Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) a implinit 100 de ani de la infiintare. Intamplator sau nu, tot acum, CJ a aprobat modernizarea bucatariei, sectorul cel mai criticat de pacienti. Era singura optiune a alesilor, intrucat SJU nu poate obtine autorizatie si acreditare daca nu se investeste in blocul alimentar.

In sedinta de saptamana trecuta, consilierii judeteni au analizat studiul de fezabilitate pentru modertnizarea bucatariei Spitalului Judetean de Urgenta (SJU), sectorul de care se leaga multe dintre nemultumirile pacientilor. Proiectul a fost intocmit inca din 2005, fiind platit de SJU, iar indicatorii tehnici-economici au fost aprobati de CJ in februarie 2006, insa lucrarile nu au mai demarat. Asta din cauza Ministerul Sanatatii a emis in iulie 2006 Ord. 914 pentru aprobarea normelor privind conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un spital in vederea obtinerii autorizatiei sanitare, iar solutiile aprobate de CJ Bacau deja nu mai corespundeau. In 2007 s-a facut alt studiu de fezabilitate. Conform noii documentatii, valoarea investitii este de 2.928.341 lei noi, din care aproape jumatate, mai exact 1.362.053 lei, reprezinta costul lucrarilor de constructii. Ministerul Sanatatii va contribui cu 600.000 lei (6 miliarde de lei vechi).

Hrana va fi adusa in casolete

Modernizarea presupune inlocuirea in intregime a instalatiilor de apa, canalizare, incalzire si electrice, dotarea cu obiecte sanitare si radiatoare tip panou, din otel, pentru incalzire, dotarea cu mobilierul si aparatura specifice unei bucatarii, realizarea unui sistem de ventilatie compus dintr-o instalatie de aspiratie locala formata dintr-o hota profesionala, prevazuta cu sistem de iluminat si filtrare. Aerul de compensare va fi asigurat de trei module: de incalzire, de ventilatie si de filtrare. Grupurile sanitare vor avea ventilatoare elicoidale prevazute cu senzori de umiditate. Pe langa investitiile in blocul alimentar, proiectul include si o linie de ambalare a hranei in casolete individuale pentru fiecare bolnav. Cat vor dura lucrarile, SJU va apela la serviciile unei firme de catering. Investitia de la SJU Bacau, spre deosebire de cea solicitata de Spitalul Moinesti, nu a fost intampinata cu ostilitate. Consilierii judeteni nu au avut obiectii, dimpotriva, chiar si Mihai Ichim, PNL, a accentuat ca aproblema dietei si a alimentatiei” e importanta. Dragos Benea, presedintele CJ, le-a amintit ca SJU a implinit 100 de ani, dupa care toata lumea a ridicat mana apentru”. De altfel, fara modernizarea bucatariei, spitalul nu poate primi autorizatia sanitara de functionare, nici acreditarea. La acestea se adauga faptul ca SJU va pierde suma alocata de minister pe anul 2008.

Alocatie de hrana de 5,5 lei

Pentru bolnavi, insa, mult mai importanta este hrana care li se asigura in spital. Or, din luna mai anul acesta, alocatia pentru mancarea zilnica preparata in spital pentru fiecare pacient a ramas neschimbata, doar Guvernul avand competenta de a o modifica. Un bolnav adult de diabet are dreptul la hrana in valoare de 12 lei iar un copil cu aceeasi boala – 14,5 lei. Cei cu TBC sau HIV/SIDA au rezervati pentru mancare 13 lei, adultii, si 11 lei, copiii. Bolnavii de cancer sau hepatita trebuie sa primeasca zilnic hrana in valoare de 11,5 lei, adultii, si 13,6 lei, copiii. La randul lor, celor cu o afectiune psihica trebuie sa li se asigure mancare de 10 lei, lauzelor – de 8 lei iar copiilor nascuti prematur-de 6 lei. Pacientii care sunt spitalizati doar pe timpul zilei (internare de zi) au dreptul la o alocatie de 5,1 lei. Cat despre cei care nu au indicatie de regim alimentar special, adica bolnavii de la „comun”, care reprezinta majoritatea intr-un spital si sunt internati pe mai multe zile, ei beneficiaza de o alocatie de numai 5,5 lei. In conditiile in care anul acesta preturile la produsele de baza au explodat, la unele dublandu-se, nici o alocatie de 14,5 lei nu este suficienta.Silvia Patrascanu, Elena Tintaru

Situatie tensionata la Ardeoani. Ieri, primarul Victor Diaconu (PD-L) s-a ales cu plangeri penale pentru lovire, distrugere si insulta. Victimele sustin ca l-au filmat pe edil in timp ce „stimula” localnicii sa voteze anumiti candidati. La randul sau, primarul sustine ca totul este o facatura si ca de fapt PSD-ul este cel care a carat oamenii la vot.

