Patru ani de mandat Stavarache. Patru ani de stagnare a orasului. Realitati triste, dar multe promisiuni aruncate pe piata. Patru ani in care primarul Bacaului s-a ocupat mai mult de jocuri politice, de vendete personale. Un mandat in care bacauanii si-au pus sperante. Cel putin la inceput. A fost insa un mandat al dezamagirilor, caracterizat prin inconstanta, incompetenta si lipsa unei strategii clare. Dar si un mandat in care apropiatii lui Stavarache si-au umplut conturile.

Centrul expozitional si de afaceri. O denumire pompoasa, demna de un oras cu o economie in plina expansiune, cu un mediu investitional efervescent. Adica exact opusul Bacaului. Aceasta idee, draga inimii lui Romeo Stavarache, este bifata la capitolul atragerii de fonduri nerambursabile in dreptul frumoasei cifre de 14 milioane de euro. Insa datele oficiale, emanate chiar de la Consiliul Local si de pe site-ul Agentiei pentru Dezvoltare Locala, contrazic clar minciunile sfruntate de prin pliante. In studiul de fezabilitate realizat de SC ISO GROUP SRL din Iasi suma este sensibil diminuata. La capitolul „principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei” (pagina 39 din SF, in cazul in care primarul vrea sa se dumireasca), este specificat, scurt si la obiect, ca „valoarea totala este de 7.800.000 euro.”

Minciuna merge mai departe

De parca nu ar fi de ajuns ca investitia este de fapt cam de jumatate fata de cat afirma mereu Stavarache, mai apare o problema, deloc de ignorat pentru bacauanul cotizant la buget. Si anume ca nici macar aceasta suma nu este integral obtinuta din resurse extrabugetare. Conform aceluiasi studiu de fezabilitate amintit mai sus, 4.350.000 euro provin din fonduri PHARE, 1.450.000 sunt de la bugetul de stat si 2.000.000 din surse proprii. Cum Stavarache n-are alte resurse proprii decat daca ar fi vorba de ciorapei, banii vor pleca de la bugetul local. Mai interesanta devine situatiunea la finalul studiului de fezabilitate, unde au intervenit autoritatile locale cu mici modificari in ultima sedinta. Acolo contributia din surse proprii creste de la 2 la 5.335.102 euro. Plus TVA-ul ce va fi acoperit de stat. Este greu de crezut ca pretul SF-ului nu a fost inclus in cifra initiala de 7.800.000. Si oricum acesta nu ar fi costat un sfert din valoarea investitiei. Ceea ce este clar e ca primarul minte cu nonsalanta. Din cele 14 milioane fonduri nerambursabile, mai bine de o treime tin de bugetul local. Bani cu care s-ar putea ridica zeci de locuinte, amenaja zeci de locuri de joaca, asigura canalizarea pe cateva strazi.

Primaria se eschiveaza

Conform declaratiei purtatorului de cuvant al primariei, Mihaela Grosu, diferenta de inca aproape 3,5 milioane de euro se datoreaza „schimbarilor din normativul seismic si cresterii pretului la materiale, fiind vorba de o hotarare din 2005, modificata acum”. In ceea ce priveste trecerea celor 14 milioane peste tot la capitolul fonduri nerambursabile castigate, Mihaela Grosu este de parere ca este o formulare extrem de clara, pe fituicile lui Stavarache aparand „valoarea integrala a investitiilor”. Fiind insa omisa constant participarea de la bugetul local care, dupa cum se vede, este adeseori de ordinul milioanelor de euro. La acest mod, in ciuda celui mai bogat buget din ultimii ani, in timp record Bacaul va ajunge recordman absolut la acumularea de datorii. Pentru binele cetatenilor, desigur.

CET, cuiul din talpa administratiei

Instalarea grupului de cogenerare cu turbina cu gaze face parte dintr-o strategie elaborata de conducerea CET si fosta administratie locala in 2003. Stavarache si echipa sa se lauda fara rusine cu aceasta investitie si cu pretul scazut al gigacaloriei, uitand ca in ultimele ierni intretinerea i-a ars la buzunar pe locatarii din blocurile bransate la sistemul centralizat de incalzire. „Prin vanzarea curentului obtinut, Bacaul isi va mentine, la fel ca in ultimii ani, cel mai mic pret din Moldova la gigacalorie 136 lei, cu 50 la suta mai ieftin decat in Iasi, unde pretul gigacaloriei este 187 lei.” Trecand peste greselile de exprimare (pret mai ieftin!!!) si de calcul, citatul din pliantul electoral contine minciuni sfruntate. Pretul real al gigacaloriei produse de CET nu este nici pe departe cel mai mic din Moldova, depasind 230 de lei. Diferenta dintre pretul platit de consumator, 137 lei, aprobat de Consiliul Local Bacau, si cel de productie este suportata tot de locuitorii acestui oras, fiind acoperita de la bugetul de stat si de la cel local, la care contribuie bacauanii.

Povesti cu picioare scurte

Povestea grupului de cogenerare a inceput in 2003, atunci cand fosta administratie locala a prezentat consilierilor locali de la acea vreme o strategie pe termen lung de alimentare cu energie termica a municipiului Bacau. Pe baza girului acordat de consilierii de atunci, CET Bacau a pregatit un proiect care a primit finantare prin fonduri guvernamentale (12 milioane euro). Pentru fondurile primite, Romeo Stavarache se impauneaza de pomana si ii minte pe bacauani in fata. Acestea au fost alocate de la bugetul statului, prin OUG 48/2004, care prevede reducerea subventiilor acordate producatorilor de energie. Ordonanta permitea utilizarea sumelor respective pentru retehnologizare si modernizare. In timp ce in alte orase banii au fost utilizati pentru investitii multe si marunte, la Bacau s-a realizat un proiect unic in tara. Decizia s-a luat in 2003, iar meritul este al conducerii CET-ului si al fostei administratii. O dovada ca Stavarache nici macar nu are habar ce inseamna grupul de cogenerare este celebra sa promisiune ca, dupa instalarea acestuia, bacauanii vor avea apa calda pe gratis. In loc de o asemenea facilitate, bacauanii s-au trezit cu facturi de milioane pentru caldura pe sponci si apa calaie de la CET.

Borduri peste nivelul caselor

Cartierul Tache. Un loc pe care Stavarache l-a ridicat mereu in slavi si pe spatele caruia si-a facut mereu campanie. O campanie mincinoasa. Strazile sunt reabilitate haotic, oamenii stau cu mocirla in poarta de luni de zile, trotuarele, proaspat turnate, crapa. O situatie deosebita este si pe strada Crinului, aflata la capatul cartierului. Aici asfaltarea a inceput de ceva vreme si a stagnat. Asfaltul este de fapt doar o mare de bolovani si pietris, iar trotuarul plin de denivelari. Bordurile sunt ridicate peste nivel, acopera de o palma gardurile oameniilor, pietonalul, abia facut, nu are deloc panta. „Daca ploua toata apa intra in curtile noastre, ne-a spus intrigat Andrei Ticau, de la imobilul 16. Aici la mine e jale. Au ridicat bordurile foarte inalt, peste gura de canal. Daca acum toarna asfaltul pe trotuar imi ingroapa gardul mai bine de 20 de centimetri. Am masurat eu cu o cumpana… Este denivelat. Nu-i deloc liniar. Nici nu i-am lasat sa mai faca ceva. Canalizarea mi-am facut-o eu, ca ei nu faceau treaba ca lumea. Uitati-va, canalizarea mai veche este mai buna decat cea facuta de ei. Am facut sesizari la Primarie, mi-a promis primarul ca vine pe aici. N-a venit. A fost in schimb proiectantul si m-a lasat cu ochii in soare. Nici nu m-a ascultat. Nu se poate asa ceva. E bataie de joc. Noi ai cui suntem? Platim taxe la zi, impozite, si ne alegem doar cu lucrari de astea in bataie de joc”. Pe strada aflata in constructie nici nu se poate circula, din cauza gropilor si a denivelarilor.

