Un vechi si bun prieten m-a prins deunazi la o discutie care s-a vrut a fi lamuritoare pentru el in ceea ce ma priveste. Adica voia amicul sa inteleaga atitudinea mea talibana fata de fosta si actuala administratie a municipiului Bacau. Nu are importanta ce argumente am adus fiecare dintre noi, insa, mai tarziu, rascolind prin arhiva calculatorului, am gasit o stire care, contextual, devine argument in favoarea pozitiei mele. O reproduc integral, asa cum a aparut in presa locala acum doi ani si aproape trei luni:

aBig Brother&quot sta cocotat la colt de strada

Din acest an, strazile municpiului Bacau vor fi monitorizate cu ajutorul unui sistem video prin asocierea Consiliului Local cu Asociatia aCentrul Regional pentru Siguranta Rutiera – IRSARo Bucuresti”. Consilierii locali au aprobat proiectul de hotarare care se va materializa, in principiu, prin instalarea a 68 de camere de luat vederi pentru supravegherea circulatiei rutiere si a 15 camere de supraveghere in pietele si zonele aglomerate din oras. Municipalitatea nu va investi nimic, costurile privind exclusiv IRSARo, aceasta din urma urmand sa incaseze 30 la suta din amenzile rutiere aplicate in municipiu pe baza inregistrarilor echipamentelor video. Comisarul sef Ionel Mirica, reprezentantul Politiei Rutiere, a prezentat in fata consilierilor avantajele acestei asocieri. aIn anul 2005, au fost 17 morti in accidente rutiere in municipiu, anul acesta sunt deja sase. Daca le privim ca simple cifre, par putine. Insa este vorba de copii, de batrani, de sotii si soti care au murit. Aceasta este cea mai buna solutie pentru a reduce numarul accidentelora, a spus comisarul sef Mirica.”

Repet, stirea a fost publicata in martie 2006. Jurnalistul Nelu Brosteanu a scris, de buna credinta, despre o initiativa laudabila a municipalitatii si despre un vot de bun-simt al consilierilor. Unde sunt acele camere de supraveghere? Ai inteles, draga prietene, de ce acum sunt asa? Pentru ca mai demult am fost si eu ca tine. Credul.Scris de Nelu Brosteanu

„In vederea reducerii costurilor la intretinere, primarul Romeo Stavarache a initiat un amplu program de reabilitare termica a blocurilor. In acest sens, a fost aprobata finantarea din taxa de salubritate a lucrarilor de reabilitare a fatadelor”. Citat dintr-un material publicat in „Mesagerul”, publicatia Consiliului Local Bacau a Primariei Municipiului Bacau. Primaria recunoaste ca a
utilizat banii colectati de la toti bacauanii pentru programul de reabilitare termica preferentiala inceput inainte de alegeri.

Fituica Primariei Bacau, distribuita gratuit, a ajuns in cutiile postale ale bacauanilor. Multe voci s-au ridicat deja impotriva modului in care primaria cheltuieste un buget la care contribuie toti locuitorii orasului, facand favoruri unora. „Este o discriminare flagranta, a declarat presedintele unei asociatii de proprietari din zona de nord a municipiului. Taxa de salubritate este platita de cetateni si ar trebui utilizata pentru curatenia orasului, nu pentru cadouri electorale. Deja s-au starnit conflicte intre locatari din blocurile vecine. Unii au cheltuit zeci de milioane izoland peretii apartamentelor, altii primesc lucrarea pe gratis”.

Criteriile sunt de ochii lumii

Dupa cum se lauda in scris Primaria Bacau, lucrarile de reabilitare termica finantate din taxa de salubrizare, constau in reparatii, termoizolarea fatadelor si zugravirea peretilor exteriori. Lucrari necesare la majoritatea blocurilor din oras. Numai ca, dintre multele cladiri care au nevoie de reabiliatre termica, putine sunt alese. Locatarii mai putin norocosi ar vrea sa stie pe ce criterii s-a facut selectia. Oficiosul Primarie Bacau raspunde: dupa „gradul de uzura precum si cererile depuse de asociatiile de proprietari”. Numai ca, pe lista prezentata in aceeasi „foaie”, apar si blocuri care aveau o fatada de invidiat, cum ar fi cele de pe strazile Aprodu Purice si Digu Barnat. Mai mult, primaria ii uita complet pe proprietarii caselor. Si acestia cotizeaza din greu la bugetul local, platind taxe si impozite, dar nu primesc nimic pe gratis.

