Ministerul Sanatatii vrea, cu orice chip, sa revolutioneze invatamantul. Dupa publicarea listei cu alimente interzise in unitatile de invatamant, mai marii sanatatii au dat publicitatii un ordin menit sa usureze viata elevului roman. Astfel, potrivit regalementarilor in cauza elevii din clasele I-IV vor sta la scoala cel mult patru ore pe zi, gimnazistii vor avea cel mult cinci ore, in timp ce, in cazul liceenilor, orarul va cuprinde maximum sase ore de curs. In plus, Ministerul Sanatatii spune „nu” orelor de educatie fizica puse la final de program sau existentei a doua ore consecutive la aceeasi disciplina. Totodata, la orele de desen copiii ar trebui sa aiba asigurata lumina naturala, iar tezele pot fi sustinute doar in zilele de marti, miercuri si joi. Foarte atragator pentru elevi, ordinul Ministerului Sanatatii are, printre profesorii bacauani, atat sustinatori, cat si adversari. Inspector scolar de management, profesorul Ghiorghi Iorga admite ca, cel putin in principiu, ideea nu este rea, dar suporta anumite interpretari. „Ordinul se poate pune in aplicare, dar va avea consecinte, pentru ca diminuarea numarului de ore va duce la disparitia de posturi. Apoi trebuie stabilita o ierarhie clara a disciplinelor, care este importanta si care nu. Altfel va fi foarte greu de explicat de ce se reduc orele la o materie sI la alta nu. Ideea ca toate disciplinele sunt importante e o aberatie”, ne-a declarat inspectorul Gheorghi Iorga. La randul ei, profesoara Mariana Ambarus, directorul Scolii din Traian, a opinat ca reglementarile respective sunt bune, mai ales pentru elevii din mediul rural. Torul, insa, cu o conditie: modificarea programelor scolare. „Acum, elevii din Bogdanesti, de exemplu, stau pana la ora 2-3 in scoala si pe la patru ajung acasa. Parintii ii pun la treburi gospodaresti si lectiile raman pe plan secund. Pentru ei, diminuarea numarului de ore ar fi extreme de buna, dar acest lucru trebuie insotit de schimbarea programelor. Daca elevii vor trebuie sa primeasca aceeasi cantitatede informatii intr-un timp mai scurt, mai rau facem”, a spus directorul Mariana Ambarus. Acesta si-a exprimat, insa, rezervele in legatura cu intercalarea orei de educatie fizica printre celellate discipline. „Cred ca ora de sport va ramane tot la finalul programului, pentru ca, altfel, e nevoie de dusuri. Or dotarea scolilor cu dusuri e inca un vis, cel putin in mediul rural”, a incheiat directorul Scolii din Traian. Unii dascali cu care am stat de vorba au catalogat ordinul Ministerului Sanatatii drept „inca o lege data ca sa fie data”. Printre acestia se numara sI inspectorul general Ovidiu Cojocaru. „Se vede clar ca ordinul e facut din birou de catre neprofesionisti. Daca e sa vorbim doar despre orele consecutive la aceeasI discipline, doar la matematica si limba romana se pot intalni astfel de cazuri. Intr-o ora se face, insa, algebra si in cea de-a doua geometrie, ceea ce e cu totul altceva. Apoi, cine stabileste daca o disciplina e mai grea sau mai usoara decat alta. Pentru unii elevi matematica e foarte usoara si istoria sau muzica foarte grele si tot asa. Oricum, problema comporta foarte multe discutii, care trebuiie facute, insa, de specialisti”, a sustinut seful Inspectoratului Scolar. Dincolo de parerile pro sau contra, marea majoritatea a profesorilor au recunoscut un lucru: orarul unei scoli nu se mai face demult dupa curbe de efort sau alte aspecte stiitifice, ci dupa interesul cadrelor didactice, care nu vor ferestre sau sunt interesate mai mult de orarul autobuzelor pentru naveta decat de soarta elevilor. Scris de Eduard Cucu

Atmosfera electrizanta. O noua echipa a Bacaului. Lume buna la tribuna oficiala. Stadion plin vuind de lume. Oameni incantati de super echipa Stiintei. Actiuni in forta, pase, centrari si multe goluri spectaculoase. Cei 30 000 de spectatori au strigat pe toata durata partidei, acampionii, campionii”. Fetele incruntate, schimonosite de efortul depus de jucatori emana barbatie. Obositi, dar fericiti de super jocul prestat, fotbalistii se indreapta spre tribuna oficiala in aplauzele furtunoase ale zecilor de mii de bacauani prezenti in tribuna. Acolo, la oficiala, sta El. Vizionarul. Zambind sagalnic, El, Conducatorul aplauda mandru investitia facuta. A avut din nou dreptate. Dupa ce, prin eforturi supraomenesti a scos economia orasului din marasmul in care intrase, Vizionarul a adus Fotbalul la Bacau. A cladit o echipa din nimic. El insa, nu a fost singur. A format in jurul Sau, un adevarat management sportiv. Oameni care, infruntand greutatile, obstacolele, dar mai ales rautatile au pus umarul pentru viitorul sportiv al orasului. Lor, astazi, dupa spectacolul fotbalistic oferit de super Stiinta trebuie sa le aduc un inalt omagiu. Sa imi aplec fruntea mea de om mic, lispit de viziune si sa exclam: aZeilor, invatati-ma. Iertati-mi impertinenta de pana acum. Sunt un vierme!”