Trotuare asfaltate, dar fara asfalt

In cartierul Aviatori, oamenii clocotesc. La fiecare pas. In urma cu doua zile, intr-o emisiune la televiziunea personala 1 TV Bacau, o bacauanca din zona, de pe strada Aviatori, de la blocul numarul 31, scara C a intrat in direct cu primarul Stavarache pentru a-i pune o intrebare simpla si pertinenta: „Domnule primar, va laudati ca ati intrat cu asfaltarile si printre blocuri. Pe strada noastra cand ajungeti. In fata blocului iti rupi picioarele, asfaltul e spart, scarile la fel…”, a sesizat femeia. Intr-un zel pur electoral, Romeo Stavarache i-a raspuns sec: „Doamna, dar e asfaltat deja…”. Cum? Trotuarul asfaltat, dar… fara asfalt? Noi ne-am convins ieri la fata locului. Ni s-a mai confirmat inca o data faptul, daca mai era nevoie, ca realitatile primarului in teren sunt cu totul altete. Iar minciuna pentru el are picioare lungi. Prea lungi parca. Scris de Roxana Neagu, Doina Mincu, Emilian Berceanu, Ionut Avram

Penelistii condusi de Romeo Stavarache si-au definitivat lista pentru fotoliile caldute de consilieri judeteni. Liberalii nu au venit cu nimic nou, in afara de cateva nume controversate, implicate in afaceri facute sub aripa protectoare a ediliului. In ciuda declaratiilor, liberalii au mers pe principiul ala vremuri noi, tot noi”, parca facand in ciuda marilor inaintasi ai acestui partid de traditie.

Liberalii ne-au fericit cu o serie de nume pe lista pentru Consiliul Judetean, care au incalzit fotoliile in mandatele trecute si a caror activitate se poate rezuma doar la certuri sterile. Deschizator de lista este deputatul Ionel Palar, care candideaza si la presedentia CJ. Considerat a fi copilul de suflet al lui Stavarache, Palar s-a infundat foarte repede in masa amorfa a parlamentarilor romani, fiind un ilustru necunoscut. In ciuda acestui lucru, afacerile din Bacau au mers bine spre foarte bine in ultimii patru ani, firma la care este actionar beneficiind de contracte cu primaria. Mai mult, lui Palar i s-a eliberat autorizatia de construire in ciuda prevederilor legislatiei in constructii, pe un fost spatiu verde. Acum, Palar iese in fata electoratului pe post de salvator al judetului Bacau, dupa ce vreme de patru ani, in Parlamentul Romaniei nu s-a remarcat ca un luptator pentru interesele bacauanilor.
Iepurasii

Primele locuri din lista sunt ocupate de catre aiepurasii” politici, care au cat de cat notorietate, dar care, dupa preluarea mandatului vor demisiona pentru locuri in parlament sau in fruntea primariilor din judet. Este vorba in primul rand despre Ioan Silviu Lefter, Aron Popa si Viorel Miron. Primul, la fel ca si in anii trecuti, dupa ce a ocupat functia de consilier judetean, a plecat in cadrul guvernului, pentru ca apoi sa ocupe postul de deputat. Aron Popa candideaza si la primaria din Onesti, iar daca va castiga alegerile, va renunta la CJ. In aceeasi situatie se afla si Viorel Miron, care candideaza la functia de primar al Comanestiului. Cel de-al cincilea pe lista lui Stavarache este Silvestru Dogaru, un apropiat al primarului din campania trecuta. Dupa o vreme in care a fost indepartat, Dogaru a revenit in gratiile presedintelui PNL, a primit si doua contracte pe bani publici cu primaria, pentru ca acum sa se afle pe un loc fruntas.

Profitorii

De aceste scheme interne de partid ale lui Stavarache au beneficiat mai ales Adrian Mironescu si Marius Danciu. Primul a fost prefect al Bacaului in perioada CDR, iar inainte de alegerile din PNL a schimbat tabara, trecand in barca lui Stavarache din cea a lui Valeriu Gheorghe. Surse din interiorul PNL ne-au declarat ca Marius Danciu a fost pus pe lista CJ pentru ca este mai degraba interesat sa incheie afaceri cu primaria in caz ca Stavarache va mai castiga un nou mandat. Danciu a mai fost prezent intr-o functie publica si anume cea de consilier local. Timp de aproape doi ani de zile, Danciu nu a stralucit in niciun fel in folosul comunitatii. Ba mai mult, de numele sau se leaga o serie de dezvaluiri de presa legate de contractele pe care le-a avut cu CET Bacau, prin firma sorei. Rocada pe liste a fost facuta intre Ion Rotaru, care in mandatul trecut a fost consilier judetean si Marius Danciu. Rotaru desfasoara o serie de afaceri in judet si ar fi fost incompatibil cu functia, ca si in cazul lui Danciu.

Tacutii

Pe lista celor care vor veni sa cerseasca votul bacauanilor se afla si o serie de politicieni liberali care s-au remarcat mai mult prin…tacere. Este vorba de Petru Enasoaie, Corneliu Pricope, Ion Lache sau Daniela Biri. Daca nu ati auzit niciodata de aceste nume, va informam ca personajele mai sus amintite au ocupat functii in CJ si in mandatul 2004-2008. Un caz mai aparte este cel al lui Pricope, care a fost si seful Agentiei de Dezvoltare Locala. Cea care ar fi trebuit sa se ocupe de strategia de dezvoltare a Bacaului si de atragerea de fonduri europene. Rezultatele acestei institutii aflate in subordinea Primariei sunt aproape nule. In ceea ce-l priveste pe Lache, acesta a avut o serie de contracte cu executivul bacauan, dar si in judet, prin firma Lafor Service. Despre Daniela Biri va putem spune ca nu si-a depus raportul de activitate pe anul 2008, iar cele din 2006 si 2007 sunt fade si fara lucruri concrete. Acesti politicieni vor veni in fata noastra sa le mai acordam inca o data votul.Scris de Ionut Avram

In momentul in care am votat acum patru ani de zile, mi-am pus sperante mari ca va fi mai bine. Stavarache parea altfel decat restul politicienilor locali. Desi nu avea anvergura, macar dadea impresia de om ok. Normal si bine intentionat. Trecerea anilor mi-a demonstrat ca am fost un dobitoc. Ma bucur nespus ca prostia nu doare, ca altfel as urla de durere. Imi cer scuze fata de toti cei pe care i-am convins sa-l voteze. M-am inselat si imi fac mea culpa.
Asist uluit la modul in care Stavarache abereaza. Mai mult decat ar face-o orice alt politician. Nu ma astept la lucruri extraordinare din partea clasei politice. Au demonstrat vreme de aproape nouasprezece ani ca sunt preocupati doar sa acumuleze. Am mai scris lucrurile astea de zeci de ori. Poate de sute de ori. Mereu aceleasi probleme. Mereu promisiuni false, intotdeauna campanii fara sens, fara finalitate.
M-am asteptat ca dupa intrarea in randul tarilor civilizate sa se schimbe ceva si in mentalitatea alesilor. Il iau pe Stavarache drept reper pentru ca am tot dreptul asta. L-am votat in 2004 si vreme de patru ani ar fi trebuit sa-mi reprezinte interesele. Cel putin asa scrie in fisa postului. Am inchis ochii de foarte multe ori si i-am mai acordat o sansa. Si inca una. Si tot asa, pana prin decembrie 2007. Atunci am realizat ca tot ceea ce am investit eu cu stampila mea de vot in acest personaj s-a dus naibii. O spun cu toata raspunderea pentru ca asa simt: prototipul de politician in care se incadreaza inca primarul este acela al demagogului si al mincinosului. Simplu. Scurt. Dar absolut dureros pentru interesele mele de cetatean. Nesimtirea nu are margini in multe dintre luarile de cuvant publice ale edilului. Nu poti minti chiar asa de tare incat sa afirmi ca o strada este asfaltata din moment ce omul care locuieste in zona respectiva te intreaba cand naiba o repari. Nu poti minti ca ai atras fonduri nerambursabile, din moment ce ele exista doar pe niste hartii inca nesemnate.
Am mai spus-o si o voi mai repeta. Nu ma astept ca politcienii sa fie maicute, dar parca nici asa curve. Nu-mi vine in minte acum decat o melodie a celor de la Parazitii: Fuck you Romania! Bine macar ca prostia nu doare. Am urla toti si ne-am tavali pe strazi. Iar unii, cu pretentii de politcieni ar fi internati in spital fara scapare.

