Agentia de programe comunitare Socrates va oferi, de anul viitor, si burse pentru elevi. „Pana acum, bursele erau destinate doar profesorilor, arata Angela Sterpu, inspector programe si proiecte la ISJ Bacau. Din 2009, Socrates va avea un program pentru elevi, singura conditie fiind legata de varsta. Solicitantul trebuie sa aiba minimum 15 ani, sa stie o limba straina si sa aiba dorinta de a invata”. Bursele au durata intre 3 luni si un an. Agentia va realiza o baza de date cu partenerii din strainatate – universitati, licee si alte unitati de invatamant – care accepta sa-i primeasca. Liceenii care vor dori sa beneficieze de o bursa Socrates vor alege una dintre aceste scoli si o vor trece in formularul de cerere.

Scris de Silvia Patrascanu

Scolile tehnice isi trimit elevii in strainatate

S-a deschis licitatia pentru finantarile puse la dispozitie de UE prin Fondul Social European (FSE), licitatie care e organizata de Ministerul Educatiei prin POS DRU (Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane). E o veste buna care intereseaza in special scolile tehnice si profesionale, mai ales ca e vorba de sume importante. UE pune la dispozitia Romaniei, prin FSE, 3684 milioane euro, din care 18,1 la suta revin dezvoltarii resurselor umane. „Scolile care vor sa obtina finantare vor colabora cu doua institutii: OI POS DRU Piatra Neamt, cu sediul la ISJ Neamt, si Centrul National de Dezvoltare a Invatamantului Profesional si Tehnic (CNDIPT) Iasi”, declara Angela Sterpu, inspector programe la ISJ Bacau. Pe axa 1, pot accesa fonduri liceele tehnice, scolile profesionale si SAM-urile. Scopul finantarii e formarea dascalilor, dar si a elevilor, care vor putea face stagii de practica la agentii economici din tara si strainatate.

Bombardati
de firme straine!

Europa nu finanteaza liceele teoretice decat daca au proiecte pe axa 2 – Corelarea invatamatului cu piata muncii. Pe occidentali ii intereseaza, asadar, sa-i pregateasca pe tineri pentru munca. Valoarea unui proiect va fi de 50.000 – 500.000 euro, din care 10 la suta pentru reabilitarea spatiilor si achizitii de aparate, 10 la suta-salariile echipei de implementare, iar 80 la suta, activitatile din proiect, inclusiv transportul, cazarea elevilor, plata agentului economic. „Dupa parerea mea, o singura scoala nu va putea sa consume 50.000 euro, decat daca va organiza mai multe stagii de pregatire. Ar fi bine ca scolile sa se asocieze”, spune Angela Sterpu. Ea a avut o prima intalnire cu directorii de scoli si dascalii care stiu sa faca proiecte. „Ne-au intrebat daca exista o baza de date cu agentii economici agreati sau acreditati de MECT. Suntem bombardati cu oferte din strainatate, dar agenti agreati de MECT nu exista”, afirma ea. E limpede ca UE incurajeaza pregatirea elevilor in alte state deoarece pune pret pe competenta. „Exista profesii care se fac foarte bine la noi, cum sunt cele din IT si telecomunicatii, dar in turism, de exemplu, mai avem multe de invatat”, sustine Angela Sterpu.

Se pregatesc pentru firmele din Germania

Cele mai stringente probleme, in scoli, sunt acoperisul, gardul, dotarile, fatada, instalatiile etc. Putini directori au insomnii din cauza ca elevii nu fac practica in firme de top sau nu au dascali valorosi. „E adevarat ca scolile sunt interesate mai mult de investitiile materiale, dar trebuie sa intelegem ca o cladire se reabiliteaza in cateva luni, o instalatie se cumpara in doua zile, in timp ce resursele umane se formeaza in ani”, spune prof. Sterpu. Totusi, exista reactii la deschiderea finantarilor UE, adica scoli care s-au inhamat la scrierea si realizarea a 2-3 proiecte. E vorba Colegiul „D. Mangeron”, Grupul „Elias” Sascut, CTC „N.V. Karpen”. „Avem trei proiecte in lucru, afirma Adriana Costandache, directorul CT aMangerona. Unul se adreseaza elevilor cu risc de abandon, iar celelalte elevilor din anii III si IV, pentru care vrem sa colaboram cu firme straine de automobile. Aceste stagii sunt extrem de utile pentru ca tinerii vin in contact direct cu piata muncii si se vor integra mai usor”.
„Numai cine nu vrea nu face proiecte, afirma Angela Sterpu. E ca un plan de lectii, cu obiective si activitati. Cei care nu stiu trebuie sa vina si sa intrebe. Eu sunt aici, toata vara, pentru a-i ajuta gratuit”. Criteriile de evaluare sunt relevanta (justificarea) – 40 puncte, sustenabilitatea proiectului (daca poate fi continuat dupa ce se incheie finantarea) – 15 puncte, raportul cost-efecte, 25 puncte, metodologia (cum se realizeaza activitatile) – 20 puncte. Toate sunt importante, insa „un proiect care nu are minimum 25 de puncte la capitolul ajustificarea nici nu va fi citit in continuare de echipa de evaluare”, sustine Angela Sterpu. Termenul de depunere a proiectelor pentru invatamantul tehnic e 29 august 2008, iar al celor de la axa 2, 30 septembrie. Scris de Silvia Patrascanu

