Scoala din Oniscani, comuna Filipesti, a fost cuprinsa de flacari in dupa-amiaza zilei de miercuri. In jurul pranzului, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „Maior Constantin Ene” al judetului Bacau a fost anuntat, prin apelul unic de urgenta 112, despre producerea incendiului. In unitatea scolara invata peste 90 de elevi in clasele V-VIII. Din fericire, in acel moment in scoala nu se afla niciun elev. Pentru ca localitatea este situata an raionul de interventie al Detasamentului de pompieri Roman, la locul incendiului s-au deplasat, an prima urgenta, doua echipaje din cadrul acestuia, cu 2 autospeciale de lucru cu apa si spuma. In sprijin a venit si un echipaj din cadrul Detasamentului de pompieri Bacau. „Am intervenit si noi cu o autospeciala. Incendiul a fost localizat si stins in limitele gasite”, a precizat de la fata locului si lt.col Catalin Buftea, comandant Detasament Bacau. an urma actiunii fortelor de interventie s-a reusit lichidarea incendiului dupa o ora si jumatate. Nu au fost afectate salile de curs, ci doar plafoanele. Scoala cu clasele V-VIII din satul Oniscani, construita an anul 1960 si renovata in anul 2007, este o constructie tip parter, compartimentata an 4 sali de curs, un laborator si o cancelarie, cu peretii din zidarie, planseu din lemn si acoperis cu astereala din lemn si anvelitoare din placi de azbociment. A ars aproape in totalitate acoperisul scolii. Scris de Roxana Neagu

Investitorii in agricultura au primit unda verde la creditele agricole. Imprumuturile se acorda pentru un an, dupa care producatorii pot sa faca demersuri pentru a obtine subventia din fondurile publice. Sprijinul financiar acordat de stat este cuprins intre 10 si 30 la suta din valoarea creditului contractat.

Producatorii agricoli bacauani care vor credite pentru infiintarea, intretinerea si recoltarea culturilor, dar si pentru achizitionarea puilor de pasare, a bovinelor, ovinelor si porcinelor pentru ingrasat pot beneficia de o subventie de pana la 30 la suta din creditul contractat. aPrin Hotararea de Guvern nr. 276/2008 s-a aprobat nivelul fondurilor publice care se acorda la creditele agricole pentru productiile contractate an 2008. Nivelul fondurilor publice prevazute reprezinta cota procentuala care se aplica la cheltuielile eligibile efectuate din volumul creditelor acordate pentru activitatile curente prevazute de lege”, precizeaza Ghita Burlui, directorul adjunct la Directiei Agricole si pentru Dezvoltare Rurala Bacau. Conform legiuitorului, 10% din valoarea creditului este subventionat de stat pentru culturile de grau, orz si orzoaica, 20% pentru porumb, floarea soarelui, soia, sfecla de zahar si legume de camp, 25% pentru legume din sere, solarii si plantatii viticole, 30% pentru plantatiile de pomi fructiferi, 12% pentru achizitionarea sau producerea puilor de pasare, 15% pentru achizitionarea sau producerea tineretului bovin, ovin sau porcin pentru ingrasat, 15% pentru asigurarea hranei si medicamentelor pentru aceste animale, iar 20% reprezinta alocatia bugetara pentru creditele agricole realizate in scopul asigurarii cu material de populare piscicola si familii de albine.

Bacauanii au contractat credite pentru zootehnie

Pentru a beneficia de acest sprijin financiar producatorii vor trebui sa antocmeasca devize tehnologice pe culturi sau specii de animale, vizate an prealabil de specialistii DADR, iar pe baza acestor devize, bancile comerciale le vor elibera o cerere de credit. Aceasta va fi vizata, la randul ei, de DADR. ampreuna cu cererea si devizul tehnologic semnat, producatorii agricoli vor putea contracta creditul necesar. aan termen de 10 zile lucratoare de la ancheierea contractului cu banca, acesta se va anregistra la DADR”, spune directorul Burlui. Creditele se pot acorda pe o perioada de maxim 360 de zile. Dupa rambursarea integrala a datoriei, producatorii agricoli vor antocmi o documentatie an vederea obtinerii fondurilor publice, documentatie care se va depune la DADR. Nivelul subventiilor este cuprins antre 10 si 30% din volumul creditului. Chiar daca la prima vedere pare multa alergatura, oficialii de la DADR Bacau sustin contrariul. aAceste credite agricole sunt foarte avantajoase. Anul trecut au fost destule persoane din judetul Bacau care au beneficiat de astfel de credite, mai ales pentru zootehnie. Pot sa amintesc aici Agricola International, Aibac-ul Suinprod etc. Dupa achitarea datoriei catre banca, aceste firme au beneficiat de subventia de stat”, precizeaza directorul adjunct al DADR BacauScris de Lili Adochitei

Anul acesta, uleiul de floarea soarelui va fi pe sponci, deoarece recolta nu a fost deloc buna. Lucrurile au mers prost inca din primavara, cand in loc de 3577 hectare de teren agricol s-au semanat doar 1948 hectare. aProductia medie prognozata a fost de 1625 kilograme la hectar si s-au realizat 1435 kilograme la hectar. Mare dezamagire si la productia totala. Din 5812 tone prognozate s-au realizat 2795 tone”, precizeaza Ghita Burlui, directorul adjunct al Directiei Agricole si pentru Dezvoltare Rurala Bacau. Surprinzator, cea mai mare cantitate de floarea soarelui s-a strans de pe proprietatile individuale. In gospodariile taranesti au ajuns 1550 tone, adica un procent dublu fata de societatile agricole.
Scris de (L.A.)