Trei tineri il acuza pe Victor Diaconu, primarul din Ardeoani, ca i-a injurat ca la usa cortului si i-a luat la bataie. Victimele spun ca edilul si-a iesit din fire in momentul in care a fost filmat intr-o ipostaza deloc placuta pentru el. „Ne indreptam cu masina spre Moinesti, iar la Ardeoani am oprit sa luam niste tigari. Cand imi asteptam colegul, l-am vazut pe primarul Diaconu in fata scolii unde este sectia de votare. Statea de vorba cu oamenii si, din cand in cand, le baga mana in buzunar. Nu cred ca le lua ceva de acolo, ci le dadea. Am luat aparatul de fotografiat si am vrut sa imortalizez aceste momente”, ne spune Iulian S., una dintre victime. Probabil ca tanarul l-a enervat rau de tot pe primar, pentru ca acesta l-a amenintat. „Apoi s-a repezit la mine si a vrut sa ma loveasca. M-am ferit, dar a nimerit aparatul. I-a rupt capacul”, mai spune Iulian S. Si colegul acestuia, Sandel Bugus, nu a scapat de furia primului gospodar al comnei Ardeoani. „Cand am iesit din bar am vazut scandalul. Am luat telefonul mobil sa-l inregistrez si primarul s-a repezit la mine. M-a lovit cu piciorul. A vrut sa-mi dea in fata, dar m-am aparat cu bratul. Mi s-a umflat mana”, se plange Bugus.

Scandalagiii au fost potoliti de jandarmi

Primarul se apara si spune ca nu s-a atins de persoanele care il filmau pe ascuns. El sustine ca totul este o inscenare a adversarilor politici, care urmaresc sa castige voturi in mod necinstit. „Ei sunt cei vinovati. PSD-istii! Au venit cu masinile aici sa aduca oamenii la vot. Ei le-au dat bani. Si azi (ieri, n.a.), candidatul PSD a mers la biserica sa atraga oameni. Ei sunt cei care vor sa fraudeze alegerile. Au dat bani si la biserica, peste si alte alimente localnicilor. Eu nu am lovit pe nimeni. Si nici nu am dat bani cuiva sa cumpar voturile”, ne spune Victor Diaconu. Un politist de la Ordine Publica din Moinesti, dar si o echipa de jandarmi s-au deplasat imediat la Ardeoani pentru a calma spiritele. Victimele au facut plangeri impotriva primarului, acesta fiind acuzat de lovire, distrugere, insulta si calomnie. „Noi vom demara o ancheta si vom stabili exact cum s-au derulat lucrurile”, ne spune ofiterul de politie Ilie Lungu. Pentru a se evita orice alte tensiuni in zona, jandarmii au ramas la Ardeoani pana la inchiderea sectiilor de votare. Lili Adochitei

Incepand cu anul scolar 2008-2009, Rajnesh Chakrapani, mai pe scurt Raj, este profesor de Cultura si civilizatie engleza si americana la Colegiul National aVasile Alecsandri” din Bacau. Conform unui mai vechi obicei al locului, cel care preda aceasta materie elevilor colegiului provine din randurile Corpului Pacii (Peace Corps), o organizatie americana care are voluntari in toata lumea. Pentru a cunoaste mai multe despre el si despre ce inseamna viata in Peace Corps, am initiat o discutie si iata ce-am aflat.

Cum a intrat Raj in Peace Corps?

In urma cu cinci ani, pe cand era doar un tanar care terminase scoala in San Diego si se plimba cu un rucsac prin Muntii Himalaya, el si-a dat seama ca exact asta doreste sa faca in viata: sa calatoreasca si sa invete despre diferite culturi, sa cunoasca oameni noi, din locuri mereu altele.
Tot atunci, el a mai observat ca are mai multi prieteni printre oamenii care provin din alte locuri decat din cel in care s-a stabilit. aSunt mai legat de oamenii care nu apartin, intr-adevar, unei tari.” Acest lucru se datoreaza probabil faptului ca nici el nu apartine Statelor Unite. Parintii lui au emigrat din India inainte de venirea sa pe lume, iar el a fost primul din familie care s-a nascut in America.
Atunci cand s-a intors din calatorie, Raj a inceput procedurile de inscriere in Peace Corps. Era locul de munca perfect pentru el si pentru toti cei care gasesc o provocare in a incerca sa traiasca mereu in locuri noi, sa incerce alte experiente si stiluri de viata. Testele la care a fost supus s-au legat de forma fizica si felul de a gandi, de capacitatea lui de a se adapta intr-o tara diferita.

Cum a ajuns Raj in Romania?

Peace Corps ofera voluntarilor ocazia de a alege una dintre cele sase regiuni: Asia, Africa, America de Sud, Europa de Est si Insulele Pacificului. Deoarece nu mai fusese aici in niciuna din calatoriile lui precedente, Raj a ales Europa de Est. in urma unei repartizari aoarbe”, Raj a ajuns in Romania, in Focsani.
Aici, el trebuia sa atinga trei mari obiective, valabile tuturor voluntarilor: acela de a ajuta oamenii din alta tara, prin, evident, orele de limba engleza cu un vorbitor nativ, acela de a invata lucruri noi – atat el, cat si oamenii cu care interactioneaza – prin absorbirea diferentelor si acela de a oferi o sursa de informatie in ceea ce priveste cultura americana. Obiectivele individuale ale lui au fost sa se integreze realmente intr-o comunitate noua, sa nu traiasca aici ca un expat, ci asa reziste si sa existe in acelasi fel cu oamenii de aici”.