Scris de Ionut Avram

Bicaz, Electricienilor, Aviatori, Proiectantului, Republicii, Coanda, Neagoe Voda – strazi din Bacau unde sunt copii. Sunt si tineri. Si pensionari. Primavara si toamna ei merg prin noroaie. Vara se sufoca de praf si caldura. Cu totii vor verdeata, vor locuri de joaca, vor sa faca miscare. Nu au niciuna dintre aceste facilitati care tin de civilizatie.

Pe strada Bicaz, intre blocuri, accesul se face obligatoriu printr-o zona plina de balti si noroi. aGospodarii&quot Primariei nu s-au sinchisit nici macar sa niveleze terenul sau sa toarne balast. Despre asfaltare…nici nu poate fi vorba. Zona este de fapt o mlastina de mizerie, care devine impracticabila la cea mai mica ploaie. Aurel Dobranis, locatar din zona, arata spre administratia locala: aNoi nu avem cum sa aducem balast. Este si un loc de joaca aici, copii multi. Am facut cereri peste cereri la Primarie, dar fara raspuns”. Oamenii spun ca li s-a promis abia acum asfalt pe strada dintre blocuri, adar numai ca incepe campania”, dupa cum ne-a explicat Maria Cucuianu. In spatele blocului exista ceva care cu greu ar putea fi numit loc de joaca: doar trei leagane ruginite si gaurite, un tobogan amarat si un carusel batran, cu usoare urme de vopsea. In acest conditii, copiii din cartier sunt vesnici murdari si uzi la picioare din cauza baltilor uriase. Odata, acolo era spatiu verde, dar acum oamenii inoata in mocirla. Mocirla afecteaza cateva sute de bacauani care locuiesc in zona. aAsa a fost aici de cand m-am mutat. Nu s-a facut nimic in ultimii patru ani. Si nici nu cred ca o sa se mai faca, pentru ca nu e timp. Incepe campania, vin alegerile… Nu cred ca o sa mai vad vreodata asfalt pe aici”, ne-a declarat si Cristi Bracau. Locatarii spun ca au facut nenumarate plangeri la Primaria Bacau, dar ca sesizarile lor au fost ignorate.

Inventarul groazei

Pe str. Slanicului a supravietuit eroic un tobogan, inconjurat de zeci de masini. Cartierul Nord are un parc de joaca, chiar daca as-au stricat scanciobele si nu mai sunt cosurile de baschet”, asta din cauza ca anu este paznic de jumatate de an”, spune Magdalena Andronic. Elena Talmaciu spune ca oamenii isi doresc sa arate altfel, asa fie niste copaci, ca vara te arde soarele, nici nu poti sta”. Totusi, cei din zona Nord se considera norocosi: aBine ca nu l-au demolat. Stavarache a vrut sa-l distruga si faca un complex aici”, declara Magdalena Andronic. Intre cele mai vitregite e zona de sud a Bacaului: Bicaz, Electricienilor, Aviatori, Proiectantului, Republicii, Coanda etc. aNoi locuim la ANL, in spatele scolii N. Iorga. Nu sunt locuri de joaca. As putea sa merg cu baietelul in Letea, dar e si mai departe”, spune, nemultumita, Elena T. Mamicile au marturisit ca pentru a sta o ora in parculet, cu copiii, trebuie sa mai piarda inca doua ore pe drum. aEu stau pe Bicaz, dar vin cu nepotii tocmai aici, in Aviatori, din cauza ca la noi nu exista niciun parculet”, explica Elena Baisan. Noi am gasit un loc de joaca pe str. Bicaz si chiar era folosit: un tobogan rasarit (sau ramas?) pe o fasie ingusta de teren, la doi metri de calea ferata, in care se jucau trei copii.
Nici anul acesta, primavara nu si-a mai revarsat bogatia de culoare si parfum peste spatiile verzi ale municipiului Bacau. Strazile nu mai sunt marginite de covoare florale. In cel mai bun caz, intre carosabil si trotuar se afla un gazon crescut in voie si presarat cu flori de papadie. Bacaul a ajuns aorasul papadiei”. Chiar si artera care strabate municipiul este terna, lipsita de viata. Se insufleteste doar in intersectia de la fosta Policlinica Veche, dar si aici florile din rondurile neglijent amenjate sunt trecute, rare, neingrijite. In fata Primariei Bacau, in schimb, grija a fost maxima.
Primarul Sergiu Sechelariu va impune un Plan de Urbanism general al municipiului Bacau care va impiedica construirea pe spatiile verzi, locurile de joaca sau terenurile de sport. Acest document va avea putere de lege si va asigura pe 20 de ani pastrarea si dezvoltarea oazelor de verdeata si destindere. Deoarece acestea sunt insuficiente, Sergiu Sechelariu va folosi orice suprafata disponibila pentru amenajarea locurilor de joaca si a terenurilor de sport, mocirla si maidanele urmand sa ramana o amintire in Bacau. In curtea scolilor va fi permis accesul liber al tuturor celor care doresc sa faca sport, cu conditia de a nu distruge bunurile sau a perturba linistea zonei. Insula de Agrement se va transforma intr-un parc de distractii unde bacauanii vor avea mult mai multe posibilitati de distractie si destindere, inclusiv practicarea sporturilor nautice.Scris de Desteptarea

Candidatul independent Sergiu Sechelariu isi tine promisiunea de a sta de vorba cu cat mai multi bacauani pentru a le prezenta proiectele sale si pentru a afla direct care le sunt problemele. Spre deosebire de alti candidati, care isi selecteaza atent auditoriul si il inchide prin sali de clasa, lui Sechelariu ii place dialogul viu, in strada, fara nicio triere si cu raspunsuri la orice intrebare. Asa s-a intamplat si pe strazile Neagoe Voda si Aleea Parcului, acolo unde normalitatea unei campanii decente a convins chiar si bacauanii mai sceptici. Doua probleme au fost ridicate in ambele locuri: lipsa locurilor de joaca si distrugerea spatiilor verzi. Copiiilor din zona Neagoe Voda le lipsesc locurile in care se pot juca in siguranta, iar parintii spun ca degeaba au sesizat Primaria. Locuitorii de pe Aleea Parcului deplang starea din ce in ce mai jalnica a celui mai mare parc din Bacau. aSa refaceti parcul asa cum a fost. Sa aveti grija si de statuia lui Eminescu, pentru ca e batjocura ce se petrece acolo”, i-au cerut bacauanii lui Sergiu Sechelariu. Atmosfera a fost una destinsa, prieteneasca, asa cum sta bine unui primar si cetatenilor in slujba carora lucreaza. Candidatul independent la Primaria Bacau a avut o intalnire si cu reprezentantii taximetristilor, carora le-a ascultat nemultumirile si le-a demonstrat argumentat ca multe dintre acestea pot sa dispara intr-un timp scurt cu un primar competent.

