88 de persoane si-au pierdut viata in accidente rutiere, iar aproximativ 300 au ajuns pe un pat de spital in stare grava. Aceste nenorociri s-au produs din iunie anul trecut si pana in prezent. Din aceasta saptamana, patrulele de politie de pe asoseaua mortii” au fost suplimentate.

Accidentele rutiere se tin lant, in pofida masurilor dure luate cu vitezomanii si toti cei care ignora regulile de circulatie. Cele mai multe nenorociri s-au produs pe DN 2, supranumit si asoseaua mortii”.
Viteza fatala!

Un cumplit accident rutier s-a produs chiar la inceputul acestei saptamani, aproape de iesirea din municipiul Bacau. aVinovat este Vasile A., in varsta de 41 de ani, din Suceava, explica subcomisarul Valerica Manole, ofiterul de presa al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Acesta conducea un autotractor si nu a adaptat viteza la conditiile de drum, respectiv la carosabil umed. A pierdut controlul volanului, a intrat pe contrasens si a izbit cu spatele remorcii un microbuz Mercedes, cu numar de Vrancea, care facea transport de persoane pe ruta Iasi – Focsani”. Coliziunea dintre cele doua autovehicule s-a dovedit violenta. Cinci persoane au ajuns la spital, unele in stare grava. Microbuzul a fost turtit, fiind nevoie de interventia pompierilor pentru a scoate pasagerii aflati in mijlocul de transport. aLa locul evenimentului s-au deplasat opt subofiteri si un ofiter din cadrul Detasamentului de Pompieri Bacau, cu doua autospeciale de interventie. S-a actionat pentru descarcerarea unei victime, Oana U., prinsa in cabina microbuzului, in partea dreapta fata, aceasta fiind ulterior transportata la spital”, spune Andrei Grecu, purtatorul de cuvant al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta aMr. Constantin Ene” al Judetului Bacau.

Soseaua mortii este presarata de cruci

Intr-un an, pe DN2 s-au produs 57 de accidente grave, in urma carora au decedat 27 de morti si 37 raniti grav. Acest lucru reprezinta 17,3 la suta din numarul total de accidente, 30,6 la suta din numarul de morti si 12,4 la suta din ranitii grav din intregul judet, pe un sector de drum in lungime de 81,3 kilometri.
Politistii sustin ca cele mai multe evenimente rutiere s-au produs din cauza traversarilor neregulamentare, neacordarea de prioritate si vitezei. De aceea in luna care urmeaza se vor suplimenta numarul patrulelor pe traseul Bacau- Sascut, se vor organiza mai multe actiuni de disciplinarea participantilor la trafic si nu in ultimul rand se va incerca educarea cetatenilor pe linie rutiera.

Scris de Lili Adochitei

Tinand cont de nenumarate accidente datorate proprietarilor de mopede, politistii de la circulatie au initiat marti o ampla actiune pentru disciplinarea mopedistilor. aIn total s-au aplicat 11 sanctiuni in valoare de 950 lei, precizeaza subinspectorul Gabriel Stefanescu, ofiterul de presa al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Astfel de actiuni vor fi organizate permanent”. Printre cei care au calcat pe bec se numara si Costel A., in varsta de 30 de ani, din Tamasi. El a fost depistat conducand mopedul pe strada Unirii fara sa poarte casca de protectie si fara sa faca dovada ca a urmat cursurile de legislatie rutiera prevazute de lege. Persoana in cauza a fost amendata cu 200 lei. Aceeasi masura s-a luat si cu Florin M., de 17 ani, din Bacau, care de asemenea conducea fara casca si fara sa aiba dovada ca a urmat pregatirea specifica pentru astfel de autovehicule.
Scris de (Lili A.)

Miliardele se scurg printre degetele administratorilor

Lacomia hotilor din asociatiile de proprietari a crescut. Stacheta de doua miliarde de lei a fost trecuta, deja, de doi administratori. Poate mai sunt si altii care au bagat in buzunar sume ce bat recordul, dar nu au fost inca descoperiti. Reteta pentru delapidare este: chitante false, nepredarea sumelor incasate de la locatari catre furnizori, registre de casa incomplete, facilitati acordate unor locatari. Marii delapidatori si-au facut plinul sub ochii presedintilor si ai cenzorilor din asociatii, dar si ai inspectorilor pentru asociatii din Primaria Bacau.