Incepe circul politic. Nu ca s-ar fi terminat vreodata, dar acum va capata accente grobiene. Functiile de viceprimar si vicepresedinte al Consiliului Judetean involbureaza multe minti. Miza este una foarte mare. La mijloc sunt foarte multi bani, extrem de multi bani, concesionari, terenuri, influenta si putere politica in contextul alegerilor de la toamna. Sunt convins ca nu va fi vorba despre negocieri politice, asa cum ne declara triumfatori reprezentantii PNL si PDL, ci o pura negociere pe bani cu accente imobiliare. Cine crede ca reprezentantii celor doua partide se vor intrece in a prezenta solutiile cele mai bune pentru cetateni, ori nu stie pe ce lume traieste, ori inca mai crede in Mos Craciun. Tot ceea ce conteaza cu adevarat pentru personajele politice de pe Bistrita care s-au aciuat prin vot democratic in consiliul local sunt banii. Fiind vorba de bani mai multi decat in toata istoria postdecembrista a Bacaului, atunci negocierile vor fi la sange si nu este exclus sa apara mari surprize, in sensul ca ne vom trezi in functia de viceprimar cu vreun persoanj dubios, dar extrem de infipt. La fel cum nu ar trebui sa ne mire o noua teapa trasa democrat-liberalilor. Nu de alta, dar vorba unui vip din politica bacauana: cine ia o data teapa, o poate lua si pe a doua fara probleme. Desi toti ochii sunt atintiti spre negocierea PNL-PDL, nu trebuie subapreciata pozitia PSD. Mai ales in conditiile in care, de la centru se prefigureaza o alianta PNL-PSD pentru alegerile parlamentare. Vi s-ar parea un scenariu prea deplasat ca in ciuda protocolului dintre PNL si PDL, liberalii sa bata palma cu PSD si sa primeasca sprijin pentru ambele functii de viceprimar? Mie, sincer nu, mai ales in conditiile in care acest lucru s-a mai petrecut. Iar daca mai punem la socoteala ca Stavarache una spune si alta face, scenariul este plauzibil. Nu ca mi-ar pasa foarte tare de Nistor si PDL. Ma intereseaza de ei la fel de mult cum ma intereseaza criza de alimente din Somalia. Numai ca la mijloc sunt strivite interesele noastre, ale platitorilor de taxe si impozite. Si privind din acest unghi, chiar ma intereseaza ce coloratura au firmele pe care le imbogatesc prin lucrari publice. Circul e in toi, iar animalele politice incep sa-si arate coltii. Nu ne ramane decat sa privim spre ei in vreme ce stam incolonati frumos la ghiseele de plata a impozitelor. Asa e in democratia romaneasca!Scris de Ionut Avram

Nici nu s-a terminat bine campania electorala plina de lovituri sub centura, ca bacauanii vor asista la o noua paruiala politica. De data aceasta mult mai discreta, departe de ochii presei. Cu toate ca la aceasta data, liderii PNL si PD-L sustin ca nu au inceput negocierile pentru postul de viceprimar, surse din interiorul celor doua formatiuni politice ne-au declarat ca s-a inceput ascutirea sabiilor.

Lupta pentru putere, bani, influenta si pozitie politica a inceput deja in relatiile dintre PNL si PD-L. Miza este foarte mare: fotoliul de viceprimar si cel de vicepresedinte al Consiliului Judetean. La fel ca si intr-un tango, raporturile de putere se schimba destul de des. In avantaj se afla la acest moment, liberalii condusi de Romeo Stavarache, care, dupa demisia lui Mihai Slic din functia de viceprimar, i-au tepuit pe democrati care revendicasera postul de viceprimar.

Soriceii din PNL

Desi au castigat alegerile locale, in tabara liberala abia acum incep presiunile si imbrancelile reciproce pentru putere. Singura voce care ar putea face lumina este cea a lui Romeo Stavarache, care la acest moment nu scoate un sunet. Si asta pentru ca presiunile din partea gruparii Ciubotariu sunt foarte mari, iar seful de la Vinalcool are un cuvant greu de spus in partid, mai ales in urma sprijinului pe care l-a acordat lui Stavarache in momentul in care acesta a adeturnat” rezultatele alegerilor, de acum trei ani la presedentia PNL in defavoarea lui Ioan Chiriac. Presiunile sunt recunoscute de Constantin Scripat, cel care se afla, cel putin teoretic, in pole-position pentru inca patru ani in functia de viceprimar. aNu s-a stabilit nimic pana in acest moment. Dupa ce se va configura noul consiliul local vom incepe negocierile cu PDL”, a spus Scripat referitor la negocierile cu partidul condus de Vasile Nistor. aExista insa tensiuni si la nivelul nostru. Si din cadrul primariei si din cadrul PNL. Exista o parte care deja se viseaza ba administratori publici ai primariei, ba viceprimari. Nu merge chiar asa, mai ales ca acestia considera ca daca suntem la putere ne si imbogatim”, a declarat Scripat. Viceprimarul din mandatul 2004-2008 nu este prea bine vazut de gruparea Ciubotariu. aEi stiu ca usile mele sunt deschise pentru oricine si lucrul acesta ii deranjeaza. Sunt precum soriceii, daca beau ceva se viseaza si primari”, a explicat Scripat. In afara de Scripat si Ciubotariu, in schema a aparut si Mihai Sustac, fostul director de la Tabere, care in ultima vreme a stat mereu in preajma lui Stavarache.

Linistea dinaintea furtunii

Vasile Nistor, Constantin Draganuta, Mihai Slic, Ioan Chiriac si Liviu Curca. Acestia sunt cei cinci membri ai Partidului Democrat-Liberal Bacau care au obtinut fotolii de consilieri locali in urmatorul mandat al CL. Niciunul dintre ei nu si-a anuntat pana acum intentia de a renunta la aceasta calitate, situatie in care locul ar fi ocupat de urmatorul pe lista de candidati la Consiliul Local. Cum circul politic este la mare pret in Bacau, pedelistii au reusit sa intre intr-o alianta nefireasca, avandu-i ca parteneri pe castigatorii alegerilor locale din muncipiu, Partidul National Liberal si primarul Romeo Stavarache. In aceste conditii, este de asteptat ca PD-L sa obtina un post de viceprimar, mai ales ca a incheiat deja un protocol cu PNL. Presedintele organizatiei judetene a PD-L sustine ca nu el va fi viitorul viceprimar din partea partidului condus de Emil Boc. aInca nu am inceput negocierile cu cei de la Partidul National Liberal, deoarece asteptam validarea primarilor si consilierilor. Abia de maine vom incepe sa negociem. Bineinteles ca vom avea un post de viceprimar al municipiului Bacau si unul de vicepresedinte al Consiliului Judetean. In acest moment, pe mine nu ma intereseaza postul de viceprimar, nu vreau eu aceasta functie. Asa ca vom propune, probabil, pe altcineva de pe lista noastra de consilieri locali. Avem in vedere cele doua functii pe care le-am mentionat, si vom avea candidati pentru ele”, a precizat Vasile Nistor, presedintele PD-L Bacau.
Tepuiti