Cum i se pare
ceea ce a gasit in Romania?

Parerea lui Raj, sincera, despre romani este aceea ca suntem cu aproximativ un secol in urma. Nu se refera totusi la economie si nivel de trai: Romania nu este nici cea mai uimitoare, nici cea mai saraca tara in care a fost. aDupa ce ai vazut lumea, Romania nu este saraca. Nivelul de trai este decent. Daca nu ma credeti, faceti o comparatie cu, sa zicem, Tibet.” Ceea ce ne intarzie cu o suta de ani, in opinia sa, este mentalitatea, prejudecatile legate de aculori”. Desi nu s-a lovit de ostilitate in adevaratul sens al cuvantului, pentru culoarea lui, pe Raj il intristeaza sa vada atitudinea stinghera a unor oameni cu care se intersecteaza in activitatea sa zilnica.
Totusi, ii place foarte mult ca oamenii de aici sunt inca legati de regiunile rurale, ceea ce ii aminteste de India. Oamenii pe care i-a cunoscut sunt grozavi: elevii sunt inteligenti si gazda prietenoasa. Insa, cu toate ca suntem inteligenti, se pare ca ne lipseste simtul comunitatii si initiativa. Fie ca nu este la curent cu toate organizatiile de voluntariat, fie ca face o simpla comparatie cu alte locuri, lui Raj i se pare ca voluntariatul nu este promovat la noi, nu atat cat ar trebui, judecand dupa potential.
In ce masura
si-a atins obiectivele?

Ceea ce l-a ajutat pe Raj sa se integreze a fost tactica Peace Corps: ca voluntar, el a venit aici lipsit de orice puteere, acu aripile taiate”, dupa cum singur afirma, fiind obligat sa se supuna atat legilor si restrictiilor de aici, cat si celor ale statului american. Astfel, diferenta dintre El si Noi s-a dizolvat. in plus, ajuns aici, intre straini, el a fost nevoit sa o ia de la zero. Facand o comparatie intre relatiile de la inceput si cele de acum, Raj spune ca a reusit sa se integreze, dar nu atat de mult pe cat si-ar fi dorit.
Pe zi ce trece insa, el invata tot mai mult despre cultura noastra si despre mancarea noastra, iar elevii sunt receptivi la informatii. Ceea ce a observat, venind din Focsani, dintr-o zona mai putin dezvoltata, in Bacau, la un liceu de elita, este ca nivelul de educatie e mai ridicat, dar interesul pentru educatie, invers proportional, mai scazut. Totusi, el simte o atitudine pozitiva in ceea ce priveste schimburile de cultura, atitudine, crede, influentata de voluntarii care au predat aici in anii anteriori.

Ce inseamna Raj pentru noi?

Raj e al patrulea voluntar Peace Corps cu care intram in contact si al treilea care tine si ore in liceul nostru. Aparent, este cel care ne invata cel mai mult despre respectul pentru diferite culturi. El se implica in activitatile organizate de liceu si de Centrul de Resurse Engleze in special, ne ajuta cu revista, ne invata despre operele lui preferate din literatura si ne pune Bob Dylan in ore. Pentru unii dintre noi, e ultimul voluntar cu care care vom avea ocazia sa facem ore in liceu si incercam pe cat posibil sa profitam de prezenta sa aici. Larisa Cobuz, a XI-a B

Pe ultima suta de metri, executivul a decis sa schimbe procedura de autorizare a constructiilor, in conformitate cu prevederile europene in domeniu. In cazul in care Parlamentul va fi de acord, incepand cu 2009 vor fi implementate noile norme pentru ridicarea de noi imobile.

Etapele autorizarii constructiilor vor fi, conform noilor prevederi, bine delimitate si vor tine cont de impactul asupra mediului. Primul pas spre ridicarea unei cladiri, indiferent de destinatie, va tine de emiterea certificatului de urbanism, prin intermediul caruia este cerut si avizul de mediu. Autoritatea competenta pentru protectia mediului va evalua cererea si, in functie de impactul investitiei, va aviza, pozitiv sau negativ, proiectul noii constructii. Dupa aceasta, persoana interesata in inaltarea unui noi imobil trebuie sa notifice din nou autoritatilor locale ca nu si-a schimbat dorinta de a construi. Conform legislatiei aflate in vigoare in acest moment, procesul autorizarii cuprinde doua etape, si anume emiterea certificatului de urbanism si emiterea autorizatiei de construire. Intre aceste etape are loc activitatea de proiectare, ce priveste indeplinirea cerintelor din certificatul de urbanism, din reglementarile tehnice ce tin de domeniul constructiilor precum si ale autoritatilor ce avizeaza utilitatile (canalizare, apa, energie electrica etc.). La acestea se adauga avizele institutiilor deconcentrate prevazute de lege (protectie civila, protectia mediului, securitate impotriva incendiilor). In urma noilor schimbari legislative, prognozate sa intre in vigoare la inceputul anului viitor, documentatia necesara ridicarii unui imobil va cuprinde certificatul de urbanism, dovada titlului asupra imobilului, actul autoritatii de mediu, avizele si acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, documentatia tehnica si dovada privind achitarea taxelor legale. Emilian Berceanu

Legislatia care reglementeaza activitatea cabinetelor de medicina de familie este incalcata de la un capat la celalalt in comuna Itesti. In sediul primariei s-a improvizat un cabinet medical. Bucataria de protocol a devenit sala de asteptare si chiar de tratamente. Asistentul comunitar devine dupa
program asistent medical. Medicul de familie ofera
consultatii in acest spatiu neautorizat sanitar. Mai mult, cabinetul nici nu exista in evidentele Autoritatii de Sanatate Publica si in cele ale Casei de Asigurari de Sanatate. Cand neregulile au iesit la iveala, medicul a declarat in scris ca acorda asistenta doar la domiciliul asiguratilor.