Scris de Desteptarea

– Ati stat patru ani departe de politica. De ce?
– Am vrut sa vad lumea politica din afara.
– Si cum vi se pare?
– Arata foarte urat. De aceea ma intorc si vreau sa le arat bacauanilor un model de primar care sta de vorba cu cetatenii, care le cunoaste problemele si poate sa le resolve.
– Cei mai multi dintre candidati vin in fata alegatorilor cu numeroase proiecte. Care sunt cele mai importante din programul dumneavoastra?
– Tinand cont ca noi, romanii, stam prost la organizare, am sa incep cu acest capitol. In 18 ani de la Revolutie, s-au cheltuit enorm de multi bani publici si s-a realizat foarte putin. Mai mult s-a distrus decat s-a construit. De aceea, am patru puncte privind organizarea. In primul rand, vreau ca fiecare cartier al municipiului Bacau sa devina un minioras si sa dispuna de toate utilitatile necesare:
* apa, canalizare, gaz metan, lumina si caldura
* strazi asfaltate si trotuare
* salubritate si spatii verzi
* biserici, scoli, gradinite si magazine
* spatii de joaca pentru copii si recreere pentru pensionari
* iluminat public stradal, transport public si asigurarea ordinii publice
* parcari supraetajate unde este cazul, mai ales in centru
aAutoritatea trebuie
sa vina la cetatean”

Eu vreau ca si periferia sa arate a oras. Pentru ca asa e in Occident.
Al doilea punct. Orice oras mare, pentru a fi bine condus, are nevoie de o descentralizare administrativa pentru a apropia decizia de cetatean. In acest sens, vreau sa infiintez in fiecare cartier un birou al Primariei si sa transfer de la centru functionari care sa lucreze acolo. Inclusiv un reprezentant al Politiei Primariei. Acest birou va rezolva operativ problemele curente ale cetatenilor din cartierul respectiv si, totodata, vor transmite mai departe primarului problemele care sunt de competenta acestuia. In felul acesta vine autoritatea la cetatean, iar cetateanul nu mai umbla pe drumuri sa piarda timp si bani.
Punctul trei. Vreau sa introduc un stil de lucru nou al primarului, care sa comunice continuu cu cetatenii. Oricate lucruri bune ar face un primar, daca nu coboara in mijlocul oamenilor nu va fi apreciat niciodata. Biroul primarului este orasul. De aceea, daca voi fi ales primar, o data pe luna voi tine audiente prin rotatie la birourile Primariei din cartiere. Cu aceasta ocazie, voi face o analiza a problemelor care s-au acumulat in luna respectiva si voi verifica in acelasi timp modul cum lucreaza functionarii Primariei cu cetatenii.
– Ce alte directii de actiune vizati?
– Voi initia programe de dezvoltare in plan social, invatamant si educatie, cultura, arte si culte, sport si turism. In plan social mi-am propus construirea a 1.000 de apartamente, cate 250 in fiecare an, atat pentru tineri prin ANL, cat si locuinte sociale pentru toate varstele. Aceste proiecte vor fi finantate in parteneriat cu Guvernul Romaniei, care are prevazute prin lege facilitati pentru tineri, in scopul reducerii pretului acestor apartamente. Am un program de izolare termica a locuintelor si inlocuire a retelelor termice de la subsolurile blocurilor. De asemenea, am in vedere un proiect de finantare din fonduri europene pe linia protectiei mediului privind modernizarea colectarii, depozitarii si arderii deseurilor menajere in scopul producerii de caldura. In felul acesta, costul facturilor va putea scadea vertiginos.

aBiroul primarului este orasul”

Inca o problema, tot in plan social. Am in vedere infiintarea Ambulantei Municipale, care sa cuprinda echipamente si dotari la standarde europene. Ea va functiona alaturi de actuala ambulanta subordonata la nivel judetean. De ce nu s-a gandit nimeni la acest lucru? Vedem la televizor dezastrele care se intampla in ultimele zile in China. V-ati pus intrebarea cat de pregatit este Bacaul in caz de dezastre? Din 1990 pana in 2004, am fost pus in situatia sa gasesc solutii la calamitatile petrecute in judetul Bacau, mai ales inundatiile din „91-„92 si explozia conductei de gaz de la Comanesti, in urma carora au pierit multe vieti.
In invatamant-educatie vreau sa asigur un fond de carte la fiecare scoala si fond de jucarii la fiecare gradinita si un calculator in fiecare sala de clasa. Vreau sa asigur premii pentru copiii cu rezultate bune si foarte bune la olimpiadele judetene, nationale si internationale. In domeniul cultural vreau sa construiesc o casa a oamenilor de cultura si arta, care sa fie si sediul Uniunii Scriitorilor Filiala Bacau. Vreau sa revigorez sportul bacauan prin reconstruirea bazei nautice de pe Bistrita, dar si prin sustinerea celorlalte discipline sportive – volei, handbal, fotbal. Avem un stadion in mijlocul orasului si as vrea sa ramana stadion. Si eu sunt microbist.
– Toate aceste lucruri au nevoie de forta de munca.
– Cunosc faptul ca multi constructori din Bacau lucreaza in alte judete, iar in Bacau am intalnit prin cartierele marginase muncitori din Iasi, Vaslui sau Galati. As vrea sa am o discutie cu constructorii bacauani pentru a-i indemna sa vina sa lucreze in Bacau, dar, mai intai, este foarte necesar sa-si incaseze facturile restante de la Primaria Bacau, respectand legea, contractele incheiate, devizele si calitatea lucrarilor.Scris de Desteptarea

Gospodarii din Primaria Bacau s-au harnicit brusc, impulsionati de alegerile care bat la usa. Ravnind la un nou mandat, se straduiesc sa ascunda dovezile delasarii de aproape patru ani. Reabilitarea termica facuta pe spranceana si de mantuiala, introducerea sistemului de distributie pe orizontala a agentului termic in cateva blocuri, vopsirea bordurilor, carpirea strazilor si cateva flori plantate prin centrul orasului (si cu care nu se face primavara!) sunt doar cateva exemple ale zelului de care da dovada primaria in al doisprezecelea ceas. In timp ce prin zonele aflate la vedere cosmetizarea merge, de bine, de rau, in cele mai retrase se chiuleste fara jena. O astfel de situatie ne-a fost sesizata ieri. „Langa blocul 7, de pe strada Miron Costin, s-a inceput asfaltarea aleii, ne-a declarat Elena Corut. Eu stau la etajul IV si vad foarte bine cum se lucreaza. De dimineata, muncitorii nu au miscat nimic. Dorm, stau la umbra, vorbesc.” I-am gasit pe muncitorii reclamati la munca. Numai ca erau la ora de somn si de lectura. Pe un utilaj, un barbat citea ziarul. Langa un gard era amenjat un adevarat culcus. Mai multi muncitori trageau la aghioase. La vederea cameramanului de la TV Bacau, s-au imprastiat ca potarnichile. „Asa ii vad cand trec pe aici, ne-a declarat Constantin Bontas, locatar din zona. Probabil ca lucreaza la stat, de-si permit sa zaca asa. Ziua trece, leafa merge”. Mihaela Axinte, proprietara unui apartament de la parterul blocului 7, spune ca muncitorii stau „cocotati pe masini, pe utilaje si asteapta topata ziua nu stiu ce. Am vrea sa stim: ori fac treaba, ori nu fac? Ne tin aici cu santier, cu mizerie si galagie”. Se pare ca lipseste un imbold, dar cine sa-l dea cand primaria, cu primarul in frunte, a intrat in campanie electorala? Scris de Doina Mincu

Se spune ca sufletul omului se cunoaste dupa cat de mult ii plac florile. Daca ar fi sa ne luam dupa ce s-a petrecut in Bacaul ultimilor patru ani, s-ar putea spune ca oamenii care au condus orasul sunt cainosi la inima. Desigur ca nu-i asa! Poate ca si ei au oferit femii iubite o floare furata dintr-un pom primavaratec, foarte probabil si-au plimbat copiii prin parc insotindu-le primii pasi, neindoios ca au poposit fie si cateva minute pe o banca la umbra intr-o zi cu arsita. Ca doar sunt si ei oameni, nu-i asa?! Atunci, de ce nu se gandesc si la bacauanii care sunt lipsiti de toate aceste firesti si necesare trairi. De ce lasa in paraginire locuri care ar putea fi mici minuni ale orasului? De ce intorc privirea de la maidanele coplesite de praf si buruieni, in loc sa le dea ingrijire plina de dragoste, ca orice om gospodar si cu simtire? De ce cred ca totul e bine si frumos si stau incuiati intre zidurile surde si oarbe ale puterii? De ce si-au uitat viata lor cea dinainte de a fi capii orasului?
E vorba doar de indiferenta, nepricepere si lacomie? Ar fi bine sa fie asa! Pentru ca sunt defecte care, chiar daca n-au leac cateodata, nu distrug fibra umana decat in cazurile clinice. Sper ca nu-i cazul. Si mai sper ca in doar patru ani n-au pierdut si inima, pe langa respectul si increderea bacauanilor. Cu totii ii vom ierta pentru greselile, comise cu voie sau fara de voie, dar cum se vor mai uita in oglinda cand vor intelege ca au stricat bucuria jocului la sute de copii, ca au tulburat tihna batranetilor prea multor pensionari, ca au impins spre pierdere tineri care ar fi vrut sa faca sport. Dar daca vor intelege toate acestea, atunci ii vom ierta si ii vom privi cu ingaduinta. Si cat ar fi castigat daca ar fi aruncat putina dragoste pe maidanele Bacaului!