Reabilitare strategica

Alegerea blocurilor care sa beneficieze de pomana pe banii tuturor locuitorilor din Bacau nu este intamplatoare. Acestea au pozitie strategica: fie in zone aglomerate, fie pe artere circulate. Adresele blocurilor reabilitate din taxa de salubrizare sunt: Electricienilor 5 Milcov 10, 14, 18, 75, 106, 130 si 144 Tipografilor 9 Milcov 18 Stadionului 19 Mioritei 80 9 Mai 21 Aprodu Purice 2 Digu Barnat 1 Mioritei 19 Mioritei 24 Mioritei 30 Carpati 1 Cornisa Bistritei 26 Orizontului 2 Panselelor 2 Bucegi 113 Lelelelor 1 si 2 Nordului 5 Letea 1, 6, 14 si 18 22 Decembrie 3 Alecu Russo 27 Aleea Proiectantului 10 Logofat Tautu 8 Garii 70 Marasesti 11 si Otelarilor 1. Administratia locala a rupt zeci de miliarde de lei vechi din suma colectata de la bacauani pentru salubritate. Cea mai mare parte din acesti bani ajunge in conturile firmei Casa Nova. Scris de Doina Mincu

Sediul Dedeman Automobile, dealer unic al Dacia in judetul Bacau, a fost centrul de atractie al serii de miercuri. Showroom-ul impodobit de sarbatoare parea neincapator. Sub o „prelata” de baloane, se ghiceau formele gratioase ale ultimului venit in familia Dacia. Organizatorii nu au prelungit prea mult suspansul. Dupa urarile de bun venit si o scurta prezentare a masinii, au intrat in scena campionii de la „Fiesta”. Dansul de societate a pregatit momentul culminant al serii. In focuri de artificii si in aplauzele invitatilor, baloanele s-au ridicat spre cupola cladirii. Superbul Sandero rosu si-a facut aparitia. Prima impresie: dinamism si robustete. Design-ul lui Sandero este cu totul nou si seducator. Interiorul este o surpriza placuta: plansa de bord moderna si functionala, comenzi „la indemana”. Cu alte cuvinte, o urcare in gama. Dacia Sandero ofera suficient spatiu in spate pentru ca trei adulti sa stea confortabil. Portbagajul are o capacitate de 320 de litri, imbatabila la vehiculele de dimensiunile lui Sandero. In materie de siguranta, sistemul de franare a facut obiectul unei atentii aparte. Masina poate fi echipata cu sistemul ABS Bosch 8.1, care ofera, in premiera la Dacia, asistenta la franarea de urgenta. Majoritatea versiunilor beneficiaza de un sistem de directie asistata, sigur si precis. Nu se face rabat nici de la siguranta pasiva, materialele utilizate fiind de ultima generatie in domeniu. Armatura volanului, din magneziu, si coloana de directie retractabila sunt extrem de eficiente in caz de impact. Dacia ofera pentru Sandero o gama completa de motorizari. Astfel, preia motorizarile pe benzina (1.4 – l 75 CP si 1.6 – l 90 CP) si pe motorina 1.5 dCi – 70 CP si 1.5 dCi – 85 CP), care si-au dovedit deja eficienta pe numeroase vehicule din familia Renault si care au contribuit, in egala masura, la succesul gamei Dacia. Cele doua motoare 1.4 l si 1.6 l corespund perfect criteriilor de cost, robustete si intretinere usoara, caracteristice marfii Dacia, si se remarca prin consum redus de combustibil. Motorul 1.5 dCi este o adevarata referinta pentru motorizarile diesel, fiind recunoscut drept unul dintre cele mai performante din lume la acest nivel de cilindree. Noul model Sandero beneficiaza de 3 ani garantie si de interval de revizii marit: 20.000 km/1 an pentru motorizarile pe benzina si 15.000 km/ 1 an pentru motorizarile diesel. Finantatorul de Grup RCI Leasing Romania IFN ofera dobanzi promotionale incepand cu 0% si un an CASCO gratuit pentru creditele BRD. In concluzie, Sandero se adreseaza clientilor pragmatici, pentru care pretul reprezinta un criteriu de cumparare a unei masini.Scris de Doina Mincu