Vineri, ora 17.00. Sediul Primariei Itesti este partial luminat. In una dintre incaperi, cu intrare directa de afara, un medic acorda consultatii. Dr. Adriana Alexandru, medic de familie la Magura, are program de doua ore, intre 17.00 si 19.00, trei zile pe saptamana. Pana aici, nimic neobisnuit. Numai ca asa-zisul cabinet medical din primarie nu exista, din punctul de vedere al autoritatilor sanitare judetene. El nu figureaza nici in evidenta Autoritatii de Sanatate Publica (ASP), nici in cel al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS). Medicul sustine insa cu totul altceva. aAm toate actele in regula, ne-a declarat dr. Alexandru. Pe lista mea am in jur de 200 de asigurati din aceasta comuna. Cabinetul este autorizat sanitar, nu e nicio problema”. Chiar si la prima vedere, pare imposibil ca ASP sa fi autorizat un asemenea cabinet. Intrarea este directa, de afara. Sala de asteptare si cea de tratamente sunt comune, improvizate de fapt intr-un fel de bucatarie a primariei, in care se pregatesc, probabil, cafelele de protocol. Nu se respecta nicio regula cu privire la circuitele functionale ale unitatilor sanitare. aStam provizoriu aici, mai spune medicul. Am avut punct de lucru intr-o casa particulara, dar proprietarii s-au intors in tara si am eliberat-o. Primaria a amenajat aici un cabinet. Exista toate avizele si aprobarile. Am avut mai multe verificari in ultima vreme si totul este in regula”. La discutie asista, suspect de grijulie, asistenta medicala. De fapt, aceasta este asistent comunitar. Dupa program, se transforma in asistent medical.

Urmeaza un control la cabinet

Activitatea desfasurata de dr. Adriana Alexandru la Itesti a intrat in atentia autoritatilor sanitare judetene. aIn evidentele noastre, dr. Alexandru figureaza cu un punct de lucru intr-o casa particulara din Itesti, nu in sediul primariei, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al ASP. Nu a solicitat si nu i s-a eliberat autorizatie sanitara pentru cabinetul din primarie. Am stabilit sa facem o echipa de inspectie si sa controlam ce se intampla acolo.” Epidemiologii vor verifica circuitele din spatiul cabinetului improvizat, iar compartimentul de management sanitar va evalua dotarea acestuia. Practic, aceste aspecte nici nu au mare importanta, deoarece, legislativ, acolo se desfasoara activitate medicala clandestina. Inspectia Sanitara este abilitata sa aplice amenzi drastice in astfel de cazuri. Daca la ASP exista o procedura de actiune clara, la CJAS nu se intampla la fel. Institutia a fost sesizata despre neregulile de la Itesti, dar, surprinzator, nu intentioneaza sa verifice. aNu avem ce verifica, ne-a declarat dr. Mihai Ichim, purtator de cuvant al CJAS. Dr. Alexandru avea autorizatie pentru punctul de lucru din casa particulara. A declarat acum la noi ca a inchis acel punct de lucru. Din punctul nostru de vedere, nu desfasoara activitate medicala acolo. A declarat ca acorda doar consultatii la domiciliu”. CJAS paseaza la ASP obligatia de a verifica situatia.

Primarul vede doar ce vrea

Primarul comunei Itesti, Vasile Ciubotaru, lasa impresia ca nu stie ce se petrece sub acoperisul primariei. aEu cred ca doctorita are autorizatie sanitara pentru cabinetul din primarie. Acorda consultatii in el, nu-i nicio problema. Sta foarte bine acolo pana terminam noul cabinet. Are si asistenta”. Legat de acest subiect, primarul este, sau pare, la fel de confuz. aAsistentul comunitar este si asistent medical. Nu-i acelasi lucru?”. Comuna Itesti are 2000 de locuitori, conform primarului. Cei mai multi dintre acestia se afla in evidentele cabinetelor medicale din Beresti-Bistrita. In ultimele luni, in Itesti s-a dus o campanie neortodoxa pentru ca locuitorii sa renunte la serviciile medicilor din comuna vecina. Cei care au cazut in plasa ar putea fi nevoiti sa faca naveta la Magura, dupa medicul pe a carui lista s-au inscris, deoarece cabinetul improvizat din primarie risca sa fie inchis.Doina Mincu