Negocierile dintre cele doua formatiuni politice se anunta a fi deosebit de interesante si pline de lovituri sub centura. Democratii lui Nistor, actuali democrati-liberali au mai fost trasi pe sfoara de Romeo Stavarache si in trecut. Fostul consilier local Adi Popescu ar fi trebuit sa ocupe functia de viceprimar, in urma protocolului Aliantei DA. Nu s-a intamplat asta si incepand cu acel moment, liderii PD au declarat ca la Bacau, alianta a murit din cauza lui Romeo Stavarache. La acest moment, din partea PD-L pare a fi in carti Mihai Slic pentru functia de viceprimar, cel care a mai coabitat pentru scurta vreme alaturi de Stavarache.

Scris de Ionut Avram, Codrin Pop

Dictatura hipermarketurilor

Odata cu invazia de hipermarketuri, numarul magazinelor alimentare mici a scazut simtitor in municipiul Bacau si chiar in judet. Practic, in ultimii cinci ani, multi dintre patronii de mici magazine au intrat in faliment, iar numarul magazinelor de acest gen care se inchid continua sa creasca, in conditiile in care au aparut nu mai putin de sapte-opt supermagazine apartinand unor importante retele internationale, iar alte doua sunt in curs de construire.

In conditiile date, pe piata de consum a inceput sa se manifeste un fenomen oarecum asteptat: acela prin care invingatorul isi impune propriile reguli pe piata. Producatorii bacauani s-au vazut astfel pusi in situatia de a accepta orice conditie impusa de hypermarket pentru a-si putea vinde marfa. Semnalele de alarma au venit tarziu, cand producatorii autohtoni au inteles ca produsele care ajungeau pe rafturile hipermarketurilor aveau adaosuri de pana la 200 la suta. Astfel, producatorii erau obligati sa-si diminueze profitul. Solutia ar fi trebuit sa vina de la Guvern, care insa nu a facut nimic in aceasta directie. Mai mult, au de pierdut si consumatorii, cei care platesc cu bani grei produsele alimentare. Interesant este insa si un alt aspect: in UE, guvernele statelor s-au sesizat imediat si au creat un sistem legislativ care restrange posibilitatea hipermarketurilor de a dicta pretul unui produs. Cazul Frantei este elocvent.
Povara pentru producatori

Conditiile pe care hipermarketurile le impun celor care listeaza produse pe rafturile acestora au devenit o povara prea mare si pentru producatorii bacauani. Pe langa nenumarate taxe pe care acestia trebuie sa le plateasca marilor magazine, de multe ori sunt obligati prin contract sa nu vanda cu un pret mai mic magazinelor concurente. Practic, un produs care se gaseste in aceste magazine nu poate fi gasit la un pret mai mic in magazinele din oras. Un alt aspect cauzat de aceste conditii impuse il reprezinta calitatea tot mai slaba a produselor pe care le gasim pe raft. Administratorii unor firme producatoare si-au exprimat nemultumirea legata de politicile de preturi si marketing pe care hipermarketurile le promoveaza. aTaxele pe care trebuie sa le platesc, in fiecare an, pentru a putea vinde in aceste magazine imi reduc foarte mult profitul. De multe ori pentru a putea face fata acestor cheltuieli sunt nevoit sa scad calitatea produselor. Suntem prinsi intr-un cerc vicios iar guvernantii stau si se uita nepasatori. Ca producator este foarte greu sa te mentii pe piata in conditiile in care magazinele de cartier sunt din ce in ce mai putine iar supermarketurile fac legea. S-a ajuns la situatia in care cel care produce sa castige de patru ori mai putin decat cel care vinde produsul respectiv. Singura solutie este ca statul sa intervina cu reglementari clare”. Hipermarketurile isi adauga cel putin 40% la pretul oferit de producator. Cumparatorii spun ca nu au de ales. aStiu ca marile magazine fac preturile cum vor, dar nu am cum sa cumpar din alta parte. Reusesc sa acopere o gama foarte larga de produse, mai sunt tot felul de reduceri si e mai bine asa decat sa pierd timpul din magazin in magazin, prin oras. Ar putea sa puna adaosuri mai mici, e adevarat, dar probabil patronii sunt lacomi”, considera Aurelia Stroe, unul din clientii hipermarketurilor bacauane. In aceste conditii, este evident ca doar implicarea autoritatilor centrale va putea stopa politica de asuprataxare” practicata de marile firme din domeniu.

Scris de Codrin Pop

Bacauanii care au numere provizorii la masina circula intr-un ritm infernal. Ei profita de cele cateva zile ramase pana la intrarea in vigoare a taxei de poluare pentru autovehicule, urmand ca dupa data de 1 iulie sa hotarasca ce au de facut.

an cazul masinilor cu motorizari Euro 4 sau Euro 3, taxa va fi calculata pe baza emisiei de CO2, exprimata an grame/km anscrisa de constructor an cartea de identitate. Pentru masini cu motoare Euro 5, hibride si electrice, nu se plateste taxa auto. an cazul autovehiculelor cu motoare diesel echipate cu filtru de particule, cuantumul taxei se reduce cu 25%. Potrivit unor calcule, pentru o Dacie Logan cu motor de 1.400 centimetri cubi Euro 4 se va plati o taxa de 246 euro, fata de 160 conform legii an vigoare. Pentru un Volkswagen Passat de 1.900 cmc din aceeasi categorie se va plati aproximativ 570 euro.