Fondurile de pensii private facultative au plasat banii colectati de participanti, in primul lor an de functionare, in special in titluri de stat si obligatiuni municipale, conform datelor prezentate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). La sfarsitul lunii mai 2008, in portofoliul de investitii al celor sapte fonduri de pensii facultative titlurile de stat si obligatiunile municipale aveau o pondere de 71 la suta, depozitele bancare – 14 la suta, actiunile si alte valori mobiliare – 10 la suta, obligatiunile corporative – 4 la suta, titlurile fondurilor mutuale – 1 la suta. Proportia plasamentelor in depozite bancare a scazut semnificativ, de la 99 la suta in august 2007 la 70 la suta in decembrie 2007 si apoi la 14 la suta in mai 2008. Presedintele CSSPP, Mircea Oancea, apreciaza ca activele fondurilor de pensii facultative sunt diversificate, pe o structura preponderent conservatoare, care se va mentine pe o perioada indelungata, avand in vedere prudenta care se manifesta in sistem, de la autoritati la fonduri si participanti. La sfarsitul lunii mai 2008, la un an de la inceperea activitatii pe Pilonul III, numarul participantilor in sistem era de 87.954 persoane, iar activele nete ale celor sapte fonduri se situau la 34,528 milioane de lei. Scris de C. Pop

Sala de sedinte a Directiei Agricole a gazduit, ieri, un interesant seminar de promovare a programului de finantare nerambursabil (PNF) aE-crestere”, adresat sectorului privat din Romania. Seminarul a fost organizat de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, iar la el au participat circa 50 de reprezentanti ai primariilor, firmelor si altor institutii din judet. PNF aE-crestere”, in valoare de 9.000.000 USD, este o sub-componenta a proiectului aEconomia bazata pe cunoastere”, finantat de Banca Mondiala si Guvernul Romaniei si are ca obiectiv accelerarea integrarii comunitatilor dezavantajate din punct de vedere al accesului la informatie in cadrul societatii si economiei bazate pe cunoastere. Prezent la manifestare, subprefectul Neculai Olaru a subliniat importanta participarii la astfel de programe. aNe aflam in apropierea perioadei de maxim pentru acest gen de actiuni. Inca mai avem mult de pregatit, de organizat, de creat structuri, de gasit solutii de promovare a proiectelor, diseminare a informatiilor, sustinere a celor care au nevoie de aceste finantari”, a precizat subprefectul. Diana Voicu, director de proiect in cadrul MCTI a explicat ca aBacaul este unul din judetele beneficiare ale proiectului aEconomie bazata pe cunoastere”. Avem cinci comunitati locale care au beneficiat de un buget consistent pentru retele, pentru dezvoltarea in domeniul tehnologiei informatiei, iar sustinerea pentru proiectele comunitatilor locale va continua”. Valoarea finantarilor nerambursabile acordate in cadrul programului lansat astazi variaza de la 33.450 lei pentru persoanele fizice autorizate si asociatiile familiale, 223.000 lei pentru IMM-uri si 446.000 lei pentru consortii. Proiectele pot fi depuse pana in octombrie 2008, la sediul MCTI. Scris de C. Pop

Agentia de programe comunitare Socrates va oferi, de anul viitor, si burse pentru elevi. „Pana acum, bursele erau destinate doar profesorilor, arata Angela Sterpu, inspector programe si proiecte la ISJ Bacau. Din 2009, Socrates va avea un program pentru elevi, singura conditie fiind legata de varsta. Solicitantul trebuie sa aiba minimum 15 ani, sa stie o limba straina si sa aiba dorinta de a invata”. Bursele au durata intre 3 luni si un an. Agentia va realiza o baza de date cu partenerii din strainatate – universitati, licee si alte unitati de invatamant – care accepta sa-i primeasca. Liceenii care vor dori sa beneficieze de o bursa Socrates vor alege una dintre aceste scoli si o vor trece in formularul de cerere.