In Bacau a avut loc prima editie a unui concurs de majorete. La initiativa profesoarei Mihaela Turcu, Colegiul aN.V. Karpen” a gazduit competitia la care s-au inscris echipele de la aVasile Alecsandri”, aGheorghe Vranceanu”, aIon Ghica”, aHenri Coanda”, Grupul Scolar aGrigore Antipa” si bineinteles, fetele de la colegiul organizator. Atmosfera a fost incendiara, intrucat totul s-a desfasurat sub forma unui maraton. Echipele au avut la dispozitie numai putin de 6 minute pentru fiecare dans, timp in care juriul a apreciat prestatia artistica, aranjamentul muzical, costumatia lor, prezenta de spirit si atitudinea, originalitatea si cel mai important elementele acrobatice. Ideea a fost foarte bine primita atat de elevi, dar si de catre profesori. aNe-am gandit sa organizam si la Bacau o astfel de competitie deoarece, nu avem ocazia sa le vedem pe fete decat la Balurile Bobocilor. Am pus acum bazele primei editii si speram ca anul viitor, toate liceele din Bacau sa-si arate interesul pentru acest concurs”, ne-a precizat Mihaela Turcu. Competitia s-a incadrat in proiectul aDansul – Arta si Relaxare” menit sa induca tinerilor increderea in fortele proprii, simtul responsabilitatii si o atitudine contructiva fata de sine si fata de ceilalti. Concursul a avut de toate, de la sustinatori si pana la costume si face painting. Fetele au aratat tot ce au avut mai bun, s-au sincronizat si au adus o imagine buna institutiei scolare pe care au reprezentat-o. Dar cum la fiecare concurs numai unul singur poate primi locul intai, s-a hotarat ca marele premiu sa mearga anul acesta la Colegiul Economic aIon Ghica”. Locul doi a revenit echipei de la aKarpen”, locul trei celor de la aHenri Coanda” si locul patru fetelor de la aVasile Alecsandri”.D. Pilat

Sub genericul, aBiblia, cartea de capatai a crestinatatii” elevii din Bacau s-au putut familiariza ieri, cu cele mai vechi carti bisericesti aflate in patrimoniul Bibliotecii Judetene aC. Sturdza”. Cu acest prilej, bibliotecerii Iulia Lucaci si Ileana Paduraru au organizat un simpozion dedicat implinirii a 320 de ani de la aparitia primei traduceri integrale in limba romana a Bibliei tiparita la Bucuresti, in 1688 de fratii Serban si Radu Greceanu, dupa o editie greceasca. Tot acum, ele au pus la dispozitia elevilor de la Colegiile aAnghel Saligny”, aStefan cel Mare si aVasile Alecsandri” o parte dintre cele mai vechi evanghelii si scripturi pe care biblioteca le detine. Carti precum aSfanta Biblie” Nyobatta de la 1626, scrisa in limba maghiara, aEvaghelia Invatatoare”, Govora din 1642 in limba romana sau Evanghelia Ostromir (reproducere), Rusia tiparita la 1056, alaturi de cele 5 volume ale aBibliei Vulgata” de la Blaj 1760-1761, au fascinat tinerii. aMi se pare un lucru extraordinar modul in care au fost pastrate aceste carti bisericesti. Stiu ca sunt vechi de sute de ani si ca pot fi consultate la Sala de Lectura insa, eu personal nu le-am vazut niciodata pana acum. Am citit din editii noi a Bibliilor dar, cred ca ar fi foarte interesant ca si acestea sa fie studiate, pentru a se descoperi particularitatile lor au si mai ales ce insemnari au pe ele”, ne-a precizat Anca Popa, eleva la Colegiul Pedagogic. Volumele care au fost aduse in fata publicului sunt foarte interesante prin legatura de piele si copertele de lemn decorate cu sculpturi pe teme bisericesti. Caracteristicile lor sunt completate de continutul tiparit in doua culori, cu facsimile. Referitor la expozitia de scripturi, Crina Ifrim, sef la Biroul Relatii cu Publicul, a declarat ca aevenimentul de astazi nu se afla la prima editie intrucat, scoatem la iveala cartile bisericesti in fiecare an, cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei. Cu toate acestea ele pot fi consultate in fiecare zi la cerere in Sala de lectura. Manifestarea organizata de noi a avut un rol informativ pentru ca cei mai multi dintre elevi nu stiu ce acomoria ascunde Biblioteca din Bacau”. Prezentarea bibliilor s-a incheiat cu un moment artistic oferit de corul Colegiului aVasile Alecsandri”. Elevii au interpretat melodii dedicate zilei de 1 decembrie, Sfantului Andrei si sarbatorilor de iarna. Dana Pilat

Ziua Mondiala de Lupta Impotriva HIV/SIDA, marcata in toata lumea pe 1 decembrie, s-a celebrat la Bacau pe 28 noiembrie, pentru a nu se suprapune manifestarilor prilejuite de Ziua Nationala a Romaniei. La sediul Autoritatii de Sanatate Publica (ASP) a avut loc o conferinta de presa la care si-au prezentat activitatea institutiile si organizatiile implicate in problematica SIDA.”Am desfasurat proiecte cu bataie pe termen lung, deoarece si speranta de viata pentru bolnavii cu SIDA a crescut, a precizat Ana Vatavu, presedintele Asociatiei Lizuca. Tinerii au invatat o meserie, si-au ales domeniile de activitate, iar cativa au obtinut permis de conducere. Acesti tineri nu s-au gandit ca sunt bolnavi. Se comporta de parca viata ar decurge la fel ca in cazul unui om sanatos”. Persoanele infectate inca mai lupta cu atitudinea societatii. „Profitam de orice oportunitate pentru a vorbi despre HIV/SIDA si sa facem apel la toleranta, compasiune si acceptare”, a spus Mihaela Nita de la ARAS. Marilena Pascu, psiholog la ASP, a aratat ca punctele slabe in lupta anti-SIDA sunt accesul neuniform la tratament, rata de infectare de 2,7 ori mai mare decat numarul infectiilor, atitudinile discriminatorii.