La Asociatia de proprietari 83, de pe strada Mioritei, expertiza contabila a scos la iveala o lipsa in gestiune de 203.000 lei (peste 2 miliarde lei vechi). Administratorul Cristina Bardasu (Zaharia, dupa divort), este tapul ispasitor in toata povestea. Fostul presedinte al asociatiei a fost scos din cauza. La fel si cenzorul. Cand au inceput zvonurile despre o frauda in asociatie, Cristina Bardasu a divortat. Nu mai are proprietati si a plecat din tara. Nu se prezinta niciodata in instanta. „Procesul este tergiversat cu amanari peste amanari, spune actualul administrator, Elena Ionica. Locatarii isi recapata greu increderea in angajatii asociatiei. La inceput plecam plangand acasa, fiindca ne strigau in fata ca suntem hoti. Trageam ponoasele pentru ce au facut altii”. Actuala echipa de la As. 83 lupta din greu pentru a sterge urmele delapidarii. Au amenajat un sediu nou, iar actele asociatiei sunt pastrate intr-o ordine desavarsita. Gestiunea este verificata la sange, cenzorul semnaland pana si lipsa unui ban.

Trei ani de cercetari
zadarnice

La As.75, de pe strada Bicaz, scandalul este in toi. Mariana Nasturas, fostul administrator, este cercetata pentru delapidare. Din gestiune lipsesc peste 200.000 lei. Asupra activitatii ei au plant suspiciunile mult timp. In 2004, 2005 si 2006, au fost afectuate expertize financiar-contabile, dar administratorul a scapat mereu basma curata. Anul trecut, in luna septembrie, ca urmare a reclamatiei depuse la Politia economica de proprietarul unuia dintre cele 461 de apartamente din asociatie, a demarat o noua expertiza. Verificarile s-au incheiat, iar concluzia i-a ingrozit atat pe membrii asociatiei, cat si pe colegele Marianei Nasturas. Acestea ne-au declarat ca o vedeau plecand acasa cu sacosa cu bani. Fostul presedinte si-a dat demisia.

Au ramas cu paguba

Asociatia 37 a fost pagubita de administratorul Mariana Miron. Femeia a fost condamnata la doi ani de inchisoare cu suspendare. Nici macar nu avea o locuinta pe care sa i se puna secrestru. Locatarii care o vedeau plimbandu-se cu taxiul si imbracata cu haine scumpe pe banii lor au ramas cu paguba. La As. 106, fostul administrator, Tudorita Badea, a lasat o gaura de 326 milioane lei. Locatarii nici macar nu mai spera ca Tudorita Badea, la cei peste 70 de ani ai sai, sa-i despagubeasca. Administratorul As. 96 s-a spanzurat in mai 2005, iar la scurt timp dupa asta s-a descoperit in gestiune o lipsa de peste 340 milioane lei. Sotul si fiul ei au vandut imediat apartamentul familiei. Suma disparuta in gestiunea asociatiilor de proprietari si nerecuperata inca de acestea se situeaza intre 10 si 112 miliarde de lei vechi. Sunt 16 cazuri cunoscute de asociatii fraudate si care nu si-au recuperat banii.
Scris de Doina Mincu

Vacantele orfanilor

Pe vremuri, copiii institutionalizati stateau, cat era vara de lunga, pe bancile din curtea orfelinatului, gandindu-se la cei mai norocosi decat ei, care plecau ala mare”. Era ceva magic si trist in acest ala mare”. Lucrurile s-au schimbat, insa, radical. „Ofanii”, cum erau numiti copiii din centre, indiferent daca aveau sau nu parinti, au un program incarcat vara asta. In afara de excursii, discoteci in aer liber, picnicuri, copiii vor merge la mare, la munte, in Delta, o parte sunt invitati in Belgia, iar cei care au rude sunt ajutati sa le viziteze, daca vor. „Pe 10 iulie, 30 de copii vor pleca in Belgia, unde vor sta o luna, cu sprijinul asociatiei VZW Nestwarmte, declara Alina Iftode, purtator de cuvant al DGASPC. Sunt cazati de familii si vor face tot ce fac si copiii acestora”. Majoritatea au mai fost si s-au simtit atat de bine acolo incat acum vorbesc despre „mamica din Belgia” sau „tata din Belgia”. Vin invitatii si de la familiile nou intrate in asociatie. „Noi ii recomandam pe copiii care vor pleca, fiind si o forma de recompensa pentru notele si conduita lor”, arata Alina Iftode.