Scris de Silvia Patrascanu

Scolile tehnice isi trimit elevii in strainatate

S-a deschis licitatia pentru finantarile puse la dispozitie de UE prin Fondul Social European (FSE), licitatie care e organizata de Ministerul Educatiei prin POS DRU (Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane). E o veste buna care intereseaza in special scolile tehnice si profesionale, mai ales ca e vorba de sume importante. UE pune la dispozitia Romaniei, prin FSE, 3684 milioane euro, din care 18,1 la suta revin dezvoltarii resurselor umane. „Scolile care vor sa obtina finantare vor colabora cu doua institutii: OI POS DRU Piatra Neamt, cu sediul la ISJ Neamt, si Centrul National de Dezvoltare a Invatamantului Profesional si Tehnic (CNDIPT) Iasi”, declara Angela Sterpu, inspector programe la ISJ Bacau. Pe axa 1, pot accesa fonduri liceele tehnice, scolile profesionale si SAM-urile. Scopul finantarii e formarea dascalilor, dar si a elevilor, care vor putea face stagii de practica la agentii economici din tara si strainatate.

Bombardati
de firme straine!

Europa nu finanteaza liceele teoretice decat daca au proiecte pe axa 2 – Corelarea invatamatului cu piata muncii. Pe occidentali ii intereseaza, asadar, sa-i pregateasca pe tineri pentru munca. Valoarea unui proiect va fi de 50.000 – 500.000 euro, din care 10 la suta pentru reabilitarea spatiilor si achizitii de aparate, 10 la suta-salariile echipei de implementare, iar 80 la suta, activitatile din proiect, inclusiv transportul, cazarea elevilor, plata agentului economic. „Dupa parerea mea, o singura scoala nu va putea sa consume 50.000 euro, decat daca va organiza mai multe stagii de pregatire. Ar fi bine ca scolile sa se asocieze”, spune Angela Sterpu. Ea a avut o prima intalnire cu directorii de scoli si dascalii care stiu sa faca proiecte. „Ne-au intrebat daca exista o baza de date cu agentii economici agreati sau acreditati de MECT. Suntem bombardati cu oferte din strainatate, dar agenti agreati de MECT nu exista”, afirma ea. E limpede ca UE incurajeaza pregatirea elevilor in alte state deoarece pune pret pe competenta. „Exista profesii care se fac foarte bine la noi, cum sunt cele din IT si telecomunicatii, dar in turism, de exemplu, mai avem multe de invatat”, sustine Angela Sterpu.

Se pregatesc pentru firmele din Germania

Cele mai stringente probleme, in scoli, sunt acoperisul, gardul, dotarile, fatada, instalatiile etc. Putini directori au insomnii din cauza ca elevii nu fac practica in firme de top sau nu au dascali valorosi. „E adevarat ca scolile sunt interesate mai mult de investitiile materiale, dar trebuie sa intelegem ca o cladire se reabiliteaza in cateva luni, o instalatie se cumpara in doua zile, in timp ce resursele umane se formeaza in ani”, spune prof. Sterpu. Totusi, exista reactii la deschiderea finantarilor UE, adica scoli care s-au inhamat la scrierea si realizarea a 2-3 proiecte. E vorba Colegiul „D. Mangeron”, Grupul „Elias” Sascut, CTC „N.V. Karpen”. „Avem trei proiecte in lucru, afirma Adriana Costandache, directorul CT aMangerona. Unul se adreseaza elevilor cu risc de abandon, iar celelalte elevilor din anii III si IV, pentru care vrem sa colaboram cu firme straine de automobile. Aceste stagii sunt extrem de utile pentru ca tinerii vin in contact direct cu piata muncii si se vor integra mai usor”.
„Numai cine nu vrea nu face proiecte, afirma Angela Sterpu. E ca un plan de lectii, cu obiective si activitati. Cei care nu stiu trebuie sa vina si sa intrebe. Eu sunt aici, toata vara, pentru a-i ajuta gratuit”. Criteriile de evaluare sunt relevanta (justificarea) – 40 puncte, sustenabilitatea proiectului (daca poate fi continuat dupa ce se incheie finantarea) – 15 puncte, raportul cost-efecte, 25 puncte, metodologia (cum se realizeaza activitatile) – 20 puncte. Toate sunt importante, insa „un proiect care nu are minimum 25 de puncte la capitolul ajustificarea nici nu va fi citit in continuare de echipa de evaluare”, sustine Angela Sterpu. Termenul de depunere a proiectelor pentru invatamantul tehnic e 29 august 2008, iar al celor de la axa 2, 30 septembrie. Scris de Silvia Patrascanu