Tot mai multe cazuri noi depistate

Conform statisticilor internationale, in lume traiesc peste 33 de milioane de persoane cu HIV. In Romania sunt in evidenta medicala 11.000 de pacienti cu HIV/SIDA. In judetul Bacau, 113 persoane sunt infectate cu HIV, iar 218 au SIDA. In primele luni ale acestui an, au fost diagnosticate 8 cazuri noi cu HIV si 7 cu SIDA. „Am depistat un numar crescut de persoane cu HIV/SIDAin ultimii ani, a informat Masa Ardeleanu, de la Centrul de Consiliere si Testare HIV. Avem nevoie de colaborare cu medicii de familie, deoarece acolo se prezinta mai intai pacientii”. Ieri dupa-amiaza s-au desfasurat in Bacau actiuni stradale. Dintre acestea, mentionam traditionala fundita umana, cu participarea voluntarilor ARAS si ai Asociatiei Lizuca. Nu a lipsit nici fundita de lumanari, in memoria victimelor cumplitei maladii. O alta activitate traditionala si nelipsita nici in acest an a fost desfasurarea de quilt-uri. In mai multe puncte stradale s-au distribuit materiale informative. „Pandemia SIDA este un real pericol, ne-a declarat dr. Cristina Matanie, de la ASP. Purtand fundita rosie, speram ca ea sa-si piarda intr-o buna zi semnificatia”.D. Mincu

Gata, s-a dus, a disparut! Campania electorala pentru parlamentarele anului 2008 este o amintire. Una destul de palida, daca tinem cont de precaritatea mijloacelor folosite de candidati pentru a se prezenta, cu tot cu proiecte si programe, in incercarea de a-i convinge pe bacauani ca sunt cei mai potriviti pentru a ajunge senatori ori deputati. Unii au preluat ideea de a impresiona – covarsitor alegatorii printr-un panotaj stradal de-a dreptul fabulos. Adevarul este ca niciodata municipiul Bacau nu a fost atat de coplesit de imense panouri, cearsafuri uriase, banere interminabile pictate cu chipurile candidatilor. Oare asta sa fie calea spre mintea si, de ce nu, inima votantului? Vom vedea dupa 1 decembrie. Altii au aglomerat pana la saturatie cutiile postale si presurile de la usi cu pliante, scrisori, fluturasi, bineinteles cu fete zambitor-increzatoare si promisiuni ispititoare. Dumnezeule, cate sute de tone de hartie ce au folos (au folos?) doar cateva zile! Dragii de ei, politicienii, parca in campania asta au fost si la o plantare de arbori, cam electorala, ce-i drept. Ar face bine sa repete inca de vreo 10-15 ori gestul ca sa completeze golurile lasate prin paduri cu exorbitanta lor risipa electorala. Un lucru n-au facut dragutii de candidati: nu s-au vazut fata in fata. Au fugit unii de altii de parca li s-ar fi sers culorile de partid daca ar fi dezbatut, civilizat si profesionist, proiectele fiecaruia. De ce oare nu au avut curajul, inteligenta si/sau abilitatea sa se confrunte direct? Au crezut ca oferindu-si spatiu de emisie la TV sau radio, ori bucati mai mici ori mai mari din paginile ziarelor vor reusi sa dea atat de bine incat oamenii ii vor vota? Nu stiu, poate! Cert este ca toata lumea se astepta la altceva, la un alt stil de campanie, mai aplicata, mai prietenoasa, mai… bacauana. Au lipsit ideile stralucitoare (ori macar bune), dupa cum nu au iesit in evidenta personalitatile distincte. Zarurile au fost aruncate! Urmeaza nebunia desemnarii premierului, negocierea posturilor din Guvern si imparteala functiilor din Parlament. Si pe urma? Urmeaza criza economica, una dura de tot, iar alesii ar face bine sa isi asume responsabilitatile enorme pe care le vor avea si sa lase deoparte rafuielile de doi lei. Chiar daca par departe, mai sunt alegeri si peste patru ani…Nelu Brosteanu

Vineri, 28 noiembrie, anul de gratie 2008. Functionarii publici de la Directia Taxe si Impozite din cadrul Primariei Bacau au intrerupt lucrul, satui de conditiile mizere de munca si de scaderea nejustificata a salariilor. Mai bine de 50 de oameni au stat aliniati pe coridorul rece al institutiei unde lucreaza, asteptand o justificare, un motiv pentru care veniturile le-au fost reduse in prag de Sarbatori.

