o veste de la ea”. Atat Giulia, cat si Ion Paulet au fost dati in urmarire internationala. &#8222Fostul meu sot cred ca a plecat de atunci din tara. Inca din 1996 si-a facut acte sub numele de Paolo Di Bela, cetatean italian si Nicholas Mendoza, cetatean spaniol. Din surse sigure stiu ca acum Ion se afla in Londra”, declara Tatiana Barbu. Disperata mama a facut tot ce a putut de acolo din America. A scris memorii peste memorii, la toate forurile romanesti. Dar nu a primit nici macar o veste imbucuratoare. Anul acesta, cand in sfarsit a obtinut dreptul legal de sedere in State, a si venit acasa. &#8222In primul rand m-am dus la Bicaz, acolo unde Giulia a fost vazuta ultima oara. Abia am apucat sa stau de vorba cu familia respectiva, ca fostul meu sot a si fost informat. El m-a sunat pe telefonul mobil si mi-a spus sa parasesc imediat Bicazul. L-am intrebat de Giulia si stiti ce mi-a spus? &laquoCare Giulia? Noi nu avem nici un copil impreuna!&raquo Sunt disperata, nu stiu ce sa ma mai fac”.

Lovita sub centura, Tatiana Barbu s-a incovoiat, dar nu a capitulat. &#8222Eu simt ca fetita mea este in tara, dar ca are alta identitate, spune plangand Tatiana. Poate ca cineva o recunoaste si ma anunta. Sau anunta politia. Poate ca, in Saptamana Patimilor, exista un om care poate sa-mi aduca cea mai mare bucurie posibila”. Disperata femeie a mai facut doua demersuri, care-i pot linisti sufletul. A pus la bataie o recompensa pentru persoanele ce-i pot oferi informatii despre copil si a solicitat verificarea amanuntita a elevilor din toate scolile romanesti. Giulia Ioana ar trebui sa fie acum in clasa a doua. Scris de Lili Adochitei

Satul de indiferenta autoritatilor locale, directorul Spitalului Judetean a decis sa parcheze toti cetatenii fara adapost, aciuati in saloanele institutiei medicale, in fata Primariei. Nu e o gluma macabra, ci o realitate a Bacaului anului 2006. Stirea e bulversanta. Ramai mut si-ti faci cruce cu limba in cerul gurii, rugandu-te: &#8222Ajuta-ma, Doamne, Dumnezeul meu si tine-ma sanatos!” La cat le pasa edililor de bacauani, riscul de a muri cu zile creste exponential cu dinamica nepasarii unor imbuibati ce cred ca-si pot bate joc de oricine, oricand, chiar cu riscul de a le muri votantii.

Zecile de depese trimise pe adresa Primariei Bacau de incomodul manager al Spitalului Judetean s-au izbit de valul gros de nepasare.

Cu un tupeu egal cu muntii Carpati, primarul nu se sfieste sa transmita prin purtatorul de vorbe ca doctorul Rosu are carente serioase de management. Cu alte cuvinte, directore&#8230 prinzi fluturi cu basca! Sarantocii rupti in dos, bolnavi si vai de steluta lor, nu se exista, ei e doar o inchipuire (SIC!) Daca dr. Rosu ar fi un manager performant ar putea ca din firfiricii strecurati de ministrul contabil, coleg de cambuza de partid cu Stavarache, sa faca un vajnic bici care sa si plesneasca. Dar putul gandirii e adanc si izvorul panseurilor edililor, nesecat. Sa ne mai adapam deci direct de la sursa. Adevarata cauza pentru care acesti napastuiti ai soartei isi taraie zilele prin salile &#8222mizere” ale Urgentei bacauane isi gaseste sorgintea in epocile revolute ale fostelor administratii. Edilii actuali nu au mancat usturoi si nici gura nu le miroase. Ei gandesc proiecte de perspectiva, ei bat cu privirea dincolo de bombeul lustruit al propriilor botini si astfel, de la nivelul bordurii, au clocit probabilitatea ca o organizatie neguvernamentala sa incizeze si acest buboi purulent. Nu-i rau! Protectia sociala nu mai constituie un atribut al statului, ci devine o calitate morala a iubirii de aproape al cetatenilor simpli.