Incepe circul politic. Nu ca s-ar fi terminat vreodata, dar acum va capata accente grobiene. Functiile de viceprimar si vicepresedinte al Consiliului Judetean involbureaza multe minti. Miza este una foarte mare. La mijloc sunt foarte multi bani, extrem de multi bani, concesionari, terenuri, influenta si putere politica in contextul alegerilor de la toamna. Sunt convins ca nu va fi vorba despre negocieri politice, asa cum ne declara triumfatori reprezentantii PNL si PDL, ci o pura negociere pe bani cu accente imobiliare. Cine crede ca reprezentantii celor doua partide se vor intrece in a prezenta solutiile cele mai bune pentru cetateni, ori nu stie pe ce lume traieste, ori inca mai crede in Mos Craciun. Tot ceea ce conteaza cu adevarat pentru personajele politice de pe Bistrita care s-au aciuat prin vot democratic in consiliul local sunt banii. Fiind vorba de bani mai multi decat in toata istoria postdecembrista a Bacaului, atunci negocierile vor fi la sange si nu este exclus sa apara mari surprize, in sensul ca ne vom trezi in functia de viceprimar cu vreun persoanj dubios, dar extrem de infipt. La fel cum nu ar trebui sa ne mire o noua teapa trasa democrat-liberalilor. Nu de alta, dar vorba unui vip din politica bacauana: cine ia o data teapa, o poate lua si pe a doua fara probleme. Desi toti ochii sunt atintiti spre negocierea PNL-PDL, nu trebuie subapreciata pozitia PSD. Mai ales in conditiile in care, de la centru se prefigureaza o alianta PNL-PSD pentru alegerile parlamentare. Vi s-ar parea un scenariu prea deplasat ca in ciuda protocolului dintre PNL si PDL, liberalii sa bata palma cu PSD si sa primeasca sprijin pentru ambele functii de viceprimar? Mie, sincer nu, mai ales in conditiile in care acest lucru s-a mai petrecut. Iar daca mai punem la socoteala ca Stavarache una spune si alta face, scenariul este plauzibil. Nu ca mi-ar pasa foarte tare de Nistor si PDL. Ma intereseaza de ei la fel de mult cum ma intereseaza criza de alimente din Somalia. Numai ca la mijloc sunt strivite interesele noastre, ale platitorilor de taxe si impozite. Si privind din acest unghi, chiar ma intereseaza ce coloratura au firmele pe care le imbogatesc prin lucrari publice. Circul e in toi, iar animalele politice incep sa-si arate coltii. Nu ne ramane decat sa privim spre ei in vreme ce stam incolonati frumos la ghiseele de plata a impozitelor. Asa e in democratia romaneasca!Scris de Ionut Avram

Nici nu s-a terminat bine campania electorala plina de lovituri sub centura, ca bacauanii vor asista la o noua paruiala politica. De data aceasta mult mai discreta, departe de ochii presei. Cu toate ca la aceasta data, liderii PNL si PD-L sustin ca nu au inceput negocierile pentru postul de viceprimar, surse din interiorul celor doua formatiuni politice ne-au declarat ca s-a inceput ascutirea sabiilor.

Lupta pentru putere, bani, influenta si pozitie politica a inceput deja in relatiile dintre PNL si PD-L. Miza este foarte mare: fotoliul de viceprimar si cel de vicepresedinte al Consiliului Judetean. La fel ca si intr-un tango, raporturile de putere se schimba destul de des. In avantaj se afla la acest moment, liberalii condusi de Romeo Stavarache, care, dupa demisia lui Mihai Slic din functia de viceprimar, i-au tepuit pe democrati care revendicasera postul de viceprimar.