Va sta trei saptamani in Elvetia

Toti cei 560 de asistati, copii si tineri peste 18 ani, vor merge, prin rotatie, in Centrul de Recreere si Agrement Zemes, cate 40 pe serie. Aici, vor pescui, vor face drumetii, intreceri sportive, plimbari cu ATV-ul, „ah, ce distractie va fi pe capul nostru!”. La sfarsit, vor aprinde un foc de tabara urias, vor canta si vor dansa. Adolescentii de la Pro Familia vor calatori peste granita, sansa pe care majoritatea copiilor din Bacau nu o au. Elvis va pleca in Elvetia, unde e invitat de o familie cu care corespondeaza de 10 ani. „E prima data cand ne intalnim. Ne stim din poze si din scrisori, insa am emotii”. Le va duce in dar ceramica romanesca, tablouri si o sticla cu vin vechi caci, spune el, „asa se face”. Apoi va merge la Costinesti cu pustii de la „Pistruiatul”, unde e voluntar, si „mai am o invitatie, tot la mare, dar nu stiu daca va mai fi timp”. Anca va sta o luna in Belgia, unde va face plaja si isi va ajuta gazdele, care au vila cu piscina si gradina, sa ingrijeasca iarba si florile si sa aseze masa. „In rest, iesim in oras, facem cumparaturi sau mergem in excursii”, marturiseste tanara. Pentru ea, va fi ultima vacanta. Dupa examen, se va angaja ca tipograf la firma in care a facut practica.

aSunt curios sa ating nisipul”

Tinerii din Centrul „Pinochio” vor pleca pe 26 iunie la Eforie Sud, iar dupa asta vor petrece o saptamana pe vapor, unde vor pescui si vor face bors de peste. „Vom naviga pe canalul vechi al Dunarii, apoi vom merge la Gura Portitei. Le place foarte mult Delta, se bucura asa cum ne bucuram noi cand vedem Parisul”, sustine Dan Dumitrascu, sef centru. Toate astea sunt posibile gratie colaborarii cu Mark Lepage din Canada, sora Monica si Betania. Unii asistenti sustin ca sponsorii vin numai de Paste si de Craciun, cand aduc tone de portocale. Exista insa si sponsori discreti, consecventi, care ii scot pe copii in oras, ii duc la Slanic sau pe litoral, daca merita! La 10 ani, Simona nu mai are parinti, dar spera ca sora ei, intoarsa din Spania, o va invita la Husi. Sigur e, deocamdata, ca se va duce la „2 Mai”, impreuna cu Alexandru si Ana. „E prima data cand vad marea si sunt nerabdator, marturiseste Alexandru, 11 ani. Merge si sora mea, Ana. Simt asa, o curiozitate, sa ating nisipul, scoicile, apa”. Scris de Silvia Patrascanu

Zero centi pentru Bacau

Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS) monitorizeaza continuu dinamica atragerii de fonduri din domeniul privat in tara. Conform ultimelor statistici, pana la sfarsitul acestui an in Romania vor fi derulate investitii in valoare de nu mai putin de 7 miliarde de euro. Din care, dupa cum deja ne-am obisnuit, Bacaul nu va vedea un cent.

Investitiile predominante, considera cei de la ARIS, vizeaza domeniile auto, energetic si IT. Iar societatile multinationale cu interes de a dezvolta sucursale in Romania s-au orientat, pana acum, catre Capitala (mai exact Ilfov), Pitesti, Cluj, Calarasi, Iasi si Suceava. Dupa cum se vede, la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est s-a reusit performanta atragerii unor investitori de anvergura, care insa au ocolit Bacaul. Pariul investitiilor straine nu se rezuma doar la forta de munca ieftina si calificata. Sunt vizati si alti factori, pe care, din cate se vede, autoritatile din Bacau nu i-au luat in calcul. Este vorba de facilitatile pentru investitiile straine, precum concesionari de teren la preturi modice sau chiar gratuit, infrastructura bine pusa la punct, reducerea unor taxe si impozite. Din cate se vede, Iasiul si Suceava, pentru a vorbi doar de principalii competitori ai Bacaului in cursa atragerii de investitori, au inteles acest lucru. In cazul nostru, atat ca judet cat si ca municipiu, situatia se rezuma doar la eventuala venire, pe terenurile ce inca sunt disponibile, a unor lanturi de hipermarket-uri care nu fac altceva decat sa „exporte” banii bacauanilor.
Piata locurilor de munca

Atragerea unor investitori de anvergura implica si crearea de noi locuri de munca. Doar investitiile aflate in acest moment in derulare vor oferi, conform statisticilor in domeniu, nu mai putin de 10.000 de locuri de munca stabile si bine remunerate. Pentru zonele in care au fost oferite facilitati ce au convins societatile multinationale sa deruleze ample programe de investitii acest lucru inseamna, pe termen lung, crestere bugetara, crestere a nivelului de trai si scadere a somajului. Adevarat, momentan Bacaul sta inca bine la capitolul somaj (4,6% fata de 6,3 la Suceava, 6,2 Iasi sau 5,7 la Neamt), dar aceste date se pot schimba in timp relativ scurt datorita politicilor de atragere a investitorilor derulate de judetele vecine.