Pentru satele romanesti – intrate, si ele, dupa unele vesti an U.E.- anca este valabil versul eminescian, din aSara pe deal”: aScartaie-n vant cumpana de la fantana”. La urma-urmei, de ce ne-am duce antr-un muzeu sa vedem o ciutura agatata de-o cumpana, daca putem sa vedem totul ca pe vremea stramosilor nostri bravi, Decebal &amp Traian? Ca sa fim drepti, am gasit, totusi, trei comune an care primarii au lucrat/lucreaza la proiecte de amenajare a unor retele civilizate de apa potabila.
an comuna Racova, de pilda, proiectul a fost finalizat anca de acum trei ani, pentru localitatile Racova, Iliesi, Gura-Vaii si Letcana. La Racova va fi statia propriu-zisa, cu pompele, dar si statia de epurare. Lungimea retelei dorite este de 36 km. Studiul de fezabilitate este realizat. Atunci, valoarea proiectului era de peste un milion de euro. Pana acum n-a fost gasita sursa de finantare. Primarul Doru Vlad zice: aProiectul este eligibil. Speram ca Ministerul Lucrarilor Publice sa-l aprobe. Cand vreau finalizarea? (rade…). an aceasta toamna…”
La Blagesti, aceeasi situatie. aLucram de zor la proiect, pentru localitatile Blagesti, Valea lui Ion si Buda, reteaua urmand sa aiba aproape 20 km. La sfarsitul acestei luni al vom depune la Ministerul Lucrarilor Publice. Avem si proiect pentru o retea de canalizare. Speram sa obtinem fondurile necesare”, ne-a spus primarul Laurentiu Munteanu.
Pentru comuna Garleni, primarul Valentin Flenchea sintetizeaza astfel situatia: aAvem proiectul realizat pentru apa potabila, an localitatile Lespezi si Garleni. Reteaua va avea vreo 20 km, valoarea preconizata a lucrarilor fiind de peste un milion de euro. Asteptam, cu ancredere, finantarea. Cat priveste reteaua de canalizare, avem un proiect an derulare, pentru 6 kilometri. Deja, 50 la suta din lucrare a fost efectuata”.
an cele trei comune, administratiile locale au derulat multe proiecte de infrastructura, aductiune de gaz metan, reabilitari de cladiri, reamenajari de cursuri de apa nabadaioase etc. Despre Blagesti si Garleni, de pilda, se spune ca au atras, fiecare an parte, resurse financiare, prin proiecte, mai mari decat unele orase. Cu apa potabila ansa, uneori mai este valabil, la vreme de seceta, chiar si versul lui Labis: aCiuturile scot din fantana namol”. Daca romanul tot este nascut poet, probabil ca onor guvernantii vor sa-l lase sa exerseze an domeniul an care e performant…
Scris de Ion Fercu

Metro Cash&ampCarry Bacau tocmai a finalizat procesul de modernizare, pentru a nu pierde pasul cu cerintele unor cumparatori ale caror pretentii sunt mereu in crestere. In prezenta autoritatilor locale din Bacau si Nicolae Balcescu, directorul Metro a oferit un tur amplu al magazinului, prezentand ultimele modificari din structura hiper-market-ului. Raioanele pentru carne proaspata si congelata, pentru peste si fructe de mare, dar si zona dedicata vinurilor au cunoscut o „cosmetizare” demna de admiratie. Pentru unele dintre produse, spatiile s-au dublat, iar interiorul Metro a fost re-compartimentat de asa natura incat sa nu existe nici cea mai mica dificultate in gasirea marfurilor.
Directorul Metro Bacau, Dumitru Gafencu, ne-a declarat ca „este o investitie ce trebuia neaparat facuta, pentru a mentine standardele europene ale Metro Bacau. Nu am intampinat probleme in cele 6 luni cat a durat modernizarea. Va asteptam la Metro, care este mai luminos si mai prietenos pentru clienti.”
Suprafata de vanzare de la Metro s-a extins, in urma unei investitii de aproximativ 6 milioane de euro, cu 15%, ceea ce a permis aducerea unor noi produse. Metro isi asteapta, pus la punct conform celor mai exigente norme, clientii din Bacau si nu numai.
Scris de (E. Berceanu)