Soriceii din PNL

Desi au castigat alegerile locale, in tabara liberala abia acum incep presiunile si imbrancelile reciproce pentru putere. Singura voce care ar putea face lumina este cea a lui Romeo Stavarache, care la acest moment nu scoate un sunet. Si asta pentru ca presiunile din partea gruparii Ciubotariu sunt foarte mari, iar seful de la Vinalcool are un cuvant greu de spus in partid, mai ales in urma sprijinului pe care l-a acordat lui Stavarache in momentul in care acesta a adeturnat” rezultatele alegerilor, de acum trei ani la presedentia PNL in defavoarea lui Ioan Chiriac. Presiunile sunt recunoscute de Constantin Scripat, cel care se afla, cel putin teoretic, in pole-position pentru inca patru ani in functia de viceprimar. aNu s-a stabilit nimic pana in acest moment. Dupa ce se va configura noul consiliul local vom incepe negocierile cu PDL”, a spus Scripat referitor la negocierile cu partidul condus de Vasile Nistor. aExista insa tensiuni si la nivelul nostru. Si din cadrul primariei si din cadrul PNL. Exista o parte care deja se viseaza ba administratori publici ai primariei, ba viceprimari. Nu merge chiar asa, mai ales ca acestia considera ca daca suntem la putere ne si imbogatim”, a declarat Scripat. Viceprimarul din mandatul 2004-2008 nu este prea bine vazut de gruparea Ciubotariu. aEi stiu ca usile mele sunt deschise pentru oricine si lucrul acesta ii deranjeaza. Sunt precum soriceii, daca beau ceva se viseaza si primari”, a explicat Scripat. In afara de Scripat si Ciubotariu, in schema a aparut si Mihai Sustac, fostul director de la Tabere, care in ultima vreme a stat mereu in preajma lui Stavarache.

Linistea dinaintea furtunii

Vasile Nistor, Constantin Draganuta, Mihai Slic, Ioan Chiriac si Liviu Curca. Acestia sunt cei cinci membri ai Partidului Democrat-Liberal Bacau care au obtinut fotolii de consilieri locali in urmatorul mandat al CL. Niciunul dintre ei nu si-a anuntat pana acum intentia de a renunta la aceasta calitate, situatie in care locul ar fi ocupat de urmatorul pe lista de candidati la Consiliul Local. Cum circul politic este la mare pret in Bacau, pedelistii au reusit sa intre intr-o alianta nefireasca, avandu-i ca parteneri pe castigatorii alegerilor locale din muncipiu, Partidul National Liberal si primarul Romeo Stavarache. In aceste conditii, este de asteptat ca PD-L sa obtina un post de viceprimar, mai ales ca a incheiat deja un protocol cu PNL. Presedintele organizatiei judetene a PD-L sustine ca nu el va fi viitorul viceprimar din partea partidului condus de Emil Boc. aInca nu am inceput negocierile cu cei de la Partidul National Liberal, deoarece asteptam validarea primarilor si consilierilor. Abia de maine vom incepe sa negociem. Bineinteles ca vom avea un post de viceprimar al municipiului Bacau si unul de vicepresedinte al Consiliului Judetean. In acest moment, pe mine nu ma intereseaza postul de viceprimar, nu vreau eu aceasta functie. Asa ca vom propune, probabil, pe altcineva de pe lista noastra de consilieri locali. Avem in vedere cele doua functii pe care le-am mentionat, si vom avea candidati pentru ele”, a precizat Vasile Nistor, presedintele PD-L Bacau.
Tepuiti

Negocierile dintre cele doua formatiuni politice se anunta a fi deosebit de interesante si pline de lovituri sub centura. Democratii lui Nistor, actuali democrati-liberali au mai fost trasi pe sfoara de Romeo Stavarache si in trecut. Fostul consilier local Adi Popescu ar fi trebuit sa ocupe functia de viceprimar, in urma protocolului Aliantei DA. Nu s-a intamplat asta si incepand cu acel moment, liderii PD au declarat ca la Bacau, alianta a murit din cauza lui Romeo Stavarache. La acest moment, din partea PD-L pare a fi in carti Mihai Slic pentru functia de viceprimar, cel care a mai coabitat pentru scurta vreme alaturi de Stavarache.