Miliardele ocolesc Bacaul

Conform unui top al celor mai importanti investitori realizat de Saptamana financiara, pe primul loc se afla Ford (675 milioane euro), urmat de Renault Machanique (226 milioane euro), Egger Austria (210 milioane euro), Saint Globain si Calsonic Kansei (cate 120 milioane euro), Delphi Diesel (100 milioane euro), Nokia (60 milioane euro), Renault Technologie (50 milioane euro). In cursul anului trecut, Romania s-a situat pe locul 2 ca investitii straine in Europa Centrala si de Est, dupa Polonia, cu 7,1 miliarde euro. Din toate aceste fonduri, nimic nu a ajuns in Bacau. Politica paguboasa a factorilor decizionali a dus la reorientarea potentialilor investitori catre Iasi, Suceava si Neamt, fostul centru economic al Moldovei fiind ocolit constant. Societatile straine vor mai investi in Romania si in perioada urmatoare, datorita avantajelor prezentate atat de pozitia geo-strategica, cat si de fondurile europene post-aderare, in cuantum de aproximativ 33 miliarde de euro ce urmeaza sa fie accesate. Pentru revigorarea Bacaului, cartile sunt in mainile autoritatilor locale si judetene. Este exclusiv in puterea lor sa treaca peste interesele politice si de grup, in vederea sustinerii intereselor judetului si ale fiecarei localitati in parte.Scris de Emilian Berceanu

Cei mai multi dintre bacauani, la fel ca si ceilalti locuitori ai Romaniei, ajung sa cheltuiasca in fiecare luna pe mancare cea mai mare parte a veniturilor. Astfel, potrivit statisticilor, aproape 34,5 la suta din bugetul unei familii este pentru asigurarea hranei necesare traiului cotidian. Ponderea produselor alimentare in cosul de consum este de 14 la suta la nivelul UE, Romania fiind pe primul loc, cu o proportie de 34,5 la suta. Potrivit Eurostat, in aprilie 2008, de exemplu, preturile alimentelor au crescut cu 7,1 la suta in Uniunea Europeana, fata de aceeasi luna a anului trecut. Ponderea alimentelor in indicele armonizat al preturilor de consum arata cat din bugetul unei gospodarii este destinat hranei. Ponderea alimentelor an acest indice a fost in ultima luna de 14 la suta in UE. Ponderea alimentelor in indicele de consum variaza intre 9,5 la suta in Marea Britanie, 9,7 la suta in Luxemburg si 34,5 la suta in Romania. In ultima perioada, cele mai mari cresteri anuale ale preturilor alimentelor s-au inregistrat in Bulgaria, 25,4 la suta si tarile baltice. Cele mai mici cresteri s-au produs in Portugalia, Olanda, Franta, Cipru si Italia. Este vorba despre evolutii cuprinse intre 3,2 la suta in cazul Portugaliei si 5,9 la suta in cel al Italiei. Impactul produselor alimentare asupra inflatiei anuale este influentat de ponderea alimentelor in indicele armonizat al preturilor de consum, dar si de evolutiile anuale ale pretului alimentelor si de aceea, efectul este diferit intre statele membre, sustin specialistii in economie si statistica. Dintre cele noua categorii de produse alimentare, cateva sunt semnificative la nivelul UE: carnea, painea si cerealele, laptele, branza si ouale. Aceste trei categorii (chiar daca ele cuprind mai multe tipuri de produse) alcatuiesc 60 la suta din componenta alimentara. In Romania, scumpirile repetate ale acestor prouse au accentuat ponderea alimentelor in totalul cheltuielilor lunare ale unei familii.Scris de Codrin Pop