Claudiu Serban, prefectul judetului, si Carmen Cioltan, director al Cancelariei Prefectului, au fost intr-o vizita de doua zile in Suedia. Desi am intrebat, ca jurnalisti, unde e plecat prefectul nu am reusit sa aflam, nici nu am primit vreun comunicat de presa, inainte sau in timpul vizitei cu privire la destinatie si obiective. Unii consilierii stiau ca prefectul e in Bucuresti, la cursurile organizate de INA, altii nu stiau nimic. „Aprobarea premierului Calin Popescu Tariceanu pentru aceasta plecare a venit in ultimul moment, a declarat Carmen Cioltan, care este si purtator de cuvant al institutiei. Aflandu-ma si eu in Suedia, nu a avut cine sa redacteze comunicatul de presa”. Din delegatia bacauana au mai facut parte Ionel Palar, vicepresedinte CJ, Dragos Luchian, viceprimar al Bacaului, Ovidiu Cojocaru, inspector general al ISJ, Angela Sterpu, inspector scolar pentru programe europene si vicepresedinte al Consiliului National pentru Alternative Educationale (CNAE). Nimeni, insa, de la DGASPC, desi s-au dezbatut probleme care ii vizeaza pe copiii institutionalizati sau devianti. „Vizita in Lund, Suedia, a vizat prezentarea oportunitatilor de investitii in judetul Bacau, identificarea posibililor investitori si parteneri pentru derularea unor proiecte europene destinate dezvoltarii celor doua zone, fiind facilitata de reprezentantul Administratiei Sociale din Lund, Ion Penescu, de origine romana”, arata Carmen Cioltan. Bacauanii s-au intalnit cu Lenart Prytz, viceprimarul tinutului Lund, contele Nils Posse, primarul din Vaxjo, Sten-Bertil Olsson, directorul general al scolilor si al invatamantului, Yvonne Broggard, coordonator UE, directorii Aeroportului, Spitalului Universitar si ai unor departamente sociale. Discutiile purtate cu gazdele au vizat probleme de educatie, conservarea mediului, incluziunea sociala a copiilor institutionalizati, reabilitarea celor dependenti de alcool si droguri, reducerea abandonului scolar, a delincventei juvenile, alternativele pentru petrecerea timpului liber. In aceste domenii vor exista si alte colaborari intre autoritatile din cele doua regiuni. Pentru inceput, scoli din Bacau si Lund vor realizat proiectele Comenius de dezvoltare bilaterala. Scris de Silvia Patrascanu

Cresc subventiile pentru persoanele asistate

Seria pomenilor facute de guvernantii nostri in preajma alegerilor pentru a castiga electoratul de partea lor continua. La sfarsitul lunii septembrie, Guvernul a emis un proiect de hotarare privind nivelul mediu lunar al subventiilor ce se aloca de la bugetul de stat pentru persoanele asistate. Nici nu s-a racit bine cerneala pe document, ca Ministerul Muncii l-a si trimis la directiile de munca din teritoriu, cu atentionarea ca trebuie sa-l afiseze ade urgenta” la sediul lor si pe site-ul institutiei, fiind sigur ca ava fi aprobat in saptamana in curs”. Astfel, incepand cu anul 2009, subventia lunara pentru o persoana dintr-un centru rezidential va fi de 250 lei, dintr-un centru de zi – 175 lei, dintr-o unitate de ingrijire la domiciliu – 120 lei, iar pentru cantina sociala sau alte servicii de acordare a hranei vor fi alocati 90 lei. aTermenul limita de inregistrare a cererilor pentru aceste subventii din partea asociatiilor si fundatiilor este data de 31 octombrie 2008, ora 16.30, la registratura Ministerului Muncii, ne-a declarat Gheorghe Apostu, directorul Directiei de Munca si Protectie Sociala (DMPS) Bacau. Cele care au neclaritati se pot adresa institutiei noastre”. Conform aceluiasi proiect, pot sa solicite subventii asociatiile si fundatiile care au cel putin 12 luni de experienta in domeniul serviciilor sociale si care le presteaza unor beneficiari din mai multe judete ale tarii. Totodata, au acces la asemenea subventii unitatile de asistenta sociala care acorda servicii de profil persoanelor varstnice, celor tinere care parasesc sistemul de protectie a copilului, celor toxico-dependente, precum si victimelor violentei in familie sau ale traficului de persoane. Nu in ultimul rand au dreptul sa beneficieze de facilitatea amintita, unitatile sociale care au grija de persoane si familii cu venituri mici, imigranti, refugiati, oameni fara adapost, persoane cu handicap si copii separati ori cu risc de a fi despartiti de parinti.
Elena Tintaru
Scris de Elena Tintaru