Scris de Ionut Avram, Codrin Pop

Dictatura hipermarketurilor

Odata cu invazia de hipermarketuri, numarul magazinelor alimentare mici a scazut simtitor in municipiul Bacau si chiar in judet. Practic, in ultimii cinci ani, multi dintre patronii de mici magazine au intrat in faliment, iar numarul magazinelor de acest gen care se inchid continua sa creasca, in conditiile in care au aparut nu mai putin de sapte-opt supermagazine apartinand unor importante retele internationale, iar alte doua sunt in curs de construire.

In conditiile date, pe piata de consum a inceput sa se manifeste un fenomen oarecum asteptat: acela prin care invingatorul isi impune propriile reguli pe piata. Producatorii bacauani s-au vazut astfel pusi in situatia de a accepta orice conditie impusa de hypermarket pentru a-si putea vinde marfa. Semnalele de alarma au venit tarziu, cand producatorii autohtoni au inteles ca produsele care ajungeau pe rafturile hipermarketurilor aveau adaosuri de pana la 200 la suta. Astfel, producatorii erau obligati sa-si diminueze profitul. Solutia ar fi trebuit sa vina de la Guvern, care insa nu a facut nimic in aceasta directie. Mai mult, au de pierdut si consumatorii, cei care platesc cu bani grei produsele alimentare. Interesant este insa si un alt aspect: in UE, guvernele statelor s-au sesizat imediat si au creat un sistem legislativ care restrange posibilitatea hipermarketurilor de a dicta pretul unui produs. Cazul Frantei este elocvent.
Povara pentru producatori

Conditiile pe care hipermarketurile le impun celor care listeaza produse pe rafturile acestora au devenit o povara prea mare si pentru producatorii bacauani. Pe langa nenumarate taxe pe care acestia trebuie sa le plateasca marilor magazine, de multe ori sunt obligati prin contract sa nu vanda cu un pret mai mic magazinelor concurente. Practic, un produs care se gaseste in aceste magazine nu poate fi gasit la un pret mai mic in magazinele din oras. Un alt aspect cauzat de aceste conditii impuse il reprezinta calitatea tot mai slaba a produselor pe care le gasim pe raft. Administratorii unor firme producatoare si-au exprimat nemultumirea legata de politicile de preturi si marketing pe care hipermarketurile le promoveaza. aTaxele pe care trebuie sa le platesc, in fiecare an, pentru a putea vinde in aceste magazine imi reduc foarte mult profitul. De multe ori pentru a putea face fata acestor cheltuieli sunt nevoit sa scad calitatea produselor. Suntem prinsi intr-un cerc vicios iar guvernantii stau si se uita nepasatori. Ca producator este foarte greu sa te mentii pe piata in conditiile in care magazinele de cartier sunt din ce in ce mai putine iar supermarketurile fac legea. S-a ajuns la situatia in care cel care produce sa castige de patru ori mai putin decat cel care vinde produsul respectiv. Singura solutie este ca statul sa intervina cu reglementari clare”. Hipermarketurile isi adauga cel putin 40% la pretul oferit de producator. Cumparatorii spun ca nu au de ales. aStiu ca marile magazine fac preturile cum vor, dar nu am cum sa cumpar din alta parte. Reusesc sa acopere o gama foarte larga de produse, mai sunt tot felul de reduceri si e mai bine asa decat sa pierd timpul din magazin in magazin, prin oras. Ar putea sa puna adaosuri mai mici, e adevarat, dar probabil patronii sunt lacomi”, considera Aurelia Stroe, unul din clientii hipermarketurilor bacauane. In aceste conditii, este evident ca doar implicarea autoritatilor centrale va putea stopa politica de asuprataxare” practicata de marile firme din domeniu.

Scris de Codrin Pop