Scris de Desteptarea

Aproape toate comunele din judetul Bacau sunt cuprinse in zone devaforizate de clima si altitudine sau in cele cu pajisti de inalta valoare naturala. Pana in momentul de fata, la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura s-au depus 29.600 de cereri pentru subventii europene. Taranii bacauani sunt gata sa se intoarca la coasa, ca sa prinda banii europenilor.

17 comune din judetul Bacau au fost declarate zone defavorizate de conditii naturale specifice. Este vorba de Cleja, Colonesti, Corbasca, Dealu Morii, Filipeni, Gaiceana, Gioseni, Glavanesti, Gura Vaii, Helegiu, Livezi, Motoseni, Orbeni, Plopana, Rachitoasa, Stanisesti si Ungureni. Producatorii din aceste zone, pe langa platile directe la hectar, mai pot primi inca 60 de euro pentru fiecare hectar de teren cultivat, iar daca au in administrare 50 de hectare pot primi intr-un an pana la 15.000 euro. Tot de anul acesta, alte 16 comune din judet sunt inregistrate ca zone montane defavorizate, locuitorii din aceste locatii avand posibilitatea sa obtina alti bani europeni, daca isi dau interesul. In aceasta categorie se incadreaza comunele Agas, Asau, Balcani, Berzunti, Brusturoasa, Comanesti, Darmanesti, Dofteana, Ghimes-Faget, Manastirea Casin, Oituz, Palanca, Slanic Moldova, Solont, Tirgu Ocna si Zemes care sunt situate la o altitudine de peste 400 metri. Producatorii agricoli din zonele respective primesc cate 50 de euro in plus pentru fiecare hectar de teren cultivat.

Cositul manual este rasplatit cu euro

Tot in judetul nostru sunt 32 de localitati in care se pot amenaja pajisti cu inalta valoare naturala, efortul localnicilor de a respecta normele europene fiind rasplatit cu euro (124 euro la hectar). Aici se incadreaza comunele Asau, Agas, Ardeoani, Balcani, Birsanesti, Beresti Tazlau, Berzunti, Bogdanesti, Brusturoasa, Casin, Comanesti, Darmanesti, Dofteana, Ghimes Faget, Helegiu, Livezi, Magiresti, Manastirea Casin, Moinesti, Oituz, Palanca, Pirgaresti, Pirjol, Poduri, Sanduleni, Scorteni, Slanic Moldova, Solont, Strugari, Tirgu Ocna, Tirgu Trotus si Zemes. aCa sa obtina banii, producatorii trebuie sa respecte anumite reguli. In primul rand nu trebuie sa foloseasca pe suprafetele cu pajiste ingrasaminte chimice. Apoi, nu trebuie pasunat decat cu vita mare (bovine), animalele nu trebuie date la pasunat inainte de 1 iunie, dupa cum, pana la aceasta data, nu trebuie cosita vegetatia. De asemenea, una din conditiile impuse de europeni este sa se coseasca manual si nu cu mijloace mecanizate. Daca se respecta aceasta ultima conditie, iar producatorul aduna fanul cu traditionala grebla mai primeste 50 de euro in plus”, declara Ioan Melinte, directorul Agentiei pentru Plati si Interventie in Agricultura. Judetul Bacau figureaza cu 71.000 hectare de pasune pentru care se pot obtine bani frumosi, fara prea mari eforturi. Numai ca, satenii care tanjesc dupa fondurile europene nerambursabile trebuie sa detina minimum un hectar de teren. Tot de anul acesta, se mai dau bani si pentru cultivarea de plante care protejeaza solul. In acest caz, plata compensatorie poate fi de peste 130 euro la hectar. Se pot obtine mai multi bani la hectar daca se opteaza an cerere si pentru sprijinul pentru zone defavorizate si pentru agro-mediu. Acesti bani se cumuleaza cu cei obtinuti prin platile directe pe suprafata. Banii sunt virati an contul fermierului la sfarsitul fiecarui an, iar APIA va verifica concordanta antre declaratia fermierului si realitatea din teren. aCererile pentru aceste fonduri trebuiau depuse pana pe data de 15 mai, insa ele se accepta pana pe 9 iunie, dar cu penalitati. Pana in acest moment, in judetul Bacau s-au depus 29.600 de cereri pentru 130.000 de hectare”, mai spune directorul Melinte.Scris de Lili Adochitei

Sute de elevi risca sa piarda admiterea
Din datele ISJ Bacau reiese ca un numar mare de copii din mediul rural, aproape 400, nu s-au prezentat la tezele unice. Campioni sunt elevii de-a VII-a din mediul rural. Pe judet, cei mai multi absenti sunt la teza de Limba Romana, tot la clasa a VII-a: 380.

S-a incheiat si sesiunea pentru semestrul II a tezelor unice la clasa a VII-a si VIII-a, ale caror rezultate vor reprezenta 50 la suta din media de admiterea la liceu. Cei care iau o nota sub 5 nu vor fi respinsi, ba chiar au sanse sa fie primiti la liceu daca media de absolvire la V-VIII e mare. Mai grava e situatia absentilor, care nu se pot inscrie la repartizarea computerizata. Ieri, ISJ Bacau a tras linie si a calculat, in baza datelor primite de la centre, procentele privind absenteismul la tezele unice la nivel de judet. Cel mai evident e faptul ca numarul absentelor e mai mare in scolile de la tara decat in cele din orase. Astfel, in mediul rural, la clasa a VIII-a, au fost inscrisi la teza de romana 4257 elevi, dar au fost prezenti doar 4064, in timp ce in mediul urban avem 3418 inscrisi si 3332 prezenti. Asadar, numarul absentilor este de 86 in mediul urban si de 193 in mediul rural. La clasa a VII-a, diferenta aproape se dubleaza: 102 la oras si 278 la tara. aCifrele nu sunt ingrijoratoare, dar noi lucram cu oameni, nu lucram cu statistici, a declarat Cristian Merticaru, inspector general adjunct. Incercam sa ducem o activitate de lamurire a elevilor, prin intermediul directorilor, ca e bine sa participe la aceste teze. Trebuie sa identificam si motivele pentru care elevii au lipsit. Majoritatea vin din familii monoparentale sau au parintii plecati din tara. M-am gandit la o strategie de a ne ocupa de acesti copii. Una dintre directii ar fi sa ne concentram pe activitatile extrascolare”.

Cheia e la directorii de scoli

Si la matematica, numarul absentilor e mai mare la tara. Ceea ce difera mult e insa atitudinea elevilor in functie de anul de studiu. La clasa a VIII-a, numarul absentilor e apropiat: 185 de elevi in mediul urban, cu 7 mai putin decat in rural (192). Diferenta creste de 25 de ori la clasa a VII-a: 271 absenti la tara fata de doar 97 la oras. Asta arata ca admiterea li se pare un obiectiv mai indepartat sau mai putin important copiilor de-a VII-a din scolile rurale. Pentru elevii care au lipsit din motive intemeiate de la teza, Ministerul Educatiei organizeaza o sesiune speciala in perioada 23 mai – 4 iunie. Probabil ca mare parte dintre cei care absentat de la teze nu se vor prezenta nici in sesiunea speciala. „Conform legislatiei actuale, elevii care sustin una dintre teze nu au nicio posibilitate sa fie admisi la liceu”, a declarat Cristian Merticaru. Probleme sunt si in mediul urban, arata adjunctul ISJ. „Noi trebuie sa-i indepartam pe copii de modelul strazii si sa-i apropiem de scoala. Am cateva idei pe care intentionez sa le discut cu echipa si sa le introduc in planul managerial. Vom face din timp o lista de probleme si vom cauta solutii. Trebuie sa avem o relatie mai directa cu managerii de scoli. Le vom explica obiectivele si, daca va fi nevoie, ii vom monitoriza”.