Are nevoie de noi

Este prizonier in propria viata. Se numeste Robert. Robert Stancu. Are doar cinci anisori, este din Bacau si are nevoie urgenta de o operatie in Germania. Inimioara lui refuza sa mai lupte. S-a nascut cu o afectiune pe cord, iar intre timp a facut si alte complicatii. Acum sufera si de insuficienta pulmonara. La cateva zile de la nastere a fost diagnosticat de catre medicul cardiolog din Bacau cu o malformatie de inima extrem de rara si foarte periculoasa. De aici a ajuns o clinica specializata din
Tg. Mures, unde a fost supravegheat de medici si aparate. La un an de viata, in anul 2004, a suferit o prima interventie chirurgicala, pe care a depasit-o cu bine. Inima lui insa refuza sa lupte. Pentru a supravietui, la fiecare 7 ani are nevoie de o noua interventie chirugicala. Oare va supravietui la urmatoarea? Dar la cealalta? Nimeni nu garanteaza asta. Sunt intrebari la care parintii lui nu gasesc niciun raspuns. „Am fost acum o saptamana in Germania, ne-a declarat cu lacrimi in ochi Ana Maria Stancu, mama baiatului. Trebuie neaparat sa mergem acolo sa-l operam. In noiembrie avem programare. Daca nu intervenim chirugical in aceste doua-trei luni nu mai are ce sa-i faca!”. Cu greu familia lui Robert a luat legatura cu directorul medical al Clinicii de Copii II din cadrul Universitatii Clinice Heidelberg din Germania, care i-a oferit baiatului sansa de a supravietui printr-o corectie totala de cord. Insa familia Stancu nu are posibilitati materiale pentru a-l opera. Sunt foarte suparati, se simt neputinciosi si disperati ca nu au de unde sa faca rost de bani pentru copilul lor. „Are nevoie de o valva pulmonara preluata de la om, deci va suferi un implant de organ uman. Dar pentru aceasta e nevoei de bani. Pentru cele 26 de zile de spitalizare, plus operatia in sine, ni s-au cerut 53.000 de euro. Noi am reusit sa stangem doar 20 la suta din acesti bani, cu ajutorul oamenilor de suflet, dar mai e mult pana sa strangem toti benii de care avem nevoie”, a mai spus cu voce sugrumata mama micutului. Acasa Robert mai are si o surioara, Alina, de 7 ani, care plange in fiecare zi si se roaga la Dumnezeu ca fratiorul ei sa traiasca. Robert are acum nevoie de ajutorul nostru, de semenii sai cu inima deschisa. Are nevoie de sprijin financiar. Are nevoie de tine, de noi toti. Pentru a trai, pentru a copilari. Haideti sa-l ajutam.

Telefon mama: 0728 / 970.914
Conturile unde puteti depune ajutorul dumneavoastra:
Cont in lei: RO46RZBR 0000 0600 0960 0043 Raiffeisen Bank Bacau
Cont in euro: R064RZBR 0000 0600 1060 2893 Raiffeisen Bank Bacau
Titular Stancu Maria
Scris de Roxana Neagu

Pentru al 16-lea an consecutiv, Universitatea aGeorge Bacovia” si-a deschis, ieri, portile pentru sute de studenti. Aula aMoldova” s-a dovedit a fi inca o data neincapatoare pentru cei care au dorit sa salute cea mai noua generatie care paseste intr-o alta etapa a maturitatii lor. Primul care a dorit sa le ureze succes a fost rectorul universitatii, Toader Gherasim, a carui discurs a pus in valoare activitatea si planurile de viitor a cadrelor didactice. Alaturi de el, in sala au fost prezenti si toti cei care si-au adus intr-o forma sau alta contributia la o mai buna organizare si perfectionare a metodelor de predare si cercetare. aBobocii” au avut ocazia de a se bucura de incurajarea profesorilor dar, si de cea a studentilor din anii mai mari, care le-au urat un calduros aBun-venit!”. Emotionati in fata noului orar si a colegilor, cei de anul intai au avut acum ocazia de a-si cunoaste viitoarele cadre didactice si de a lua la cunostinta despre toate oportunitatile de care se vor bucura in viitor datorita optiunii lor. Ei vor invata sa traiasca alaturi de prieteni si cel mai important sa invete cum sa invete, dupa cum spune deviza dupa care se vor ghida in urmatorii ani, sub tutela primei universitati particulare din Bacau. Scris de Dana Pilat

Primarul Romeo Stavarache si-a instalat, imediat dupa alegerile din 2004, rudele si acolitii in functii la CET. Berca, Palar, Stanila sunt doar cativa dintre cei carora li s-a pregatit imediat un loc foarte caldut. Primii doi au plecat spre zari mai bune. A ramas pe pozitie numai Ioan Marius Stanila, cumnatul lui Stavarache. I s-a dat pe mana organizarea licitatiilor, o sursa uriasa de venit, mai ales acolo unde sunt implicati si bani publici. Cel mai rasunator scandal a fost cel izbucnit in jurul licitatiei pentru grupul de cogenerare cu turbina cu gaze.

Proiectul grupului de cogenerare s-a nascut in 2003, ca unica solutie pentru supravietuirea CET. Societatea bacauana de termoficare este prima din tara care are o asemenea investitie. Administratia Stavarache a reusit insa compromiterea acestui proiect prin modul in care s-au organizat licitatiile. In 2005 licitatia pentru achizitionarea grupului a fost castigata de firma germana M+W Zander. Aceasta a obtinut cel mai bun punctaj datorita tarifului foarte scazut pe care l-a avansat pentru lucrarile de mentenanta (intretinere) a grupului, cu pretul de 1,75 euro/MWh, fata de 4,5 euro cat a propus Aerostar, ocupanta locului 2. Problema a aparut cand Zander nu a mai recunoscut oferta, aruncand vina pe neintelegeri de ordin lingvistic, si sustinand ca este vorba de mentenanta preventiva. Astea sunt un fel de basme, care, in mod normal, ar fi trebuit sa duca la rezilierea contractului initial si la reluarea licitatiei. Chestiune care insa nu s-a petrecut, nemtii ramanand tari pe pozitii cu sprijinul lui Stanila. In primavara anului 2007, cand nemtii au dat inapoi, au iesit la iveala legaturi intre primarul Stavarache, cumnatul Stanila si reprezentantul firmei M+W Zander. Nici pana acum, lucrurile nu s-au lamurit. Primarul si ruda sa de la CET s-au aparat cu vorbe, iar societatea, de importanta publica in Bacau, a tras ponoasele.