Dincolo de cuvinte, dincolo de declaratiile doctorului Rosu, intuiesc disperarea, lehamitea, incapacitatea de a mai putea accepta aceasta atitudine de maxisuficienta a edililor locali care se multumesc sa taie panglici, sa zambeasca tamp spre obiectiv si, din cand in cand, cu aer doctoral, sa dea lectii de management eficient, uitand ca Bacaul tinde sa devina o cocina ingropata in gunoaie. Gestul doctorului Rosu e un ultim semnal menit sa deschida ochii acestor guvernanti locali: si ei sunt cetateni ai Bacaului, chiar daca sunt saraci, chiar daca sunt bolnavi, chiar daca nu au adapost! De ei cine trebuie sa aiba grija? Scris de Dan Iacob

@ A murit inecat in Bistrita

Disparitia omului de afaceri Vasile Pavel, in varsta de 55 de ani, director la SC Medical Test, a pus pe jar nu numai politia, ci si jandarmii si pompierii. Barbatul a fost vazut, ultima oara, in ziua de 31 martie, iar de atunci familia nu a mai stiut nimic de el. Pentru ca existau informatii ca barbatul a apelat la un taximetrist sa-l duca in zona canalului de fuga de pe Bistrita, iar un alt taxi l-a transportat de acolo spre oras, anchetatorii au luat in calcul si ipoteza unui suicid prin inec. Ca urmare, in ziua de 7 aprilie, politistii de la Sectia 2 au solicitat sprijin la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta &#8222Mr. Constantin Ene” al Judetului Bacau. Sambata, 8 aprilie, 3 scafandri de la ISUJ Iasi au luat la scotocit lacul de acumulare si zona Uzinei Electrice. Dupa patru ore de cautare, echipele au batut in retragere. Nu s-au gasit ramasitele pamantesti ale lui Vasile Pavel, ci ale unei femei din Buhusi, aflata si ea pe lista disparutilor. Pe 12 aprilie, canalul de fuga al Bistritei a fost rascolit a doua oara, pentru a gasi eventualele ramasite pamantesti ale omului de afaceri bacauan. Familia disparutului o solicitat oprirea, pentru cateva minute, a Uzinei Electrice, in asa fel incat scafandrii adusi de la Hidroconstructia Piatra Neamt sa poata cauta linistiti in Bistrita. Nici cea de a doua incercare nu a avut succes. Din cauza apei reci, scafandrii nu au reusit sa-si faca datoria ca la carte. Ieri dimineata, pe la ora 3.00, Uzina Electrica a fost oprita iarasi pentru cateva minute. In acest interval de timp, unul dintre salariati a observat la gratare un cadavru. Omul a anuntat imediat politia. In momentul in care oamenii legii au ajuns la Letea Veche au si identificat cadavrul: Vasile Pavel. Ramasitele pamantesti au fost transportate la morga si tot ieri s-a facut necropsia. &#8222Cauza decesului este asfixia mecanica prin inec”, declara dr. Marcel Badara, seful Laboratorului de Medicina Legala Bacau. &#8222Asupra cadavrului nu s-au gasit urme de violenta. Nici macar semne de boala nu am gasit. Vasile Pavel a fost un om sanatos”. Legistul sustine ca ramasitele pamantesti ale omului de afaceri au stat in apa mai bine de doua saptamani. Totodata, politistii au constatat ca nu lipseste nimic din tinuta decedatului. Acesta a sfarsit cu lantul de aur la gat si verigheta pe deget. S-au gasit chiar si bani in buzunar. Ultimul cuvant in acest dosar il vor avea procurorii de la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau.Scris de Lili Adochitei

Inalt Prea Sfintia Sa Ioachim Bacauanul a oficiat ieri slujba de sfintire a sediului Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC). Seful Directiei, Sorin Brasoveanu, impreuna cu alti membri din conducere, dar si un sobor alcatuit din patru preoti si cativa cantareti l-au asteptat pe IPS Ioachim, care a fost primit in mod traditional, cu paine si sare, de doi tineri imbracati in port national. Dupa ce a salutat si a binecuvantat pe toti cei prezenti, Ioachim Bacauanul, impreuna cu preotii, au tinut o frumoasa slujba si au sfintit toate incaperile sediului DGASPC. Soborul s-a deplasat apoi la sediul Directiei pentru persoane adulte din strada Marasesti care, de asemenea, a fost sfintit. „Suntem foarte multumiti ca ne-a ajutat Dumnezeu sa facem prima sfintire a sediului chiar in Saptamana Patimilor. Intreg personalul Directiei a apreciat slujba&#8221, a declarat Alina Iftodi, purtatorul de cuvant al DGASPC.Scris de Razvan Sendrea