Scaderi pentru motoarele sub 2.000 cmc

Noul sistem de calcul indica scaderi pana la jumatate pentru autovehiculele Euro 2 si Euro 1 cu motoare de pana la 2.000 de centimetri cubi si reduceri chiar mai mari la masinile non-euro. Taxa pentru motoarele mai mari de 2.000 de cmc, din aceste categorii, se apropie sau chiar depaseste actualele valori. La vehiculele Euro 2 cu motoare de 1.400 de cmc si o vechime de 6-7 ani, noua taxa va fi de 1.213 euro, fata de 2.604 euro an prezent, iar la o vechime de 8-9 ani, suma scade la 928 euro. La aceeasi categorie, motoarele de 1.600 cmc vor fi taxate cu 2.121 euro, la o vechime de 6-7 ani, fata de 2.976 euro an prezent si cu 1.622 euro la o vechime de 8-9 ani. Suma devine mai mare decat nivelul actual la autovehiculele cu motoare de 3.000 de cmc, pentru cele cu vechime de 6-7 ani urmand sa fie platiti 10.710 euro, fata de 6.868 euro cat este acum.

Bani mai putini pentru rable

La categoria Euro 1, taxa coboara de aproape trei ori la masinile cu vechime de 10-11 ani si capacitate de 1.400 cmc, de la 3.606 euro la 1.323 euro. Autoturismele de 1.600 cmc, vechi de 10-11 ani, vor fi taxate cu 2.376 euro, fata de 4.121 an prezent, cele de 1.900 cmc cu 3.591 euro fata de 4.894 euro, iar cele de 2.000 cmc cu 3.780 euro comparativ cu 5.152 euro. Noua taxa va depasi nivelurile actuale la masinile Euro 1 de 2.500 cmc, pentru care se vor plati 6.750 euro, fata de 6.439 de euro an prezent. Aceeasi situatie se regaseste la motoarele Euro 1 de 3.000 de cmc, unde taxa va creste de la 7.727 euro la 11.340 euro. La vehiculele non-euro, vechi de 15-16 ani, grila stabilita de guvern indica taxe de 735 euro pentru motoarele de 1.400 cmc (fata de 4.007 euro an prezent), 1.320 de euro la motoare de 1.600 cmc (4.579 euro), 1.995 euro la motoare 1.900 (5.438 euro) si 6.300 euro la motoare de 3.000 de cmc (8.586 euro).

Bacauanii nu-si mai radiaza masinile

Statul s-a obligat sa restituie diferenta de taxa auto rezultata din suma platita pana an prezent, potrivit reglementarilor din Codul Fiscal, si noua taxa de poluare auto care va fi introdusa la 1 iulie 2008. Taxa rezultata ca diferenta antre suma achitata de contribuabil an perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008, cu titlu de taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, si cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite an normele metodologice de aplicare a prezentei ordonante de urgenta, norme care inca se mai lasa asteptate.

Scris de Lili Adochitei

Distribuirea taloanelor in cadrul Programului national de evaluare a starii de sanatate a populatiei se desfasoara cu dificultate. Zeci de bacauani nu au intrat in posesia acestora. Situatia este la fel in toata tara, dupa cum a anuntat ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, la ultima sa intalnire cu sefii din sistemul sanitar public. Autoritatea de Sanatate Publica si Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate trebuie sa ia masuri pentru ca taloanele sa ajunga in cel mai scurt timp la destinatari. La CJAS Bacau, isi asteapta titularul peste 67.000 de taloane pentru consultatia si analizele gratuite acordate prin programul de evaluare a sanatatii. aDe la inceputul programului, au ajuns la noi 77.703 plicuri continand taloanele, ne-a declarat dr. Mihai Ichim, purtatorul de cuvant al CJAS Bacau. 10.596 de persoane au ridicat plicurile de la noi”. La CJAS ajung plicurile ai caror destinatari nu sunt gasiti la domiciliu de factorii postali. La CJAS, acestea sunt sortate, iar numele destinatarilor sunt introduse in baza de date a CJAS. Persoanele care vor sa afle daca plicul asteptat se gaseste la CJAS pot consulta site-ul institutiei, la adresa www.casbc.ro. Pentru a intra in posesia plicului cu taloane, titularul trebuie sa se prezinte la sediul CJAS cu un act de identitate.

Scris de Doina Mincu

Mihaela Parfenie a luat hotararea sa divorteze de sotul ei, Daniel, in septembrie 2007. Femeia era deja plecata in Italia si a considerat ca face ceea ce este mai bine pentru toata lumea. Dupa procesul de fond, instanta de la Judecatoria Bacau a desfacut casatoria si a incredintat cei doi minori tatalui. Numai ca, dupa ce in mod legal cei doi soti erau despartiti, ei au decis sa-si uneasca din nou destinele, dar fara acte oficiale. aSotia mea nu a mai facut recurs la hotararea instantei. Ne impacasem si nu mai avea rost sa umblam prin tribunal. Cu toate acestea, eu am fost citat pentru apel. M-am interesat si am aflat ca acesta a fost redactat si semnat de avocatul Adelina Palade, desi nu a avut acceptul, procura si delegatie de la sotia mea”, sotul Daniel Parfenie. El considera ca prin aceasta interventie gratuita a avocatului Palade i s-au lezat atat interesele lui, cat si ale copiilor. aEu tocmai ma pregateam sa merg cu baietii in Italia sa o vizitam pe sotia mea, insa nu am putut pleca pentru ca am fost citat la un proces pe care nimeni nu l-a dorit si de care nu aveam habar”, sustine sotul suparat. Pentru a pune punct odata pentru totdeauna acestei situatii, Mihaela Parfenie a venit din Italia si a facut o cerere catre Tribunalul Bacau. Femeia a precizat ca nu a dorit acest apel si nici nu a imputernicit vreun avocat sa o reprezinte.

aM-a amenintat!”