Scris de Silvia Patrascanu

In ciuda panourilor care preamaresc prin tot Bacaul marile realizari ale unui primar prea mic pentru o functie atat de mare, situatia din teren dezvaluie un oras peticit, ca straiele unei triste paiete. Drumuri facute de mantuiala, retele de canalizare defectuoase, bani cheltuitI aiurea, oameni nemultumiti. Cam acestea sunt rezultatele administratiei
liberale, ce a izbutit marea performanta de a cobori Bacaul de pe primul loc ca dezvoltare economica din Moldova.

Pentru ca multe dintre lucrarile privind reabilitarea strazilor din Bacau au fost date nu pe criterii de competenta, ci pe criterii dubioase sau simpatii politice, acum constatam ca s-au cheltuit bani aiurea. Aceasta o spun bacauanii, nu ziaristii mereu acuzati ca sunt plini de rele intentii si nu vad fabuloasele infaptuiri. „Nimanui nu-i pasa cum s-au facut aceste lucrari, a declarat Ion Marandoiu, proprietarul unei case de pe strada Luceafarului, din Serbanesti. Au tras de timp cat s-a putut si la urma a iesit o lucrare de mantuiala. Daca ne-am plans ca suntem nemultumiti de lucrare, ni s-a spus ca pana acum am mers prin noroi, ce mai vrem. Asfaltul este turnat in bataie de joc. Canalele sunt montate aiurea, bordurile la fel. La sfarsit, muncitorii au trecut cu roaba si au aruncat niste praf de asfalt peste cel turnat. Pus asa, ca pe aratura, nu cred ca are vreun efect. Doar ca se ia pe picioare si pe rotile masinilor”. Stefan Turbea, de la numarul 9, are o mare durere. „Nu stiu cum s-a facut lucrarea la reteaua de apa, ca a curs o noapte intreaga, cat sa umple doua gradini.”

Escrocii nu s-au multumit cu banii publici
Angajatii societatilor ce au prin contracte grase de la Primarie nu s-au dat inapoi sa ceara bani de la oameni pentru lucrari cuprinse in proiect. Insa nimeni nu a binevoit sa verifice situatia reala, bacauanii fiind in cele din urma cei ce au avut de pierdut. Masuri nu s-au luat, pentru a nu fi deranjati, probabil, sponsorii de campanie. „Pe strada noastra, Licurici, au lucrat, pe rand, mai multe echipe de la aceasta firma (Rom Gan, n.red.), a declarat Neculai Radu. Prima echipa ne cerea bani pentru canalizare. Mereu batea la poarta inginerul si ne ameninta ca daca nu platim ramanem fara canalizare, ca ei termina lucrarea si pleaca. Mi-au facut calcul ca ma costa lucrarea de canalizare 7,5 milioane lei si mi-au zis sa le dau vaca. Eu nu am vrut sa platesc. Mai tarziu am aflat ca vecinii au fost pacaliti si ca firma ar fi trebuit sa faca lucrarea gratuit.” Elena Toma a platit initiat 8 milioane lei vechi, pentru canalizare, dar lucrarea nu s-a realizat corect, asa ca a trebuit sa fie montata o alta conducta. Isprava muncitorilor a costat familia Toma inca 2,5 milioane lei. Si Maria Rebegea a dat bani din buzunar pentru lucrarea pentru care Romgan Construct a fost o data platita din bani publici. Si altii au cazut in plasa angajatilor de la Romgan.

Angajamentul competentei

Bacauanii au locuit, pana nu de mult, intr-un oras aflat printre primele din tara. Stavarache si acolitii sai nu au izbutit insa decat sa-si umfle conturile si sa dea dovada de mari performante in ceea ce priveste lamentarile de trei lei si panourile publicitare de mult mai multi lei. Sergiu Sechelariu, candidat independent la primaria Bacau, a vazut toate cartierele din oras si s-a consultat cu oamenii in legatura cu problemele pe care le au. In opinia sa, daca o lucrare este contractata cu o societate profesionista, pe baza unui proiect bine documentat, este imposibil sa apara probleme. Primaria trebuie sa supervizeze indeaproape mersul lucrarilor din oras, iar contractele trebuie neaparat sa aiba prevederi legate de termenele de executie, inclusiv penalitati severe pentru intarzieri.,. Pentru toate problemele legate de asfalt si canalizare exista solutii pe termen scurt, mai ales ca sunt fonduri europene din plin exact pentru acest tip de proiecte: sunt sute de milioane de euro alocate prin Programul Operational Regional pentru acest gen de lucrari. Totul se rezuma la proiecte bine gandite, de un departament specializat si la o supervizare stricta a lucrarilor dupa atragerea fondurilor si organizarea transparenta a licitatiilor.Scris de Desteptarea

…si pielea ursului din padure. Sunt doua componente de baza din campania liberalilor lui Stavarache. Borcanul cu miere este reprezentat de bugetul public, in vreme ce promisiunea electorala este pielea ursului din padure. Impartirea celor doua componente este simpla: noi ne alegem cu pielea, in vreme ce ei cu borcanul cu miere. Cine are curiozitatea sa cerceteze licitatiile organizate de primarie, va descoperi o chestiune extrem de interesanta: cam 80 la suta dintre firmele castigatoare au patroni liberali sau apropiati de conducerea PNL. Probabil ca cei de la primarie vor emana un comunicat prin care mi se va preciza ca s-au organizat licitatii pe SEAP. Ei bine, au dreptate. Intr-adevar, s-au organizat aceste licitatii. Dar sa va mai spun un lucru: s-au invatat sa se infiga in bugetul public in mod aproape legal. Au gasit si portita de scapare. Prevederea nenorocita referitoare la anegocierea fara anunt”, asa cum este prevazuta in ordonanta guvernului liberal. De aceasta prevedere s-au folosit toti. Foarte multe firme de constructii care pana acum patru ani nu aveau forta nici macar sa construiasca un cotet mai acatarii, acum se ocupa de refacerea sau construirea de drumuri. Este o realitate pe care nimeni nu o poate contesta.
Sfatuit de consilierii din umbra, Stavarache s-a apucat de strigat ca din gura de sarpe ca niste domni vor sa se intoarca dupa ce au furat aproape totul. Primarul a aruncat porcaria pe piata, dupa care a adoptat politica strutului, comportandu-se de parca pana acum s-ar fi aflat in Opozitie. Desi nu se vede, Stavarache a fost primar vreme de patru ani. A avut totul la indemana. Bani, un consiliu docil si popularitate. In cei patru ani, Bacaul trebuia sa fie campion. In orice domeniu. In schimb, s-a intamplat un lucru interesant. Banii s-au scurs in conturile firmelor cu iz liberal, in vreme ce orasul a stagnat din punct de vedere economic. Primarul vizeaza acum o strategie bazata tot pe imaginea de Robin Hood. Adica el este cel care ia de la bogatii corupti si da la saraci. Doar ca de data aceasta, bogatii corupti se afla in tabara dumnealui si s-au manjit din borcanul cu miere. Oare mai merge inca o data vanduta pielea ursului din padure?Scris de Ionut Avram

..si pielea ursului din padure. Sunt doua componente de baza din campania liberalilor lui Stavarache. Borcanul cu miere este reprezentat de bugetul public, in vreme ce promisiunea electorala este pielea ursului din padure. Impartirea celor doua componente este simpla: noi ne alegem cu pielea, in vreme ce ei cu borcanul cu miere. Cine are curiozitatea sa cerceteze licitatiile organizate de primarie, va descoperi o chestiune extrem de interesanta: cam 80 la suta dintre firmele castigatoare au patroni liberali sau apropiati de conducerea PNL. Probabil ca cei de la primarie vor emana un comunicat prin care mi se va preciza ca s-au organizat licitatii pe SEAP. Ei bine, au dreptate. Intr-adevar, s-au organizat aceste licitatii. Dar sa va mai spun un lucru: s-au invatat sa se infiga in bugetul public in mod aproape legal. Au gasit si portita de scapare. Prevederea nenorocita referitoare la anegocierea fara anunt”, asa cum este prevazuta in ordonanta guvernului liberal. De aceasta prevedere s-au folosit toti. Foarte multe firme de constructii care pana acum patru ani nu aveau forta nici macar sa construiasca un cotet mai acatarii, acum se ocupa de refacerea sau construirea de drumuri. Este o realitate pe care nimeni nu o poate contesta.
Sfatuit de consilierii din umbra, Stavarache s-a apucat de strigat ca din gura de sarpe ca niste domni vor sa se intoarca dupa ce au furat aproape totul. Primarul a aruncat porcaria pe piata, dupa care a adoptat politica strutului, comportandu-se de parca pana acum s-ar fi aflat in Opozitie. Desi nu se vede, Stavarache a fost primar vreme de patru ani. A avut totul la indemana. Bani, un consiliu docil si popularitate. In cei patru ani, Bacaul trebuia sa fie campion. In orice domeniu. In schimb, s-a intamplat un lucru interesant. Banii s-au scurs in conturile firmelor cu iz liberal, in vreme ce orasul a stagnat din punct de vedere economic. Primarul vizeaza acum o strategie bazata tot pe imaginea de Robin Hood. Adica el este cel care ia de la bogatii corupti si da la saraci. Doar ca de data aceasta, bogatii corupti se afla in tabara dumnealui si s-au manjit din borcanul cu miere. Oare mai merge inca o data vanduta pielea ursului din padure?