Grupul a zacut, CET a pierdut bani

Instalatia este unica in tara, CET Bacau fiind primul din cele 22 CET-uri din Romania care realizeaza o asemenea investitie. Costul acesteia se ridica la aproximativ 12 milioane euro. Prin instalarea grupului de cogenerare cu turbina cu gaze, de 14 MW/ora, CET ar trebui sa produca si vara energie electrica, in paralel cu agentul termic pentru apa calda furnizata consumatorilor. Termenul de intrare in functiune a noului grup a fost 30 iunie 2007. Numai ca lucrarile au intarziat luni de zile. CET a pierdut sume colosale. Totul amultumita” modului in care s-au desfasurat licitatiile, sub atenta indrumare a lui Ioan Marius Stanila. Grupul a intrat cu adevarat in functiune abia in primavara acestui an. Luni de zile, CET s-a razboit cu nemtii care au refuzat sa asigure mentenanta, asa cum s-au angajat la licitatie. Furnizorul bacauan de agent termic s-a dovedit suspect de ingaduitor cu firma din Stuttgart. Conducerea CET a amenintat initial cu tararea nemtilor in instanta, insa cu timpul si-a domolit ardoarea. Directorul Stanila a inceput sa se scuze ca acest tip de contract a fost primul din tara, ca a lipsit experienta, ca termenii nostri nu au picat pe ai nemtilor. Uite asa, cu explicatii anemice, cei care au impins CET la pierderi financiare au iesit basma curata. A ramas doar amintirea concediului exotic pe care Stavarache si Stanila l-au petrecut in Tenerife cu reprezentantul nemtilor care au tepuit CET-ul.

S-a cerut demisia lui Stanila

Unii fosti consilieri locali, care n-au apreciat performantele lui Stanila la CET, au cerut inclusiv demiterea acestuia, in plenul sedintelor de Consiliu Local. Este cazul lui Petru Munteanu, care, pe data de 10 octombrie 2007, sustinea in sedinsa CL: „implicarea in afaceri a domnului Stanila, care, macar in al doisprezecelea ceas, in loc sa tina partea CET a trecut de partea germanilor, este un fapt inacceptabil. Sa nu uitam ca problema unei noi lictatii pentru contractul de mentenenta a fost sustinuta si de Stanila, si de Stavarache, si de Roxana Mironescu. S-au facut presiuni pentru ca acel contract sa fie semnat, iar pentru 15 ani, cat va dura contractul, pierderile vor fi de cateva milioane de euro.” Munteanu a cerut public, in sedinta consiliului local, demiterea lui Marius Stanila, care, normal, a ramas fara ecou.

Au negociat o vara

Grupul a stat pe dreapta sau in probe nesfarsite luni de zile din cauza lipsei contractului de mentenanta. Nemtii de la M+W Zander au refuzat sa asigure mentenanta, care include si reparatii capitale, pretextand ca ei s-au angajat sa asigure doar mentenanta preventiva (un fel de gadilare a piulitelor de la grup). De un an, la CET se cauta o solutie. S-a organizat licitatie pentru serviciul de mentenanta, dar nu s-au prezentat doritori. La disperare, CET a invitat la negocieri firma Turbomach, din Elvetia, furnizorul echipamentului. Discutiile s-au intins pe toata perioada verii. Schimburi nesfarsite de adrese, intalniri, negocieri, totul pentru a remedia greselile avoite si nevoite” ale oamenilor de incredere ai primarului Stavarache.

Unde-i mentenanta???

Pe data de 28 mai a anului trecut, CET Bacau a primit o notificare (cu numarul 3014) din partea ANRPM in care se cerea clar finalizarea tuturor procedurilor pentru asigurarea mentenantei grupului de cogenerare pana cel mai tarziu la sfarsitul anului. In documentul inaintat catre CET se precizeaza negru pe alb ca „coroborand prevederile legale mentionate, apreciem ca pentru atribuirea contractului de servicii de mentenanta trebuie sa aplicati una dintre procedurile de licitatie deschisa, restransa sau negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare, in urma careia veti incheia un contract ferm pana la sfarsitul anului bugetar in curs, avand posibilitatea ca in anii urmatori sa aplicati negocierea fara publicarea unui anunt de participare cu ofertantul declarat castigator in urma finalizarii primei proceduri.” Cu toate acestea, nici acum nu s-a parafat contractul de mentenanta, iar ceasul expirarii garantiei pentru grupul de cogenerare ticaie din ce in ce mai repede.

Distractia se apropie de final. Cine va achita nota de plata?