Avocatul acuzat sustine ca nu a facut decat sa respecte dorinta mamei Mihaelei. Adelina Palade spune ca s-a trezit la cabinet cu femeia care avea o scrisoare din Italia de la fiica ei. Pe plic era antetul Italiei, iar in scrisoare se specifica foarte clar ca trebuie sa se faca apelul. aAm facut un contract cu mama Mihaelei Parfenie, ceea ce nu interzice legea. Si nu am gresit cu nimic. Eu doar am redactat apelul, am fost de buna credinta. I-am conservat un drept doamnei Parfenie. Nu am facut nimic rau!”, spune avocat Adelina Palade. Avocatul nu se teme sa arate cu degetul la Daniel Parfenie ca fiind orchestratorul acestei actiuni de defaimare. Adelina Palade sustine ca inca de la prima intalnire cu sotul suparat, acesta a amenintat-o si i-a lasat de inteles ca sterge totul cu buretele daca primeste o suma de bani.

Scris de Lili Adochitei

88 de persoane si-au pierdut viata in accidente rutiere, iar aproximativ 300 au ajuns pe un pat de spital in stare grava. Aceste nenorociri s-au produs din iunie anul trecut si pana in prezent. Din aceasta saptamana, patrulele de politie de pe asoseaua mortii” au fost suplimentate.

Accidentele rutiere se tin lant, in pofida masurilor dure luate cu vitezomanii si toti cei care ignora regulile de circulatie. Cele mai multe nenorociri s-au produs pe DN 2, supranumit si asoseaua mortii”.
Viteza fatala!

Un cumplit accident rutier s-a produs chiar la inceputul acestei saptamani, aproape de iesirea din municipiul Bacau. aVinovat este Vasile A., in varsta de 41 de ani, din Suceava, explica subcomisarul Valerica Manole, ofiterul de presa al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Acesta conducea un autotractor si nu a adaptat viteza la conditiile de drum, respectiv la carosabil umed. A pierdut controlul volanului, a intrat pe contrasens si a izbit cu spatele remorcii un microbuz Mercedes, cu numar de Vrancea, care facea transport de persoane pe ruta Iasi – Focsani”. Coliziunea dintre cele doua autovehicule s-a dovedit violenta. Cinci persoane au ajuns la spital, unele in stare grava. Microbuzul a fost turtit, fiind nevoie de interventia pompierilor pentru a scoate pasagerii aflati in mijlocul de transport. aLa locul evenimentului s-au deplasat opt subofiteri si un ofiter din cadrul Detasamentului de Pompieri Bacau, cu doua autospeciale de interventie. S-a actionat pentru descarcerarea unei victime, Oana U., prinsa in cabina microbuzului, in partea dreapta fata, aceasta fiind ulterior transportata la spital”, spune Andrei Grecu, purtatorul de cuvant al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta aMr. Constantin Ene” al Judetului Bacau.

Soseaua mortii este presarata de cruci

Intr-un an, pe DN2 s-au produs 57 de accidente grave, in urma carora au decedat 27 de morti si 37 raniti grav. Acest lucru reprezinta 17,3 la suta din numarul total de accidente, 30,6 la suta din numarul de morti si 12,4 la suta din ranitii grav din intregul judet, pe un sector de drum in lungime de 81,3 kilometri.
Politistii sustin ca cele mai multe evenimente rutiere s-au produs din cauza traversarilor neregulamentare, neacordarea de prioritate si vitezei. De aceea in luna care urmeaza se vor suplimenta numarul patrulelor pe traseul Bacau- Sascut, se vor organiza mai multe actiuni de disciplinarea participantilor la trafic si nu in ultimul rand se va incerca educarea cetatenilor pe linie rutiera.

Scris de Lili Adochitei

Tinand cont de nenumarate accidente datorate proprietarilor de mopede, politistii de la circulatie au initiat marti o ampla actiune pentru disciplinarea mopedistilor. aIn total s-au aplicat 11 sanctiuni in valoare de 950 lei, precizeaza subinspectorul Gabriel Stefanescu, ofiterul de presa al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Astfel de actiuni vor fi organizate permanent”. Printre cei care au calcat pe bec se numara si Costel A., in varsta de 30 de ani, din Tamasi. El a fost depistat conducand mopedul pe strada Unirii fara sa poarte casca de protectie si fara sa faca dovada ca a urmat cursurile de legislatie rutiera prevazute de lege. Persoana in cauza a fost amendata cu 200 lei. Aceeasi masura s-a luat si cu Florin M., de 17 ani, din Bacau, care de asemenea conducea fara casca si fara sa aiba dovada ca a urmat pregatirea specifica pentru astfel de autovehicule.
Scris de (Lili A.)

Miliardele se scurg printre degetele administratorilor

Lacomia hotilor din asociatiile de proprietari a crescut. Stacheta de doua miliarde de lei a fost trecuta, deja, de doi administratori. Poate mai sunt si altii care au bagat in buzunar sume ce bat recordul, dar nu au fost inca descoperiti. Reteta pentru delapidare este: chitante false, nepredarea sumelor incasate de la locatari catre furnizori, registre de casa incomplete, facilitati acordate unor locatari. Marii delapidatori si-au facut plinul sub ochii presedintilor si ai cenzorilor din asociatii, dar si ai inspectorilor pentru asociatii din Primaria Bacau.