Reflectand asupra relatiei dascal-elev din perspectiva valorificarii virtutilor creativitatii, inspectorul scolar Ioan Surdu a avut fericita inspiratie de a-i antreba si pe copiii de varsta scolara mica – fiinte sincere si foarte andraznete – despre cum ar trebui sa arate aportretul robot” al unei scoli an care ei si-ar dori sa anvete. Iata cum ar putea arata personajele si programul de lucru pentru o astfel de scoala… aO scoala rotunda, fara colturi ar fi perfecta… anvatatoarele nu vor mai avea cum sa-i puna pe copii la colt.” aCurtea scolii sa fie plina de flori si sa aiba leagane si o groapa cu nisip unde sa ne putem juca fericiti.” aFara cataloage si carnete de note ca nu ajuta la nimic.” aO scoala cu cei mai buni profesori si anvatatori existenti pe planeta.” a(…) la care director sa fie un purice, pentru ca nu-i poti banui niciodata intentia si pe care, daca se impune, al poti strivi.” aDirectoarea cea rea sa vina an fiecare pauza sa ude buretii si sa stearga tabla, apoi, la pranz, sa verifice cosul de gunoi, iar daca e nevoie, sa-l duca.” aManualele sa aiba ilustratii cu personaje amuzante, temele sa fie scurte si usoare.” aPauzele sa fie mai lungi si orele mai scurte.” aMai multe ore de muzica, de desen.” a…Concursurile scolare sa fie mai rare, ancat sa aiba timp sa se pregateasca.” aO scoala unde se iau cursuri de chitara si lectii de gatit.” aO scoala an forma de copil.” aCare la o amenintare cu degetul sa dispara toate anvatatoarele si profesorii, iar an locul lor sa apara Mickey Mouse, Harry Potter, Tom si Jerry si Gardienii Puterii.” aDar scoala aceasta este doar un vis, un vis care, dupa cum stim noi, copiii, e greu de realizat. ansa noi acum suntem multumiti de toate si vrem sa anvatam cat mai bine!”
I-am rugat si pe niste liceeni, de clasa a X-a, sa-mi spuna cum ar arata, pentru ei, o scoala ideala. Sa-i ascultam… aLocalul ar trebui sa aiba un design mai atragator, curtea sa fie mult mai mare, iar la specializarea mate-info ar trebui sa dispara discipline ca muzica, geografia, desen, istoria. Ne-ar mai trebui un psiholog care sa vorbeasca macar o data la trei zile cu noi.” aScoala din visul meu? O scoala cu profesori transformati an Binele din basme, cu pauze lungi, ore mai scurte…” aVisez la o scoala unde elevul ar putea anvata doar ceea ce-l intereseaza.” aAs dori ca liceul sa fie un complex an care am putea gasi cinematograf, cofetarie, sali de lectura moderne, informatizate, iar profesorii sa fie capabili sa ambine fericit utilul cu placutul.” aHolurile scolii ar trebui sa fie pline de picturi, profesorii ar trebui sa devina prietenii elevilor, niste prieteni capabili sa le descopere aptitudinile, talentul. Numarul de ore ar trebui redus mult, pentru ca acum ajungem extenuati acasa. Muncim mai mult decat un adult.” aScoala ideala este aceea an care toti elevii ar veni cu drag, scoala pe care nici un elev n-ar ancerca sa o fenteze cu scutirile medicale.” aO scoala an care profesorii nu fac parada de eruditie, nu pozeaza an genii neantelese, an vreme ce elevii nu prea anteleg nimic.” aOf, as vrea o scoala an care sa-i pot spune profesorului ca nu-si face treaba asa cum ar trebui, dar fara sa ma tem ca voi fi sanctionat, antr-un fel sau altul, dupa aceea.” aO scoala an care elevii pot sa-si aleaga profesorii. Stiu ca unii profesori ar ramane fara slujba, dar aceasta este adevarata competitie an viata.” aVreau o scoala an care disciplinele optionale sa fie cu adevarat optionale, nu doar ore pentru completarea catedrelor unor profesori care ar ramane, fara acestea, fara serviciu.” aan sfarsit, as vrea o scoala an care sa nu existe profesori care sa-ti sugereze insistent ca trebuie sa faci pregatire an particular, cu ei, bineanteles, pentru ca altfel…” aO scoala an care sala de sport, bazinul de anot, terenurile de sport an aer liber, patinoarul sa nu fie considerate mofturi…”
Va place scoala an care ar vrea elevii sa anvete? Scris de Ion Fercu