Spitalul Judetean de Urgenta Bacau(SJU) a incheiat bilantul financiar contabil pe primul trimestru al acestui an cu o pierdere de 9 miliarde de lei vechi. Aceasta suma a fost prezentata de directorul economic al SJU, Teofil Rosu, cu prilejul vizitei deputatului Mircea Ifrim, presedintele comisiei de sanatate. Astfel, conform lui Teofil Rosu, vinovat de aceasta neplacuta situatie se face sistemul de decontare a serviciilor medicale. „De mai bine de doi ani avem aceasi norma, atat pentru cazurile operate, cat si pentru cazurile ponderate, in care pacientul a fost externat fara sa fie nevoie de interventie chirurgicala. Cu 8 milioane de lei vechi pe caz operat ne situam pe ultimele cinci locuri din tara. Perspectivele sunt la fel de sumbre.Noul contract cadru nu a mai fost semnat, cel vechi s-a prelungit la inceputul acestui an cu inca sase luni, existand zvonuri ca va fi din nou amanat pana la sfarsitul anului&#8221 a tinut sa precizeze Teofil Rosu. Din datele puse la dispozitie de conducerea spitalului rezulta ca, in acest an, cheltuielile cu personalul au crescut cu o medie de 40 de procente, in timp ce costurile utilitatilor au cunoscut o crestere de 25 de procente. Pentru o mai buna intelegere a sistemului, doctorul Leonard Rosu, directorul general al spitalului, a prezentat un caz concret: „Pentru un cazul rezolvat, casa de asigurari plateste numai patul si medicatia, dar bolnavul operat are nevoie si de plasa sau suruburi, care nu sunt decontate. De aceea apar problemele. Si, exemplele pot continua. Asa ca nu ne ramane decat sa asteptam efectele &#8222binefacatoare” ale pachetului de legi reformatoare pe care le-a promovat cu atata anversunare ministrul Nicolaescu&#8221, a conchis Rosu.Scris de Cristi Aioanei

Secretarul de stat Vasile Nistor este acuzat de Bogdan Ghica, fostul sau partener de afaceri, ca face presiuni in stil mafiot. Ghica declara ca in 2004 Nistor l-ar fi amenintat pentru prima oara, iar in 2006 ca ii va plati &#8222intr-un mod mafiot”. Nistor neaga prima acuzatie, care din cate se pare a fost deosebit de dura, dar o recunoaste partial pe a doua.

Conflictul dintre Vasile Nistor si Bogdan Ghica incepe oficial in iulie 2004. Pana atunci pe cei doi ii lega atat aparteneta la acelasi partid, PD, cat si o afacere inceputa din 1999. Ghica, Nistor si un al treilea lider din PD, Constantin Draganuta, erau parteneri la restaurantul &#8222Moara”. Din cate se pare, primii doi au decis sa-l excluda pe Ghica din afacere. Primul pas a fost facut in iulie 2004, prin decizia de a-l demite din functia de administrator al restaurantului. &#8222Le-am cerut celor doi fosti parteneri sa ies din afacere. Sa-mi dea banii pentru partile sociale pe care le aveam la SC Sotis SRL, pentru a putea incepe o noua afacere. Detineam 25 la suta. Iar spatiul in care functioneaza restaurantul si inca un spatiu fusesera cumparate in leasing, in perioada in care eu ma ocupam de Moara. De fapt, decizia de a ma exclude din afacere au luat-o imediat dupa achitarea contractului. Pana in noiembrie, nici Draganuta, nici Nistor nu au mai vrut sa se intalneasca cu mine, sa discutam. La sfarsitul lunii noiembrie 2004 mi-au propus sa lamurim lucrurile pe 1 iunie 2005. In ianuarie nu au raspuns la invitatia pentru conciliere”, ne-a povestit Bogdan Ghica. A urmat un proces, care a durat un an si cateva luni, pierdut la toate instantele de Nistor si Draganuta. Conform expertizei, Bogdan Ghica trebuia sa primeasca 200 de mii de euro. A urmat o intalnire intre cei trei fosti parteneri pentru stabilirea modalitatii de plata. &#8222Ne-am intalnit dupa atata timp. Nici nu ne-am dat jos din masina. Pe Constantin Draganuta il interesa cum se face plata, iar Vasile Nistor mi-a aruncat o amenintare care m-a pus pe ganduri. Mi-a spus ca eu am castigat procesul si banii intr-un stil mafiot si tot asa o sa-mi plateasca”, ne-a declarat Ghica. &#8222Suma pe care instanta a decis ca trebuie sa o incasez este mult sub valoarea reala a spatiilor. Acolo sunt aproximativ 600 de metri patrati construiti”, a continuat Bogdan Ghica.