La Asociatia de proprietari 83, de pe strada Mioritei, expertiza contabila a scos la iveala o lipsa in gestiune de 203.000 lei (peste 2 miliarde lei vechi). Administratorul Cristina Bardasu (Zaharia, dupa divort), este tapul ispasitor in toata povestea. Fostul presedinte al asociatiei a fost scos din cauza. La fel si cenzorul. Cand au inceput zvonurile despre o frauda in asociatie, Cristina Bardasu a divortat. Nu mai are proprietati si a plecat din tara. Nu se prezinta niciodata in instanta. „Procesul este tergiversat cu amanari peste amanari, spune actualul administrator, Elena Ionica. Locatarii isi recapata greu increderea in angajatii asociatiei. La inceput plecam plangand acasa, fiindca ne strigau in fata ca suntem hoti. Trageam ponoasele pentru ce au facut altii”. Actuala echipa de la As. 83 lupta din greu pentru a sterge urmele delapidarii. Au amenajat un sediu nou, iar actele asociatiei sunt pastrate intr-o ordine desavarsita. Gestiunea este verificata la sange, cenzorul semnaland pana si lipsa unui ban.

Trei ani de cercetari
zadarnice

La As.75, de pe strada Bicaz, scandalul este in toi. Mariana Nasturas, fostul administrator, este cercetata pentru delapidare. Din gestiune lipsesc peste 200.000 lei. Asupra activitatii ei au plant suspiciunile mult timp. In 2004, 2005 si 2006, au fost afectuate expertize financiar-contabile, dar administratorul a scapat mereu basma curata. Anul trecut, in luna septembrie, ca urmare a reclamatiei depuse la Politia economica de proprietarul unuia dintre cele 461 de apartamente din asociatie, a demarat o noua expertiza. Verificarile s-au incheiat, iar concluzia i-a ingrozit atat pe membrii asociatiei, cat si pe colegele Marianei Nasturas. Acestea ne-au declarat ca o vedeau plecand acasa cu sacosa cu bani. Fostul presedinte si-a dat demisia.

Au ramas cu paguba

Asociatia 37 a fost pagubita de administratorul Mariana Miron. Femeia a fost condamnata la doi ani de inchisoare cu suspendare. Nici macar nu avea o locuinta pe care sa i se puna secrestru. Locatarii care o vedeau plimbandu-se cu taxiul si imbracata cu haine scumpe pe banii lor au ramas cu paguba. La As. 106, fostul administrator, Tudorita Badea, a lasat o gaura de 326 milioane lei. Locatarii nici macar nu mai spera ca Tudorita Badea, la cei peste 70 de ani ai sai, sa-i despagubeasca. Administratorul As. 96 s-a spanzurat in mai 2005, iar la scurt timp dupa asta s-a descoperit in gestiune o lipsa de peste 340 milioane lei. Sotul si fiul ei au vandut imediat apartamentul familiei. Suma disparuta in gestiunea asociatiilor de proprietari si nerecuperata inca de acestea se situeaza intre 10 si 112 miliarde de lei vechi. Sunt 16 cazuri cunoscute de asociatii fraudate si care nu si-au recuperat banii.
Scris de Doina Mincu

Vacantele orfanilor

Pe vremuri, copiii institutionalizati stateau, cat era vara de lunga, pe bancile din curtea orfelinatului, gandindu-se la cei mai norocosi decat ei, care plecau ala mare”. Era ceva magic si trist in acest ala mare”. Lucrurile s-au schimbat, insa, radical. „Ofanii”, cum erau numiti copiii din centre, indiferent daca aveau sau nu parinti, au un program incarcat vara asta. In afara de excursii, discoteci in aer liber, picnicuri, copiii vor merge la mare, la munte, in Delta, o parte sunt invitati in Belgia, iar cei care au rude sunt ajutati sa le viziteze, daca vor. „Pe 10 iulie, 30 de copii vor pleca in Belgia, unde vor sta o luna, cu sprijinul asociatiei VZW Nestwarmte, declara Alina Iftode, purtator de cuvant al DGASPC. Sunt cazati de familii si vor face tot ce fac si copiii acestora”. Majoritatea au mai fost si s-au simtit atat de bine acolo incat acum vorbesc despre „mamica din Belgia” sau „tata din Belgia”. Vin invitatii si de la familiile nou intrate in asociatie. „Noi ii recomandam pe copiii care vor pleca, fiind si o forma de recompensa pentru notele si conduita lor”, arata Alina Iftode.

Va sta trei saptamani in Elvetia

Toti cei 560 de asistati, copii si tineri peste 18 ani, vor merge, prin rotatie, in Centrul de Recreere si Agrement Zemes, cate 40 pe serie. Aici, vor pescui, vor face drumetii, intreceri sportive, plimbari cu ATV-ul, „ah, ce distractie va fi pe capul nostru!”. La sfarsit, vor aprinde un foc de tabara urias, vor canta si vor dansa. Adolescentii de la Pro Familia vor calatori peste granita, sansa pe care majoritatea copiilor din Bacau nu o au. Elvis va pleca in Elvetia, unde e invitat de o familie cu care corespondeaza de 10 ani. „E prima data cand ne intalnim. Ne stim din poze si din scrisori, insa am emotii”. Le va duce in dar ceramica romanesca, tablouri si o sticla cu vin vechi caci, spune el, „asa se face”. Apoi va merge la Costinesti cu pustii de la „Pistruiatul”, unde e voluntar, si „mai am o invitatie, tot la mare, dar nu stiu daca va mai fi timp”. Anca va sta o luna in Belgia, unde va face plaja si isi va ajuta gazdele, care au vila cu piscina si gradina, sa ingrijeasca iarba si florile si sa aseze masa. „In rest, iesim in oras, facem cumparaturi sau mergem in excursii”, marturiseste tanara. Pentru ea, va fi ultima vacanta. Dupa examen, se va angaja ca tipograf la firma in care a facut practica.

aSunt curios sa ating nisipul”