Imaginea functionarilor de la Taxe si Impozite, aliniati pe doua randuri pe un coridor ingust, aduce aminte de filmele americane cu viata de inchisoare. La accentuarea imaginii contribuie linistea nefireasca, mormanele de acte ingramadite pe unde se intampla, mocheta roasa si urmele de mucegai de pe pereti. Incet, se aude o voce a unei femei: „Pai, noi le-am dat votul, si uite cu ce ne alegem”. In cele din urma, printre randuri isi face aparitia secretarul primariei, Ovidiu Popovici. „Nu cred ca oprirea lucrului este cea mai buna modalitate de rezolvare a problemei. Sunteti la serviciu, si neindeplinirea indatoririlor poate duce la probleme si pentru dumneavoastra, si pentru noi. Alegeti niste reprezentanti dintre dumneavoastra si va astept in 5 minute sa discutam”, a spus repede Popovici, dupa care a disparut dintre angajati.

In timpul negocierilor…

Cat au discutat reprezentantii angajatilor cu secretarul primariei, ne-a fost oferit „turul de onoare” al Directiei Taxe si Impozite. Si ne-am facut cruce vazand conditiile mizere in care lucreaza zeci de oameni. In biroul unde sunt plasate serverele institutiei, o crapatura hidoasa, lata de doua degete, brazdeaza de-a latul peretele exterior. „Sunt sapte servere aici. Si mai suntem si noi, angajatii. Doamne fereste de un cutremur ceva, ca ne ingroapa de vii”, spune incet un angajat, evitand obiectivul camerei de luat vederi. Putin mai incolo, este „arhiva”. De fapt intreaga institutie este o arhiva monstruasa, nesecurizata, plina de praf. Mii de dosare, puse care pe unde se intampla, detin datele fiscale ale intregului municipiu. O simpla scanteie si totul se poate transforma instantaneu in cenusa, punand in peridol atatia oameni, angajati si bacauani veniti, cuminti, sa-si achite darile la ghiseele minuscule. Arghezi ar fi fost extrem de inspirat de atmosfera de la Taxe si Impozite. Mucegai, mult mucegai, intins sinistru pe peretii din birouri. Si umezeala, numai buna pentru maldarele de hartii privind darile noastre. „Au pus astia instalatie de aer conditionat de 400 de milioane, dar nu merge ca n-au avut bani sa faca racordul la reteaua de curent”, spune un angajat. „Pai de la umezeala asta au aparut, pe cuvant, ciuperci prin birouri. Le-am curatat si uitati ca am dat cu sare pe jos sa nu mai creasca”, spune o femeie intre doua varste, pe fata careia oboseala si dezamagirea se vad limpede. „Isi bat joc. Suntem functionari publici, si nu avem voie sa facem nimic altceva, traim doar din salarii. Am 7 milioane salariu si acum mai taie 10%. In ultimii 9 ani este prima data cand ni se taie din salariu”, se aude o voce. „Inca de anul trecut au taiat salariile de merit si stimulentele, acum vor sa taie si salariile”, spune o alta angajata.

Placaj vs termopan

Intre timp, negocierile continua, intre secretarul Popovici si reprezentantii angajatilor. „Nici sindicat nu am avut pana in 2007, si asta care este nu are niciun cuvant de spus. Ne trebuie un sindicat mai puternic”, spune o functionara ce ne conduce spre alte birouri, spre alte necazuri. In asa zisele birouri compartimentate cu termopan din centrul Directiei Taxe si Impozite dam de alte dosare, asezate pe unde s-a gasit loc. In cativa metri patrati, exceptand fisetele si rafturile cu hartii, se ingramadesc 11 oameni. Dintre care doi intr-un fel de debara, izolata, unde abia au fost inghesuite doua calculatoare in fata unui morman de hartoage. „Venim cu gentile pline de medicamente. Am venit sanatosi in institutie si acum cu totii avem boli profesionale. Dar am acceptat toate conditiile, pana la salarii. Sunt mijlocul nostru de subzistenta. Avem si noi familii, avem rate de platit. Si acum…”. Curentul vajaie linistit intre geamurile de termopan care nu ajung pana in tavan. Pe o latura a acestei cutii de geamuri se vede, inestetic, un panou din placaj. „Asta este usa care ni s-a aprobat. Am facut cerere sa ne puna o usa de termopan, sa putem iesi in caz de cine stie ce necaz. Ne-au aprobat referatul si dupa aceea au venit si au batut in cuie placajul acesta”, spun angajatele din inchisoarea de termopan.