Ministerul Sanatatii Publice a stabilit un nou algoritm de vaccinare, care va intra in vigoare la 1 septembrie 2008. Pentru prima data, carnetele de vaccinare devin obligatorii. Fiecare nou-nascut va pleca din maternitate cu acest carnet in care vor fi inregistrate toate dozele de vaccin primite din prima clipa de viata. Carnetul va fi prezentat medicului de familie pentru includerea nou-nascutului pe lista sa de asigurati. Programul de reorganizare a medicinei preventive are prevederi exprese pentru medicii de familie. Acestia vor fi obligati sa-i instiinteze pe pacienti de existenta programului national de imunizare gratuita. Doar daca pacientul refuza vaccinul prin program, va fi indrumat spre farmacii, de unde poate cumpara tipul de vaccin dorit. Se preconizeaza schimbari si in sistemul de vaccinare antigripala. Din toamna, vaccinul antigripal va fi de tip monodoza. Medicii nu vor mai fi nevoiti sa programeze la imunizare cate 20 de pacienti odata, pentru a administra toate dozele de vaccin dintr-o fiola. Scris de Doina Mincu

Scandal imens, ieri, in comuna Sascut, dupa ce rezultatul turului doi al alegerilor pentru functia de primar a fost anulat de Biroul Electoral Central (BEC). Beneficiarul deciziei a fost primarul in functie, Ioan Rauta (PSD), care
pierduse alegerile la o diferenta de 5 voturi in favoarea candidatului PIN, Cristinel Bostan.

In jurul orei 14, primarul Ioan Rauta, insotit de 15-20 de sustinatori, se afla in fata Primariei, unde a sustinut o conferinta de presa ad-hoc, in aplauzele a 10-20 de cetateni de etnie rroma, unii dintre ei cu masini de lux. Alaiul a plecat apoi catre satele din comuna. La sediul firmei lui Cristinel Bostan, candidatul si sustinatorii sai erau inca in stare de soc dupa decizia BEC. aSunt foarte dezamagit de aceasta hotarare. Contestatia depusa de domnul Rauta a fost respinsa de Biroul Electoral Judetean si acceptata de BEC. Nu se poate, e incredibil si nu poate fi explicat asa ceva! Cu urna mobila au votat 49 de persoane, iar listele si procesele-verbale au fost semnate si de reprezentantul PSD, domnul Burlui”, a precizat, indignat, Cristi Bostan, candidatul care a obtinut in turul doi 2588 de voturi.
Reprezentantii PIN acuza o implicare a sefilor PSD, in frunte cu Viorel Hrebenciuc, insa primarul de Sascut respinge afirmatiile. aImi pare rau, domnul Hrebenciuc este in Elvetia, nici nu e in Romania. Declaratiile oamenilor sunt la dosar, comisia de la sectia de votare de aici a decis nulitatea voturilor din urna. Ar fi trebuit sa castig la un vot”, a mai spus Ioan Rauta. Potrivit celor doi candidati, voturile din urna controversata au fost in numar de 12: 9 pentru Bostan si 3 pentru Rauta. Ieri, in centrul comunei, erau adunati zeci de oameni care comentau aprins situatia. Cei mai multi erau favorabili lui Cristinel Bostan. aMai inainte am fost la Pincesti si oamenii lui Rauta au tabarat pe mine pentru ca facusem semn unui cunoscut. Unul era sa ma calce cu masina, m-au amenintat”, a spus Vasile Lupu. aCu Rauta primar e mai rau ca pe vremea lui Ceausescu, e ca un dictator. Ne ameninta ca daca nu-l votam ne ia pamantul si ne face necazuri”, a declarat alt localnic.
Dupa-amiaza de ieri a fost una extrem de tensionata in Sascut, cu manifestari spontane ale sustinatorilor celor doi candidati. Indiferent de declaratiile si acuzatiile aduse adversarilor, Cristinel Bostan si Ioan Rauta vor trebui sa participe la repetarea celui de-al doilea tur de scrutin, pentru ca locuitorii comunei sa afle cine le va fi primar in urmatorii patru ani.

Scris de Codrin Pop

Bacauanii care nu si-au rezolvat inca problemele dentare si planuiesc sa ajunga la stomatolog in lunile urmatoare isi vor gasi cu greu loc pe lista programarilor. Medicii dentisti se asteapta la o noua avalansa de pacienti din strainatate. Tarifele practicate in Bacau ii atrag atat pe romanii plecati la munca peste hotare, cat si pe straini. Preturile romanesti la lucrarile dentare sunt de 5-10 ori mai mici decat in tarile bogate ale UE.