Prima amenintare

Din cate se pare, Nistor nu era la prima amenintare de acest gen. &#8222Prima oara m-a amenintat, cand am decis sa ies din firma, in iulie 2004. Acum pentru ca m-a amenintat a doua oara, incep sa-mi fac probleme pentru mine si familia mea”, a mai declarat Bogdan Ghica. El mai sustine ca presiunile lui Nistor nu s-au limitat doar la aceste amenintari. &#8222Cat timp ma judecam cu el, mi-a facut plangere penala pentru evaziune fiscala, spalare de bani si inselaciune. Am fost cercetat, iar de Craciun am primit &#8222NUP” (neinceperea urmaririi penale). Acum iar mi-a facut plangere penala pe legea 31. Face si presiuni asupra ospataritelor de la Moara sa mearga la Politie si sa dea declaratii mincinoase despre mine”, a continuat Ghica.

Nistor neaga pe jumatate

Vasile Nistor neaga ca l-ar fi amenintat &#8222in stil mafiot” pe fostul sau partener de afaceri. &#8222Fugi domnule de aici. Am sa-l trag in penal. Sa aduca dovezi. E o problema intre doi parteneri. Va raspunde in fata lui Dumnezeu. Eu nu l-am cautat de doi ani si jumatate”, a fost prima reactie a secretarului de stat la auzul acuzelor care i-au fost aduse. El nu recunoaste ca l-ar fi amenintat pe Bogdan Ghica in 2004. Si-a amintit insa de ultima intalnire cu acesta. &#8222Cand i-am spus ca a rezolvat procesul in stil mafiot m-am referit la modul in care s-a facut expertiza. La faptul ca judecatorul nu a admis si o a treia expertiza care sa decida suma. O sa reclam si la Consiliul Superior al Magistraturii aceasta situatie. Le voi face plangere la amandoua judecatoarele. La asta m-am referit ca voi raspunde la fel, si la diferenta de la 120 de mii de euro, atat cat i-am oferit noi, pana la 200 de mii de euro, cat a obtinut in urma expertizei lui”, ne-a declarat Vasile Nistor, care a tinut sa precizeze ca a achitat banii stabiliti de instanta.

Scris de Catalin Bejan

Justitia bacauana a parafat, printr-o decizie civila, expropierea fortata a unui imobil in baza unei decizii administrative. Cladirea in cauza este &#8222Gradinita Letea” si este in proprietatea societatii cu acelasi nume. Conducerea firmei a dovedit asta printr-o serie de acte considerate &#8222garantate” de Constitutie. Titlul de proprietate, incheierea de intabulare aferenta acestuia, extrasul de carte funciara care mentioneaza ca proprietar SC Letea SA, lista cladirilor – anexa la contractul de privatizare, sunt doar cateva dintre &#8222probele” administrate in proces de SC Letea SA. La acestea s-au mai adaugat si adresele AVAS-ului si Ministerului Educatiei, acte care certifica, de asemenea, faptul ca firma bacauana are in proprietate imobilul respectiv. In 2005, in plin scandal mediatic provocat de refuzul administratiei Stavarache de a evacua imobilul si de a muta gradinita in alta cladire, Consiliul Local adopta o Hotarare care parafeaza expropierea SC Letea SA si trecerea gradinitei in domeniul public. Societatea ia decizia de a actiona in judecata forul legislativ local pentru anularea hotararii respective. Pe 13 aprilie 2006, Curtea de Apel Bacau emite decizia civila 313 prin care se refuza practic anularea HCL nr.65/2005. Conducerea societatii bacauane considera solutia nelegala. &#8222Consideram ca asistam la producerea unui precedent foarte periculos pentru practica judiciara viitoare, prin decizia pronuntata in cazul de fata legitimandu-se practic posibilitatea abuziva si total nelegala de expropiere fortata a unui bun proprietate privata in urma unui simplu act administrativ, fapt total regretabil in contextul integrarii in Uniunea Europeana”, a declarat Manea Avramescu presedintele Consiliului de Administratie al SC Letea SA. El a mai precizat ca in functie de motivele invocate de instanta, dupa redactarea hotararii, SC Letea SA va initia o cale extraordinara de atac pentru desfiintarea acesteia. Scris de Catalin Bejan