Nici o problema

Tot timpul cat am vazut „birourile” si „arhiva” am urmarit usa dupa care se purtau discutiile. Brusc, la un moment dat secretarul Ovidiu Popovici, urmat de una dintre angajatele Directiei Taxe si Impozite, a iesit rapid indreptandu-se catre sediul Primariei. „Nu este nicio problema”, a raspuns Popovici solicitarii de a ne detalia situatia, fara a se intrerupe vreo secunda din mers. „Cum Dumnezeu nu e nicio problema. Sunt banii nostri de care isi bat joc”, s-a auzit o voce din spate. Dar daca sefii spun ca nu-s probleme… Oamenii au revenit la ghisee, amarati, cu speranta ca, poate, se va indura ineva sa le respecte si lor bruma de drepturi sufocata de hartii si mucegai. Mihaela Grosu, purtatorul de cuvant al Primariei Bacau, a declarat ca „nu e vorba de nicio greva. Au fost unele discutii purtate de domnul secretar Popovici cu angajatii, legate de probleme interne ale primariei. Au avut loc discutiile preliminare privind semnarea acordurilor si contractelor colective de munca.” Secretarul primariei, Ovidiu Popovici, a declarat la incheierea discutiilor ca nicio clipa nu a fost vorba de scaderea veniturilor angajatilor din Primarie: „Nu cred ca v-a spus vreun angajat de la taxe si impozite ca i-a scazut salariul. Poate o fi fost vreun contribuabil. Discutiile pe care le-am avut privesc semnarea contractului colectiv de munca, sunt negocieri care se poarta anual.”
Nevoia de un sindicat puternic

Dragomir Dulcescu, liderul Sed Lex Bacau, este de parere ca angajatii Primariei trebuie sa se afilieze unui sindiat puternic, apt sa le reprezinte interesele. „Angajatii Primariei nu fac parte din Sed Lex. Eu am insistat de mult sa vina la noi. I-a pacalit domnul primar cu niste contracte de munca si nu au mai venit la noi. Dar asa nu am cum sa ii apar. Imi pare rau pentru ei. Imi aduc aminte ca, pentru a fi primit in audienta la domnul primar acum cativa ani, a trebuit sa astept luni de zile. Inainte, la domnul Sechelariu dadeam un telefon si imediat rezolvam toate problemele.” Acest lucru il sopteau si angajatii de la Taxe si Impozite: „Avem nevoie de un sindicat cum trebuie. Ce este acum nu face nimic pentru noi.”Elena Tintaru / Emilian Berceanu

31 decembrie 2008 este termenul limita pentru vizarea permiselor de arma si a atestatelor de colectionar eliberate sau vizate in cursul anului 2003. In conformitate cu prevederile art. 27 alin. 1 din Legea 295/2004, persoanele autorizate pentru detinerea, portul, folosirea armelor si munitiilor trebuie sa se prezinte odata la 5 ani, la unitatile de politie specializate, pentru vizarea permisului de arma. aActiunea de viza se va desfasoara pana la 31.12.2008, a explicat subinspector Narcisa Butnaru, ofiter la Inspectoratul de Politie Bacau. Sunt vizate permisele de arma si atestatele de colectionar eliberate, respectiv vizate, in cursul anului 2003.” Titularii permiselor de arma tip A si B, au obligatia de a se prezenta la viza permisului de arma in perioada stabilita si in locurile indicate de Inspectoratul Judetean de Politie Bacau.
Posesorii de arme cu teava ghintuita se vor prezenta in zilele de luni, miercuri si vineri ale saptamanii pentru efectuarea tragerii experimentale la sediul Serviciului Arme Explozibil si Substante Toxice (SAEST) si vor avea asupra lor permisul de arma, armele si 5 cartuse (cu exceptia celor care s-au prezentat). Titularilor de permise de arma, care nu se vor prezenta la viza permisului de arma, fara motive intemeiate, li se va retrage dreptul de detinere, port si folosire. Roxana Neagu

Doi soti din comuna bacauana Berzunti s-au ales cu dosar penal pentru fals in declaratii. Ei s-au prezentat la Serviciul Public Comunitar de Evidenta si Eliberare a Pasapoartelor Simple (SPCEEPS) Bacau pentru a intra in posesia unui nou pasaport, in care sa fie inclusi si doi minori, copiii lor, dar au prezentat la ghiseu acte false.

Angajatii Serviciul Public Comunitar de Evidenta si Eliberare a Pasapoartelor Simple (SPCEEPS) Bacau s-au trezit in plina zi, la ghiseul de primiri acte, cu doi indivizi care au prezentat acte false pentru eliberarea unui pasaport. Imediat cum si-au dat seama de faptul ca cei doi, sot si sotie, incercau sa fenteze legea, lucratorii Serviciului au apelat la ajutorul politistilor. „Inspectoratul de Politie Judetean Bacau a fost sesizat telefonic de Serviciul de Pasapoarte ca la ghiseu s-au prezentat doua persoane care au depus documente pentru eliberarea unui pasaport in fals, a confirmat si subinspector Narcisa Butnaru, ofiter de presa la Inspectorat. Au fost trimisi imediat acolo ofiterii de la Biroul de Investigatii Criminale.” Din verificari s-a stabilit ca Dorel C. (26 de ani) si Maria C. (25 de ani) au venit la Bacau si au depus acte pentru eliberarea unui pasaport simplu in care sa fie inclusi si doi copii minori. Numai ca in locul unde trebuia sa semneze tatal, respectiv Dorin C., era semnatura unei alte persoane. In cauza s-au intocmit actele premergatoare continuarii cercetarilor, care au fost inaintate organelor de cercetare penala. In dosar se fac acum verificari pentru savarsirea infractiunilor de fals in inscrisuri oficiale, uz de fals si fals privind identitatea. Ancheta continua cu cei doi faptuitori in stare de libertate.Roxana Neagu