Incepand cu a doua jumatate a lunii iunie, dentistii bacauanii pastreaza agenda libera pentru pacientii din strainatate. „Incep sa-si faca aparitia persoanele care muncesc in alte tari si profita de vacanta de vara pentru tratamente dentare, ne-a declarat dr. Diana Iovan, presedintele Colegiului Medicilor Dentisti Bacau. Vin si straini, nu numai romani stabiliti temporar sau definitiv in alte tari. Se intampla in Romania, acest turism pentru lucrari stomatologice, este un fenomen unic in Europa.” Strainii i-au descoperit pe stomatologii romani spre finalul anilor „90. In Bacau, fenomenul a luat amploare dupa 2000.

Dentistii bacauani nu duc lipsa de clienti

Strainii si „stranierii” nu aleg ca destinatie numai centrele universitare. In ciuda asteptarilor, in Moldova, nu Iasiul este tinta preferata a pacientilor de peste hotare. „Am discutat cu medici din Iasi si am aflat ca ei nu sunt atat de aglomerati cum suntem noi in perioada verii,a mai spus dr. Iovan. In Moldova, Bacaul si Suceava sunt in fruntea listei preferintelor pentru lucrari stomatologice. Daca la Arad si Timisoara vin pacientii din Germania si Austria, la noi ajung cu predilectie italienii. Suntem avantajati si pentru ca avem aeroport”. Dentistii romani sunt de parere ca pe straini ii atrag in primul rand de tarifele mult mai scazute decat in tarile bogate ale Uniunii Europene. Daca un dinte de ceramica costa in Romania 100-120 de euro, in vestul Europei pretul nu coboara sub 1000 de euro. Dentistii bacauani lucreaza cu tehnici si materiale de unica generatie. Chiar si in acest caz, un dinte pe structura de zirconiu nu costa mai mult de 300 euro, de 10 ori mai ieftin decat in Marea Britanie, de exemplu.
In Marea Britanie, de exemplu, un dentist care semneaza contract cu Casa de Asigurari pe 30 de pacienti pe zi este platit cu 4.000 de lire sterline la sfarsit de luna. La 30 de pacienti pe zi nu poti face munca de calitate. In Bacau, 147 de cabinete dentare au contract cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate. Bugetul pe acest an alocat de la Fondul asigurarilor sociale de sanatate este de 1.753.578 lei. Banii pe care ii primeste in fiecare luna un cabinet stomatologic ajung pentru cel mult trei proteze. Scris de Doina Mincu

De la inceput vreau sa-ti cer iertare ca nu am trecut demult sa te mai vad in ultima vreme, desi locuiesc la o aruncatura de bat. Ca de obicei, dintr-o inconstienta fara scuze, am pus urgentul inaintea importantului. Iti multumesc pentru telefonul pe care, ocrotitoare cum esti dintotdeauna, mi l-ai dat pentru a-mi spune (a cata oara?) sa am grija ce scriu, pentru ca, iata, s-au terminat alegerile si a iesit cine a iesit. Pe urma, mi-ai spus ca sunt amendat de CNA si asta e de rau, desi matale nu prea stiu cine este „ceneaul” asta si cu ce se ocupa. Iti multumesc pentru gandurile bune si incercarea de a ma feri de apericole”, dar nu iti pot promite ca voi fi foarte cuminte. Mata” ai incercat sa ma faci popa, insa iata ca viata a facut din mine altceva. Unul caruia nu-i tace gura si care se pune”n bete, expresia iti apartine!, cu cine nu trebuie. Ba trebuie, draga mama, ca daca nu se pune nimeni in bete cu astia care fac si dreg prin orasul din care nu vreau sa plec, atunci cine sa o faca? Matale si cu tata, care ati platit din pensie, laolalta cu vecinii, si ei pensionari, izolarea termica a blocului unde am crescut? Chiar daca lucrarea de pe Alecu Russo 15 ar trebui sa fie model pentru tot Bacaul, draga mama, te anunt cu regret ca bacauanii „miluiti” de Primarie cu asemenea lucrare nu vor avea caldura si nici facturi mai mici la intretinere. Inca o data, te-ai dovedit a fi o femeie cu intuitie extraordinara. Imi permit sa te citez: „Lasa-ma, mama, cu pomenile lor, eu imi fac la mine acasa cum stiu eu. Nu astept de la nimeni sa vina sa-mi dea ceva, eu imi fac pentru mine, atat cat pot!”. Pacat ca nu te-ai „privatizat” in „90, ca acum nu-mi mai duceai grija mie, fiului tau cel bezmetic, guraliv si nestapanit. Sa stii ca mie nu mi-e frica sa spun ceea ce gandesc, pentru ca asa m-ai invatat. Cred c-am invatat prea bine aceasta lectie, de vreme ce, in ultimii ani, tot ma incontrez cu aia care au painea si cutitul. Cand am lipsit de acasa vreo doua saptamani, la sfarsitul lui „89 si inceputul lui „90, de te dadeai, biata de tine!, de ceasul mortii, tot asa am crezut: ca trebuie sa se schimbe ceva. Tu spui acum ca nu-i bine ceea ce se intampla in Romania. De data asta, n-ai dreptate! De vreme ce eu iti pot scrie asemenea scrisoare, inseamna ca e mai bine. Indiferent de cum s-au ales unii si altii in ultimii 19 ani. Apropo de alegeri, iti multumesc. Stii tu pentru ce. Saru” mana si sa fii sanatoasa, impreuna cu tata!
Al tau fiu,
Nelu Brosteanu
Scris de Nelu Brosteanu