Tinerii din Centrul „Pinochio” vor pleca pe 26 iunie la Eforie Sud, iar dupa asta vor petrece o saptamana pe vapor, unde vor pescui si vor face bors de peste. „Vom naviga pe canalul vechi al Dunarii, apoi vom merge la Gura Portitei. Le place foarte mult Delta, se bucura asa cum ne bucuram noi cand vedem Parisul”, sustine Dan Dumitrascu, sef centru. Toate astea sunt posibile gratie colaborarii cu Mark Lepage din Canada, sora Monica si Betania. Unii asistenti sustin ca sponsorii vin numai de Paste si de Craciun, cand aduc tone de portocale. Exista insa si sponsori discreti, consecventi, care ii scot pe copii in oras, ii duc la Slanic sau pe litoral, daca merita! La 10 ani, Simona nu mai are parinti, dar spera ca sora ei, intoarsa din Spania, o va invita la Husi. Sigur e, deocamdata, ca se va duce la „2 Mai”, impreuna cu Alexandru si Ana. „E prima data cand vad marea si sunt nerabdator, marturiseste Alexandru, 11 ani. Merge si sora mea, Ana. Simt asa, o curiozitate, sa ating nisipul, scoicile, apa”. Scris de Silvia Patrascanu

Zero centi pentru Bacau

Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS) monitorizeaza continuu dinamica atragerii de fonduri din domeniul privat in tara. Conform ultimelor statistici, pana la sfarsitul acestui an in Romania vor fi derulate investitii in valoare de nu mai putin de 7 miliarde de euro. Din care, dupa cum deja ne-am obisnuit, Bacaul nu va vedea un cent.

Investitiile predominante, considera cei de la ARIS, vizeaza domeniile auto, energetic si IT. Iar societatile multinationale cu interes de a dezvolta sucursale in Romania s-au orientat, pana acum, catre Capitala (mai exact Ilfov), Pitesti, Cluj, Calarasi, Iasi si Suceava. Dupa cum se vede, la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est s-a reusit performanta atragerii unor investitori de anvergura, care insa au ocolit Bacaul. Pariul investitiilor straine nu se rezuma doar la forta de munca ieftina si calificata. Sunt vizati si alti factori, pe care, din cate se vede, autoritatile din Bacau nu i-au luat in calcul. Este vorba de facilitatile pentru investitiile straine, precum concesionari de teren la preturi modice sau chiar gratuit, infrastructura bine pusa la punct, reducerea unor taxe si impozite. Din cate se vede, Iasiul si Suceava, pentru a vorbi doar de principalii competitori ai Bacaului in cursa atragerii de investitori, au inteles acest lucru. In cazul nostru, atat ca judet cat si ca municipiu, situatia se rezuma doar la eventuala venire, pe terenurile ce inca sunt disponibile, a unor lanturi de hipermarket-uri care nu fac altceva decat sa „exporte” banii bacauanilor.
Piata locurilor de munca

Atragerea unor investitori de anvergura implica si crearea de noi locuri de munca. Doar investitiile aflate in acest moment in derulare vor oferi, conform statisticilor in domeniu, nu mai putin de 10.000 de locuri de munca stabile si bine remunerate. Pentru zonele in care au fost oferite facilitati ce au convins societatile multinationale sa deruleze ample programe de investitii acest lucru inseamna, pe termen lung, crestere bugetara, crestere a nivelului de trai si scadere a somajului. Adevarat, momentan Bacaul sta inca bine la capitolul somaj (4,6% fata de 6,3 la Suceava, 6,2 Iasi sau 5,7 la Neamt), dar aceste date se pot schimba in timp relativ scurt datorita politicilor de atragere a investitorilor derulate de judetele vecine.

Miliardele ocolesc Bacaul

Conform unui top al celor mai importanti investitori realizat de Saptamana financiara, pe primul loc se afla Ford (675 milioane euro), urmat de Renault Machanique (226 milioane euro), Egger Austria (210 milioane euro), Saint Globain si Calsonic Kansei (cate 120 milioane euro), Delphi Diesel (100 milioane euro), Nokia (60 milioane euro), Renault Technologie (50 milioane euro). In cursul anului trecut, Romania s-a situat pe locul 2 ca investitii straine in Europa Centrala si de Est, dupa Polonia, cu 7,1 miliarde euro. Din toate aceste fonduri, nimic nu a ajuns in Bacau. Politica paguboasa a factorilor decizionali a dus la reorientarea potentialilor investitori catre Iasi, Suceava si Neamt, fostul centru economic al Moldovei fiind ocolit constant. Societatile straine vor mai investi in Romania si in perioada urmatoare, datorita avantajelor prezentate atat de pozitia geo-strategica, cat si de fondurile europene post-aderare, in cuantum de aproximativ 33 miliarde de euro ce urmeaza sa fie accesate. Pentru revigorarea Bacaului, cartile sunt in mainile autoritatilor locale si judetene. Este exclusiv in puterea lor sa treaca peste interesele politice si de grup, in vederea sustinerii intereselor judetului si ale fiecarei localitati in parte.Scris de Emilian Berceanu