Pe 6 octombrie, la CET ar fi trebuit sa aiba loc primele lucrari de mentenanta la grupul de cogenerare. Fara contract, grupul nu ar mai putea functiona. La inceputul lui august, grupul a fost oprit pentru reviziile tehnice pe sistemul de termoficare. CET a mai castigat 2 saptamani. La fix, E-On a taiat gazele, pe motiv de datorii. S-au mai castigat 2 saptamani. Ziua primelor lucrari de mentenanta se apropie, iar contract cu exista. Directorul CET, Vasile Dragusanu, ne-a declarat ca pana pe 15 octombrie se va semna contractul Turbomach. Tariful va fi dat publicitatii la acea data. Cert este ca societatea din Bacau nu s-a aflat pe pozitii avantajoase, fiind presata de termenele pentru lucrari. aNu suntem in dificultate, spune insa directorul Dragusanu. Vom incheia contractul la timp pentru primele lucrari”.

De unde interesul?

Faptul ca problema mentenantei a fost tergiversata si ca nu s-a trecut la sanctionarea celor de la Zander pentru nerespectarea conditiilor contractuale este justificat de Marin Stanescu prin co-interesarea lui Stanila in succesul afacerii. In repetate randuri, Stanescu a declarat ca i-a dat 30.000 de euro lui Stanila, dar ca a refuzat sa mai „pluseze” cu inca 120.000 pentru o noua afacere cu Zander. Stanila l-a categorisit drept „borfas” pe Stanescu si a negat orice legatura cu acesta, dar excursia din Tenerife si discutiile purtate pe acolo indica o cu totul alta situatie.Scris de Doina Mincu / Emilian Berceanu

FSC Bacau nu i-a uitat pe cei aflati la pensie si le-a organizat ieri, de Ziua Internationala a Varstnicilor, o manifestare care a cuprins momente de relaxare, dar si dezbateri privind problemele grave cu care se confrunta. Fostii profesori, contabili sau militari, azi la pensie, au urcat pe scena si au aratat ca au talent, energie si optimism.

Alaturi de varstnici, la manifestarea aDin respect pentru bunici” a FSC au fost invitati dr. Violeta Popescu, singurul medic geriatru din Bacau, specialisti in asistenta sociala, reprezentanti ai Prefecturii, IPJ, DGASPC, SPAS, precum si ai asociatiilor „Caritas”, „Sfanta fata a Domnului Iisus Hristos” si „Repere”. „Azi vrem sa promovam o imagine frumoasa a unor persoane varstnice active, implicate, care au imaginatie, au idei si care merita sa duca o viata decenta”, a declarat Gabriela Achihai, presedinta FSC. Manifestarea a fost organizata la Cercul Militar Judetean si a cuprins momente artistice, dezbateri, o expozitie de picura si, in final, o mica petrecere. „Speranta de viata creste si, odata cu ea, creste numarul varstnicilor din comunitate. Azi, una din 10 persoane are peste 60 de ani. Pana in 2050, si nu e foarte mult pana atunci, una din 5 persoane va avea 60 de ani”, a spus Gabriela Achihai, adaugand ca trebuie sa acceptam aceasta realitate, sa imbunatatim serviciile sociale si medicale, sa gandim activitati generatoare de venituri in care varstnicii pot fi implicati. Fiecare batranel care a pasit in holul Cercului Militar a fost intampinat cu o floare si a primit ziarul „Vocea Seniorilor”, scris de beneficiarii FSC. Primii au urcat pe scena actorii trupei „Idealuri” de la Centrul de zi pentru varstnici „Dr. Stefan Ciobanu”. „Vom prezenta un spectacol cu care am fost in turneu la Onesti, Buhusi, Tg. Ocna, Rachitoasa, Slanic Moldova si Buhusi. E vorba de piesa aPensimicaa scrisa de Adriana Cristescu, o colega de-a noastra care nu mai este”, a declarat Maria Maciuca. Cum aPensimica” vorbeste tocmai despre venituri mici, preturi mari, medicamente, spectatorii de varsta a III-a au facut si ei haz de necaz, aplaudandu-i indelung pe actori. Pe scena au urcat si micii artisti de la Liceul „G. Apostu”, cu un microrecital. Elevii Colegiului Pedagogic si ai Scolii „Domnita Maria”, care au participat la concursul de pictura si poezie „Cu drag, bunicilor nostri”, au fost jurizati chiar de catre varstnici, „cu inima”. Sarbatoarea organizata de FSC pentru bunicii Bacaului, de ziua lor, s-a incheiat cu un cocktail.Scris de Silvia Patrascanu

Aglomeratie. Acesta este atributul care ar putea descrie destul de bine atmosfera de la festivitatea de deschidere a anului universitar la singura institutie de invatamant superior de stat din Bacau. Gazda traditionala a evenimentelor de acest gen, amfiteatrul C2 al Universitatii Bacau s-a dovedit, inca o data, prea mic pentru puhoiul de studenti care ar fi vrut sa asiste de festivitatea de deschidere. Cum nici sonorizarea nu a rupt gura targului, acestia si-au lasat repede pagubasi preferand sa depene amintiri de vacanta cu colegii de grupa. „Chiar vroiam sa asist la festivitate, dar, din pacate, nu ai unde sa arunci un ac si atmosfera este inabusitoare. Din pacate, din usa nu se aude nimic, asa ca mai bine plec”, a explicat Cristina, o studenta din anul III romana-engleza. In amfiteatru, oficialitatile de la prezidiu s-au marginit la discursuri protocolare, urari de succes si exprimarea sperantelor de mai bine. De altfel, autoritatile locale au fost atat de „interesate” de festivitatea de deschidere de la Universitatea Bacau incat si-au trimis reprezentantii de rang doi, in speta pe viceprimarul Constantin Draganuta si subprefectul Constantin Scripat. Absenta primarului sau a prefectului nu a intristat, insa, pe nimeni.
Scris de Eduard Cucu