De dragul prietenilor

Caracatita concesionarilor

Gica Vlasie, patronul unui cotidian local si concesionarul fostului Strand al tineretului,
cunoscut sub denumirea de GEPEX Park, beneficiaza de tratament preferential din partea
administratiei locale. Pentru trei hectare si jumatate de teren el plateste redeventa la primarie de doar 41 de milioane de lei pe luna. Asta in conditiile in care pentru terenuri similare, altii platesc sute de milioane de lei pe luna.

Gepex Park, afacerea liberalului Gica Vlasie, sta pe un butoi cu pulbere. Vlasie plateste pentru o suprafata de teren imensa, trei hectare si jumatate in plin oras, infima suma de 41 milioane de lei pe luna. In urma cu doi ani primarul Romeo Stavarache a stabilit prin caietul de sarcini nivelul redeventei, dar tot acolo exista si obligatia pentru concesionar de a efectua investitii de 500.000 de euro in trei ani. Am incercat sa stam de vorba cu cineva din administratia parcului. Despre aceste lucruri, dar am ramas tot in ceata. „Eu nu stiu sa va spun prea multe pentru ca sunt nou. Cel mai bine ar fi sa va interesati la firma, va repet, eu nu am decat doua saptamani”, ne-a spus Vili Istrate, omul indicat de angajatii parcului ca fiind administrator. Cel care ne-a dat lamuriri mai multe a fost chiar Gica Vlasie, patronul societatii Gepex SRL. El spune ca relatia de prietenie dintre el si primarul Romeo Stavarache nu a influentat in niciun fel nivelul redeventei sau obtinerea contractului de concesiune. „Chiar nu are nicio legatura. Vedeti ca noi am luat in concesiune acest obiectiv, dupa ce 18 ani a stat in paragina. Stiu ca puneti intrebari cu directie, dar nu-i nimic spectaculos aici. Am investit o gramada de bani si nu vad de ce bacauanii nu ar beneficia de servicii de calitate. Si sa stiti ca redeventa am platit-o in avans chiar pe un an de zile”, a sustinut Gica Vlasie. La intrebarea daca suma pe care o plateste la municipalitate pentru un teren atat de mare i se pare corecta, Vlasie a raspuns cu nonsalanta ca „da”. El a tinut sa ne dea si sfaturi. Decat sa-i cautam nod in papura, mai bine am scrie despre faptul ca politia nu-si face treaba. „De ce nu scrieti despre faptul ca se fura din parc, iar politia se face ca nu vede. Am tot sesizat la ei lucrurile astea, dar fara nici un rezultat”, s-a plans Vlasie.

La primarie
nu se poate afla nimic

Am incercat sa aflam de la primarie care a fost motivatia pentru care administratia locala a decis ca ditamai amplasamentul poate fi inchiriat pe 25 de ani cu doar 41 milioane de lei pe luna. Nu am reusit. Purtatorul de cuvant al primariei, Mihaela Grosu, ne-a cerut timp de documentare mai bine de trei ore. Pana la data inchiderii editiei inca nu obtinuse datele cerute de la ceilalti colegi ai ei, pe motiv ca acestia au alte lucrari de facut.
In ultima sedinta de consiliu local, Gica Vlasie, patronul parcului, a cerut consilierilor sa-i aprobe completarea obiectului de activitate cu alimentatie publica, parcare si cazare. Din consilierii prezenti doar 11 au aprobat cererea lui Vlasie, ceilalti votand impotriva sau abtinandu-se. Cu toate acestea, secretarul municipiului, Ovidiu Popovici, a anuntat ca proiectul de hotarare a trecut, spre nedumerirea consilierilor care stiau ca pentru asa ceva era nevoie de votul pozitiv a minimum 14 dintre ei.

Alti bani, alta distractie

Cealalta firma a lui Vlasie, Vasion, este una dintre favorizatele achizitiilor publice din primaria condusa de Romeo Stavarache. Metoda gasita de autoritati, pentru a umple conturile apropiatilor, este anegocierea fara anunt”. Mai pe romaneste, asta inseamna ca Vasion a primit banii direct, fara a mai fi nevoita sa treaca prin licitatie. Fie ea deschisa sau restransa. Pentru a da o umbra de legalitate, autoritatile locale s-au prevalat de una din prevederile Ordonantei 34 din 2006, cea referitoare la achizitiile publice. Doar ca anegocierea fara anunt” se aplica doar in anumite situatii, considerate a fi exceptionale. Ori aici nu a fost cazul de asa ceva. Prin metoda mai sus amintita, Vasion a primit doua contracte pe bani publici. Este vorba de un prim contract incheiat la 8 noiembrie, in valoare de 182.308 RON, pentru amateriale organizare sectii de votare”. Apoi, Vasion a mai incheiat un contract cu primaria, tot prin aceeasi metoda, la 19 noiembrie, in valoare de 32.455 RON. In schimbul acestei sume, Vasion a oferit amateriale suport pentru ornamente luminoase”.
Cu cateva luni inainte de aceste contracte, Vasion a mai beneficiat si de o licitatie. Pe 5 iulie 2007, primaria incheie un contract cu firma lui Vlasie pentru amateriale metalice, electrice si feronerie”. Pentru aceasta, in conturile Vasionului au intrat 219.199 RON. Evident ca cei de la primarie sustin ca toate contractele au fost incheiate in mod legal, respectandu-se prevederile legislatiei achizitiilor publice. Cat de legale sunt aceste contracte, probabil ca doar DNA poate face lumina, insa un lucru este sigur si la vedere: Vasion si Gepex, apartinand lui Gica Vlasie, au prins o bucata buna de cascaval atat din banul public, cat si din terenurile orasului. Iar ca schimb, Romeo Stavarache si-a gasit un organ de presa in care sa-si trambiteze arealizarile” si sa-si atace inamicii politici. Scris de Cezara Duta, Ionut Avram

Nova Casa incalca prevederile legislatiei in constructii

Bacaul european s-a transformat intr-un imens santier.
Un santier murdar, in care se lucreaza anapoda si de
mantuiala. In prag de alegeri, Primaria Bacau a inceput un amplu program de reabilitare termica a blocurilor. Vreo 39 la numar. Iar firma care a castigat licitatia este nimeni alta decat „celebra” Nova Casa. Firma care se uita numai in buzunarul propriu, in care au intrat miliarde de lei, fara a mai tine seama si de bacauanii din banii carora este platita.