Cei mai multi dintre bacauani, la fel ca si ceilalti locuitori ai Romaniei, ajung sa cheltuiasca in fiecare luna pe mancare cea mai mare parte a veniturilor. Astfel, potrivit statisticilor, aproape 34,5 la suta din bugetul unei familii este pentru asigurarea hranei necesare traiului cotidian. Ponderea produselor alimentare in cosul de consum este de 14 la suta la nivelul UE, Romania fiind pe primul loc, cu o proportie de 34,5 la suta. Potrivit Eurostat, in aprilie 2008, de exemplu, preturile alimentelor au crescut cu 7,1 la suta in Uniunea Europeana, fata de aceeasi luna a anului trecut. Ponderea alimentelor in indicele armonizat al preturilor de consum arata cat din bugetul unei gospodarii este destinat hranei. Ponderea alimentelor an acest indice a fost in ultima luna de 14 la suta in UE. Ponderea alimentelor in indicele de consum variaza intre 9,5 la suta in Marea Britanie, 9,7 la suta in Luxemburg si 34,5 la suta in Romania. In ultima perioada, cele mai mari cresteri anuale ale preturilor alimentelor s-au inregistrat in Bulgaria, 25,4 la suta si tarile baltice. Cele mai mici cresteri s-au produs in Portugalia, Olanda, Franta, Cipru si Italia. Este vorba despre evolutii cuprinse intre 3,2 la suta in cazul Portugaliei si 5,9 la suta in cel al Italiei. Impactul produselor alimentare asupra inflatiei anuale este influentat de ponderea alimentelor in indicele armonizat al preturilor de consum, dar si de evolutiile anuale ale pretului alimentelor si de aceea, efectul este diferit intre statele membre, sustin specialistii in economie si statistica. Dintre cele noua categorii de produse alimentare, cateva sunt semnificative la nivelul UE: carnea, painea si cerealele, laptele, branza si ouale. Aceste trei categorii (chiar daca ele cuprind mai multe tipuri de produse) alcatuiesc 60 la suta din componenta alimentara. In Romania, scumpirile repetate ale acestor prouse au accentuat ponderea alimentelor in totalul cheltuielilor lunare ale unei familii.Scris de Codrin Pop

Reflectand asupra relatiei dascal-elev din perspectiva valorificarii virtutilor creativitatii, inspectorul scolar Ioan Surdu a avut fericita inspiratie de a-i antreba si pe copiii de varsta scolara mica – fiinte sincere si foarte andraznete – despre cum ar trebui sa arate aportretul robot” al unei scoli an care ei si-ar dori sa anvete. Iata cum ar putea arata personajele si programul de lucru pentru o astfel de scoala… aO scoala rotunda, fara colturi ar fi perfecta… anvatatoarele nu vor mai avea cum sa-i puna pe copii la colt.” aCurtea scolii sa fie plina de flori si sa aiba leagane si o groapa cu nisip unde sa ne putem juca fericiti.” aFara cataloage si carnete de note ca nu ajuta la nimic.” aO scoala cu cei mai buni profesori si anvatatori existenti pe planeta.” a(…) la care director sa fie un purice, pentru ca nu-i poti banui niciodata intentia si pe care, daca se impune, al poti strivi.” aDirectoarea cea rea sa vina an fiecare pauza sa ude buretii si sa stearga tabla, apoi, la pranz, sa verifice cosul de gunoi, iar daca e nevoie, sa-l duca.” aManualele sa aiba ilustratii cu personaje amuzante, temele sa fie scurte si usoare.” aPauzele sa fie mai lungi si orele mai scurte.” aMai multe ore de muzica, de desen.” a…Concursurile scolare sa fie mai rare, ancat sa aiba timp sa se pregateasca.” aO scoala unde se iau cursuri de chitara si lectii de gatit.” aO scoala an forma de copil.” aCare la o amenintare cu degetul sa dispara toate anvatatoarele si profesorii, iar an locul lor sa apara Mickey Mouse, Harry Potter, Tom si Jerry si Gardienii Puterii.” aDar scoala aceasta este doar un vis, un vis care, dupa cum stim noi, copiii, e greu de realizat. ansa noi acum suntem multumiti de toate si vrem sa anvatam cat mai bine!”
I-am rugat si pe niste liceeni, de clasa a X-a, sa-mi spuna cum ar arata, pentru ei, o scoala ideala. Sa-i ascultam… aLocalul ar trebui sa aiba un design mai atragator, curtea sa fie mult mai mare, iar la specializarea mate-info ar trebui sa dispara discipline ca muzica, geografia, desen, istoria. Ne-ar mai trebui un psiholog care sa vorbeasca macar o data la trei zile cu noi.” aScoala din visul meu? O scoala cu profesori transformati an Binele din basme, cu pauze lungi, ore mai scurte…” aVisez la o scoala unde elevul ar putea anvata doar ceea ce-l intereseaza.” aAs dori ca liceul sa fie un complex an care am putea gasi cinematograf, cofetarie, sali de lectura moderne, informatizate, iar profesorii sa fie capabili sa ambine fericit utilul cu placutul.” aHolurile scolii ar trebui sa fie pline de picturi, profesorii ar trebui sa devina prietenii elevilor, niste prieteni capabili sa le descopere aptitudinile, talentul. Numarul de ore ar trebui redus mult, pentru ca acum ajungem extenuati acasa. Muncim mai mult decat un adult.” aScoala ideala este aceea an care toti elevii ar veni cu drag, scoala pe care nici un elev n-ar ancerca sa o fenteze cu scutirile medicale.” aO scoala an care profesorii nu fac parada de eruditie, nu pozeaza an genii neantelese, an vreme ce elevii nu prea anteleg nimic.” aOf, as vrea o scoala an care sa-i pot spune profesorului ca nu-si face treaba asa cum ar trebui, dar fara sa ma tem ca voi fi sanctionat, antr-un fel sau altul, dupa aceea.” aO scoala an care elevii pot sa-si aleaga profesorii. Stiu ca unii profesori ar ramane fara slujba, dar aceasta este adevarata competitie an viata.” aVreau o scoala an care disciplinele optionale sa fie cu adevarat optionale, nu doar ore pentru completarea catedrelor unor profesori care ar ramane, fara acestea, fara serviciu.” aan sfarsit, as vrea o scoala an care sa nu existe profesori care sa-ti sugereze insistent ca trebuie sa faci pregatire an particular, cu ei, bineanteles, pentru ca altfel…” aO scoala an care sala de sport, bazinul de anot, terenurile de sport an aer liber, patinoarul sa nu fie considerate mofturi…”
Va place scoala an care ar vrea elevii sa anvete? Scris de Ion Fercu