La pas, prin Bacau. Evitand centrul, unde de la prima ora e plin de masini, m-am strecurat prin cartiere, pe dupa „blocurile gri” in asteptare de reabilitare. Petice de verdeata, putine autoturisme si multa liniste. Aproape nicio miscare, daca nu tinem cont de cate un bacauan care se grabeste spre serviciu. E frumos prin Bacau dimineata! Nici soarele nu arde prea tare, nici aglomeratia din cartiere de dupa-amiaza, cand ies oamenii in fata blocului, la iarba verde, sa joace o tabla si sa mai comenteze vreun meci. Pe la periferia orasului nu s-a auzit de betoane in curtea interioara, de parcari, de zgomot. Doar gazon tuns la milimetru, arbori toaletati cu bun gust si nu ciuntiti asa cum ne-am obisnuit, niciun maidanez care sa ameninte gambele trecatorilor. Parca ma aflam pe o alta lume, rupta din revistele straineze care, din cand in cand, mai ajung si pe la chioscuri autohtone.
Aleile si stradutele dintre blocuri, asfaltate ca la carte, sunt garnisite, cochet, cu o banda de gazon care rupe din monotonia peisajului. Pur si simplu, este deosebit. Bacaul demonstreaza, inca o data, ca mereu poate fi re-descoperit, ca isi ascunde cu grija comorile de ochii hulpavi ai celor mereu in cautare de ceva nou. Masinile sunt parcate cu bun simt, fara a atinge spatiul verde, iar betoanele nu au violentat niciodata iarba, din respect pentru plamanii oamenilor si, de ce nu, pentru privirile avide de frumos, de ordine. Pe alocuri, calmul matinal este intrerupt de oameni care schimba gazonul din spatele blocurilor. Miros de pamant reavan si muncitori care trag tare sa termine cat mai repede, sa nu aiba de suferit cetatenii din zona. Frumos. Bacaul este frumos de dimineata…Scris de Emilian Berceanu

La sfarsitul acestei saptamani, somerii din comunitatile de rromi vor avea ocazia sa-si aleaga un loc de munca, pe care sa fie angajati cu forme legale. Vineri, la ora 9.00, va fi organizata o bursa a locurilor de munca, destinata exclusiv somerilor de etnie rroma. Actiunea se va desfasura concomitent la sediul Agentiilor Locale pentru Ocuparea Fortei de Munca din Bacau si Onesti. Pentru reusita ei, ambele institutii dar si Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) au contactat deja peste 100 de agenti economici. Dintre acestia, aproximativ 30 si-au exprimat intentia de a participa, punand la dispozitia somerilor vizati destul de multe locuri de munca. aIn prezent, mizam pe cel putin 260 locuri de la cei 30 de angajatori, ne-a spus Daniela Balan, purtatorul de cuvant al AJOFM Bacau. Preconizam, insa, ca vom reusi sa atragem mult mai multi agenti economici, astfel ca oferta va depasi 300 de posturi”. Cele mai multe vor fi in constructii, dar nu vor lipsi nici locurile vacante din sfera serviciilor. Pentru a atrage un numar cat mai mare de participanti din randul rromilor, lucratorii agentiilor de somaj s-au deplasat in comunitatile lor si acest lucru il va face si in cele doua zile care au mai ramas pana la desfasurarea bursei.
Scris de (E.T.)