Valentin Vieru, de 43 de ani, viceprimarul din Moinesti, a ajuns la spital dupa ce a fost victima unei agresiuni fizice. Atat el, cat si martorii care au asistat fara voie la bataie, sustin ca Vieru a fost asteptat la iesirea din blocul in care locuieste de doi indivizi. Dupa ce au trecut pe langa el, viceprimarul a fost luat la bataie cu salbaticie. Totul s-a petrecut in plina strada, la primele ore ale diminetii de miercuri. „Eram in fata blocului. De multe zile am vazut niste indivizi ciudati care se tot plimbau pe aici. Nu-i cunosteam. Am crezut ca asteapta fetele de la scoala. Erau tineri. Ieri dimineata am vazut ca de fapt il asteptau pe domnul vice (Valentin Vieru, n.r.). L-au bautut si apoi au fugit prin gangul de langa bloc. Domnul vice avea nasul rupt, o vanataie mare la ochi si arcada rupta”, a explicat Saveta Apostol. Si Romeo Apostol sustine ca cei doi agresori erau tineri si necunoscuti in zona. „L-am vazut pe domnul vice Vieru cazut aici jos in strada, declara. Cei doi il loveau cu pumnii si picioarele. Nu-i cunosc. Oricum unul avea sapca, iar celalalt gluga pe cap.” Si alti localnici spun ca cei doi tineri nu sunt cunoscuti in oras. Dupa ce au lovit si au vazut victima cazuta la pamant, ei au fugit. Erau imbracati sport, aveau adidasi in picioare si, se presupune, ca sunt doi tineri in jur de 30 de ani. Valentin Vieru a ajuns la spital, iar in prezent este sub supraveghere medicala si tratament in sectia de Chirurgie. „Era dimineata, in jur de 7.20, ne-a povestit si Valentin Vieru, viceprimar Moinesti (PNL), de pe patul de spital. Stau aproape de Primarie si in fiecare zi merg pe jos la serviciu. Cand am iesit din casa au sarit pe mine cei doi. I-am vazut, dar nu i-am recunsocut. Au venit pe la spate si m-au lovit. Nu stiu sa am dusmani, nu am deranjat pe nimeni nici in campania electorala si nici dupa. Banuiesc ca au fost platiti sa faca asta. Probabil ca am deranjat totusi pe cineva.” Vieru sustine ca nu ii cunoaste pe cei doi agresori, dar este convins ca este vorba de o rafuiala politica. Mai mult, el crede ca cei doi tineri au fost pusi sa-l bata pentru ca cineva este deranjat de faptul ca el chiar vrea sa-si faca treaba in Primarie. Se vorbeste si ca batausii ar fi de etnie rroma. In urma agresiunii, viceprimarul a fost diagnosticat cu traumatism cranio-facial, iar din investigatiile medicale s-a constatat ca a suferit si o fractura de piramida nazala. „Pacientul s-a prezentat la Unitatea de Urgenta cu un traumatism facial grav deschis, cu echimoze la nivelul fetei ca urmare a unei agresiuni fizice. Spune ca nu cunoaste persoanele care l-au lovit si ca nu au fost identificati pana la aceasta ora”, a declarat si dr. Maria Purcariu – directorul medical al Spitalul de Urgenta Municipal Moinesti. Pana in acest moment nu s-au putut prinde faptasii agresiunii. Scris de Roxana Neagu

Directorul Sofert SA, Cornel Carnu, a convocat ieri o conferinta de presa, la care, pe langa reprezentantii presei locale, au fost invitati si reprezentantii agentiilor de mediu. Subiectul intalnirii, dupa cum era de asteptat, a fost eterna halda de fosfogips, utilizata, nu o data, si in scopuri electorale.

Muntele de fosfogips de la marginea Bacaului a incins de multe ori spiritele, mai ales dupa incadrarea fosfogipsului in categoria materialelor cu potential radioactiv. La intalnirea de ieri, directorul Sofert, Cornel Carnu, a prezentat o serie de analize efectuate de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare, dar si de Autoritatea de Sanatate Publica Iasi. In avizele ce au insotit buletinele de analize se precizeaza, concis, faptul ca „in urma analizelor a rezultat ca pana in prezent nu a fost pus in evidenta un impact radiologic deosebit.” In plus, intr-un studiu al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului din Bucuresti analizele chimice au scos in evidenta faptul ca fosfogipsul nu constituie deseu periculos, in timp ce analizele radiologice nu au descoperit un procentaj ingrijorator de substante radioactive. „Halda este din deseu radioactiv, dar nu are influenta mai departe de baza haldei”, a declarat Cornel Carnu. Fosfogipsul se dovedeste nociv doar in cazul in care „s-ar umbla prea mult pe halda”.