„Reabilitare termica executata de Primaria Bacau”. Acest mesaj il intalnesti peste tot in oras, pe bannere imense prinse de schelele firmei care se ocupa de aceasta lucrare: in majoritatea cazurilor, Nova Casa. Pe strada Milcov, santierul pare in plina actiune. Asta numai daca privesti schelele, ca muncitorii sunt din ce in ce mai putini, cu cat inaintezi spre centrul orasului. Blocurile au fost acoperite de fiare, de trei-patru coli de polistiren si de o mana de glet. Si cam atat. La blocul cu numarul 75 cei trei muncitori stau. In plina zi. Intinsi pe sacii de ciment cu ochii in soare. Si desi santierul este in strada, aproape de trotuar, zona de lucru nu este izolata deloc. „Pe aici nu se circula, mi-a spus fara zel si sec un muncitor. Mai strigam noi la oameni sa se fereasca…”(!?). Mame cu copii in brate prefera sa ocoleasca zona pentru a nu se trezi cu ceva in cap. „Stau chiar aici, este periculos doamna, nici nu stii la ce sa te astepti de la ei. Si-asa lucreaza anapoda, fara spor. Au intins aici schelele de la inceputul lunii trecute si abia s-au miscat. Sunt copii in zona, oameni batrani…, ne-a spus in treacat Cristina Spataru, locatara in bloc. Prefer sa ocolesc zona…”

Izolare… fara izolare

Intram pe Milcov 34. Un alt bloc este in plin proces de reabilitare. Prezenta noastra in zona il irita pe seful de santier. Se lucreaza in spatele blocului. „Nu e nevoie de nicio izolare. E spatele blocului, nu merg oameni pe aici. Iar noi stam si supraveghem lucrarea”, imi spune in spirit critic. Intr-adevar, imprejurimile nu sunt circulate intens. Dar spatiul verde este zdrobit sub gramezile de moloz, de resturile de saci de ciment si de var. Strada Lalelelor nr.1. Blocul este reabilitat pe jumatate. De aceeasi firma. Lateral, in dreptul cutiei de gaz, polistirenul deja gletuit este milimetru pe langa teava. „Si unde mai este izolarea?, se intreba retoric Vasile Parvan, locatar. sta de la parter mai poate spune ca are casa izolata? O sa aiba apartamentul plin de mucegai si igrasie, va spun eu. In loc sa scoata conducta de gaze mai in exterior si sa finiseze lucrarea ca lumea… ei decupeaza pe langa. Ca la noi, la nimeni, de ce sa ne mai miram?”. Spre strada, schelele sunt montate ici-colo. Nici aici santierul nu este izolat. „Nu-i normal sa fie asa, e periculos. Trec copii pe aici. Vin si ne mai dirijeaza, dar numai cand au ei chef. Eu stau chiar in acest bloc. De vinerea trecuta nu am mai vazut pe nimeni pe aici, iar cand vin muncitorii stau, fumeaza, beau, se cearta, fac scandal si pe la ora 14.00 ii vezi ca se evapora. E bataie de joc! Treaba romaneasca facuta cu firme fantoma care au ochi doar pentru sacosa proprie. Ce sa mai vorbim de protectia noastra?”, ne-a declarat revoltata si Maria Scarlat.

Campanie electorala direct pe schela

Un nou bloc, alta locatie. De data aceasta strada Garii, chiar in dreptul podului. Aici schelele s-au ridicat de dinainte de Paste. Mesajul Primariei se zgaieste si in aceasta zona, de undeva de la etajul patru. Intr-un exces de zel electoral, primarul Romeo Stavarache a considerat ca este loc si pentru putina campanie. Asa ca si-a lipit doua afise electorale direct pe bannerul in care este specificata denumirea lucrarii. Zona nu este izolata nici aici, desi traficul este intens. „Am inteles ca au fost si incidente, e dramatic sa traim si astfel de vremuri. Bun, se lucreaza, dar se lucreaza prost. Cade tencuiala, e praf, moloz, var. Toate vin in capul nostru. Oare nu-i vede nimeni, iar cei care i-au autorizat nu vin sa vada si cum lucreaza?”, ne-a spus si Elena Chirita. Maria Cojocaru, locatara in scara B, care tocmai iesea din bloc cu nepotica de mana, incerca cu greu sa se fereasca de resturile de tencuiala care cadeau direct pe pamant. „Asa lucreaza, fara spor, in bataie de joc. Pe banii nostri”, ne-a zis nervoasa… Iar „nea Pavel”, cum il strigau colegii de munca, seful de santier, in loc sa supravegheze lucrul, a preferat sa ne intimideze. „Nu-i dati, doamna, nicio informatie, ca sunt de la aDesteptareaa”, il aud in spate. Iar „Desteptarea” chiar parea sa-l deranjeze ca a venit… sa-l verifice: „Alte treburi nu aveti decat sa veniti sa ne verificati pe noi”, mi-a strigat nervos. Imbracat in salopeta albastra, omul abia se tinea pe picioare si duhnea a bautura, desi nici nu era ora 13.00. Iar el era in timpul orelor de serviciu. Platit din banii nostri.

Santier neprotejat langa o gradinita

Strada Marasesti, nr. 11. Bloc cu bulina rosie. Situat in buricul targului, in apropierea unei gradinite renumite unde merg zilnic sute de copiii. Reabilitarea merge si nu prea, cum spun locatarii, iar santierul s-a extins pana in mijlocul carosabilului. Pana si seful de formatie, Ghita Druica, recunoaste ca zona de lucru trebuia sa fie izolata. „Dar n-avem cum, pentru ca nu mai au oamenii cum sa intre in bloc. Le spunem noi sa fie atenti, ca sa nu avem probleme…”, spune soptit, ferindu-se de ochii trecatorilor. In tot Bacaul sunt astfel de lucrari. Anul acesta 39 de blocuri au fost prinse in program. Majoritatea lucrarilor sunt executate de aceeasi firma: Nova Casa. Aceasta firma apartine lui Codrin Anghel, un bun amic al viceprimarului Nicolae Onica. In ultimii trei ani, Nova Casa este prezenta regulat in fisele de achizitie publica din primaria bacauana, in conturile firmei intrand zeci de miliarde de lei vechi. Evident, din banul public. Reabilitarea din acest an va stoarce bugetul local de inca 65 miliarde de lei vechi. Circa 30 la suta din acesti bani provin din taxa de salubritate platita de bacauani.Scris de Anca Cocea, Ionut Avram

In aceasta vara mai multe tari din Uniunea Europeana (UE) au o oferta de locuri de munca pentru romani extrem de generoasa. Daca in 2008, pana in prezent, statele UE ne asteptau cu bratele deschise la munci necalificate din sectorul agricol, acum ne pun la dispozitie job-uri in diverse meserii, pentru care aspirantii trebuie sa aiba studii profesionale. De departe Cipru este tara care are disponibile cele mai multe posturi pentru romani. Ea are peste 200 de locuri in meserii precum tehnician electronica, transporturi si telecomunicatii (60), constructori si montatori structuri (44), electrician in constructii (41), geamgiu (16), lacatus usi metalice (8), tamplar-dulgher (7), ospatar (6), barman (4) etc. Se cer experienta intre 1 si 5 ani si cunoasterea limbii engleze. La randul ei, Slovacia ofera 120 locuri de munca in meseriile de operator linie/gestionar (100) si ingrijitor pasari (20). Nu este nevoie de experienta in domeniu, dar cei care vor sa lucreze acolo trebuie sa cunoasca limba ceha, slovaca, maghiara sau engleza. Si tara vecina, Ungaria, are 33 de posturi libere pentru ahr generalis and specialists” (10), operator ceramica la masini (5), frezor, instalator, zidar, zugrav-vopsitor, macelar etc. Pentru marea majoritate din meseriile ofertate se cere cunoasterea limbii maghiare. Cat priveste Republica Ceha, ea are disponibile 45 locuri, din care 21 sunt in meseria de lucrator in producerea cauciucului. Tot aceasta tara are oferte pentru cei cu studii superioare, punand la dispozitie cate un post de inginer in aplicatie turbo, in concepte avansate, de productie, mecanic, vibroacustica sau analist. Si Spania ofera cate patru locuri de inginer electronist aplicatii web sau calculatoare sistem linux. In fine, Irlanda are 10 locuri pentru moase. Cei care vor sa prinda un astfel de post se pot adresa Agentiei Locale pentru Ocuparea Fortei de Munca Bacau, respectiv la Compartimentul Ocupare Forta de Munca in Strainatate (camera 2), data limita fiind sfarsitul acestei luni, in cazul unor state, sau finele lui iunie ori iulie, pentru restul tarilor.
Scris de (Elena T.)