Ecologizare incerta

In mod normal, anul viitor expira termenul oficial pentru ecologizarea haldei de fosfogips, care ar presupune o investitie initiala de peste 3 milioane de euro. Insa in aceasta privinta Cornel Carnu nu a avansat niciun termen: „Trebuie mai intai clarificata situatia juridica, apoi sa se gaseasca resursele financiare si tehnice. Sunt 16 ha de teren pe care se intinde halda de fosfogips, peste 6 milioane de tone.” In ceea ce priveste o eventuala utilizare in diferite scopuri a fosfogipsului, directorul Sofert s-a aratat sceptic: „Exista foarte multe posibilitati de folosire a fosfogipsului, dar toate sunt foarte scumpe. Pana in acest moment eu nu am vazut niciun brevet de inventie sau inovatie pentru utilizarea fosfogipsului. Asa pot spune ca se pot face si clatite din fosfogips.” Concluzia intrunirii a fost ca, pana la finalizarea litigiului privind Sofertul, derulat intre lichidatorul Sierra Quadrant si societatea ELDO, care a contestat licitatia din care a iesit victorioasa H&ampH Constanta, nu se pot face decat proiecte tehnice. Oricum, daca nu intentioneaza sa se axeze pe clatite din fosfogips, locuitorii Bacaului nu au de ce sa se ingrijoreze. Scris de Emilian Berceanu

Locatarii de pe Pictor Aman numarul 5 nu mai suporta mizeria si mai ales dejectiile din subsolul blocului. Oricand se pot imbolnavi. Situatia devenind insuportabila s-au plans in repetate randuri la Primarie. Degeaba. Cum in audienta la primarul municipiului nu aveau sansa sa intre, au profitat de spectacolul televizat pe care Romeo Stavarache l-a dat pe un post local saptamana trecuta si i-au cerut ajutorul in direct. Raspunsul a venit prompt: aE vorba de blocul ala pe care l-am refacut? Am bagat o gramada de bani in blocul ala ca sa-l refacem. O sa trimit RAGC sa facem treaba. Luni sau marti (29-30 septembrie, n.red.), trimit acolo vidanja. N-am sa uit!”
primarul Romeo Stavarache – joi, 25 septembrie – in timpul aaudientelor” in direct la o televiziune

Miercuri, 1 octombrie, situatia locatarilor din blocul social a ramas neschimbata. Cei care locuiesc la parter sau la primul etaj au depasit limitele rezistentei si ale rabdarii.

aEste mizerie si rahat peste tot. Nu este o conducta buna in blocul asta. Am pus toti bani mana de la mana si am facut o improvizatie. Am construit o conducta la temelia cladirii pe unde sa se scurga surplusul din subsol. Ca acolo e plin ochi.”
Neculai Borcea

aParca suntem pe alta lume. A mai venit RAGC pe aici, dar tot mai este mizerie. Apa aia murdara intra si la mine in casa. Vara nici nu poti sa stai! Suntem aici ca intr-o ghena de gunoi in mijlocul orasului. Vrem si noi civilizatie, ca n-am intrat degeaba in UE. N-avem caldura, n-avem apa, nici gaze si mai stam si in putoare.”
Viorica Nitu

aE jale aici, de cand m-am mutat. Oamenii din Primarie nu ridica niciun deget. Am facut nenumarate apeluri in numele locatarilor din acest bloc, dar nu s-a deplasat nimeni.”
Victoria IrimiaScris de DSA

De ieri, toti agentii economici care au ca profil de activitate prelucrarea si comercializarea materialelor lemnoase sunt obligati sa utilizeze noile documente securizate. aIn conformitate cu HG nr. 996/2008, pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienta, circulatia si comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spatiilor de depozitare a materialelor lemnoase si al instalatiilor de prelucrat lemn rotund, operatorii economici care exploateaza, prelucreaza, depoziteaza sau comercializeaza materiale lemnoase sunt obligati sa utilizeze sistemul integrat de urmarire a materialelor lemnoase – SUMAL. Acest sistem are ca scop reducerea infractionalitatii in domeniul forestier, prin prevenirea si combaterea activitatilor ilegale”, ne spune Mihai Florescu, seful Inspectiei Silvice si de Vanatoare Bacau. Potrivit legii, SUMAL este obligatoriu de la 1 octombrie 2008, prima raportare a agentilor economici urmand sa aiba loc in 5 decembrie 2008. Acest sistem va fi utilizat de ocoalele silvice si de operatorii economici care exploateaza, prelucreaza, depoziteaza sau comercializeaza materiale lemnoase. Legiuitorul este convins ca astfel se vor reduce taierile ilegale, prin limitarea circulatiei materialului lemnos. aNeutilizarea sistemului integrat de urmarire a materialelor lemnoase de catre operatorii economici interesati se sanctioneaza contraventional cu amenda de la 1.500 la 10.000 lei, iar nerespectarea obligatiilor referitoare la raportarea de catre utilizatori a datelor in SUMAL se sanctioneaza de asemenea cu amenda de la 1.500 lei la 10.000 lei, retragerea acordului pentru eliberarea documentelor cu regim special si confiscarea materialului lemnos”, avertizeaza seful ISV Bacau. Pentru inscriere in sistemul operational SUMAL operatorii trebuie sa se adreseze Inspectiei Silvice si de Vanatoare Bacau.Scris de L. Adochitei