. Panteonul format de Vizionar cuprinde numai nume mari: Fechet, Ciubotariu, Sustac, Iancu, Goian, Barzu. Adevarati titani. Ei sunt intruchiparea Binelui absolut. Lor le multumesc ca mi-au facut viata mult mai frumoasa. In sfarsit avem echipa. Avem oras. Avem economie, suntem cu adevarat o comunitate. Fara viziunea Sa, fara aportul adevaratilor Politicieni, orasul asta murea incet si sigur. Fara performanta in niciun domeniu. Cuvintele sunt prea sarace pentru a exprima ceea ce simt cand scriu aceste randuri inaltatoare. Am iesit din bezna. Ei ne-au adus lumina. Ei sunt Conducatorii. Ei sunt Liberalii, adevarati urmasi ai Bratienilor. Va multumesc din inima pentru tot ceea ce ati facut pentru noi!
P.S: N-ati gresit. Nu cititi oficiosul primariei. Acestea sunt niste randuri care i-ar face pe cei care ne conduc sa tresalte de emotie. Sunt randuri dedicate lumii paralele in care traiesc, o lume in care agenda noastra zilnica nu este prezenta. Realitatea v-am prezentat-o in fiecare editie din Desteptarea.
Scris de Ionut Avram

Caldura mare, mon cher! O bautura racoritoare potoleste senzatia de sete si hidrateaza organismul. Poate fi un suc natural de fructe sau legume, un sirop natural de fructe, nectar, o batura racoritoare sau apa minerala etc. Contrar asteptarilor, acaludura mare” se suporta mai usor cu bauturi calde, indeosebi ceauri, dar la noi acestea nu prea au cautare. Bauturile nealcoolice se produc astazi in cantitati impresionante, in majoritatea tarilor lumii. Consumul lor a sporit o odata cu diversificarea gamei de produse si penetrarea marilor companii cu filiale pe cele cinci continente. Sunt insa si semanle de apa minerala revine in forta. Franta, de exemplu, a devenit unul dintre marii consumatori de apa minerala imbuteliata (cca. 50 litri/an.persoana), fiind al doilea producator si exportator al lumii. Marile societati franceze Perrier, Vittel, Evian au patruns deja in tarile europene, chiar si pe piata americana, castigand treptat teren in defavoarea bauturilor dulci. Este de asteptat ca si consumatorii sa judece foarte bine compozitia si diferente dintre bauturile nonalocoolice care potolesc setea. Bauturile racoritoare sunt preparate din concentrate aromate, sucuri de fructe sau legume, siropuri de fructe (suc de fructe indulcit cu zahar), substante aromatizate, apa sau apa minerala, indulcitori (naturali sau sintetici), vitamine sau alte substante, cu sau fara adaos de dioxid de carbon. Adaosurile de substante aromatizante, coloranti sintetici, conservanti sau alti aditivi se afla sub incidenta legislatiei si normelor sanitar-igienice. Fructele de padure au un continut oxidant. De exemplu, coacazele si afinele ajuta circulatia, trateaza unele infectii, contribuie la sanatatea celulelor. Fructele de padure pot fi socotite produse naturale, ecologice si cu o consistenta contributie nutritiva. Uneori, aceste avantaje nu scapa atentiei producatorilor care doresc sa-i insele pe consumatori, iar reclama si informatia de pe eticheta este pe masura: aFructe de padure-bautura racoritoare necarbonata cu aroma de fructe de padure”. Puteti crede ca este un produs natural, care nu poate afecta sanatatea. Va inselati. Cititi cu atentie eticheta. Ingredientele bauturii sunt apa si aromele sintetice: E 330-acid citric, E 952-ciclamat de sodiu, E 954-zaharina….in total noua e-uri. Lipsesc fructele de padure. Nu pare nimic grav daca gustul este asemanator. E chiar mai simplu. Fabrici aaroma de fructe de padure”, o amesteci cu apa, cu indulcitori si suficient conservant si bautura e gata. Sa nu uitam imaginea fructelor de padure de pe eticheta frumos colorata. Sunt ironica, pentru ca ma gandesc la adevaratele fructe recoltate din padurile noastre si colectate de conationalii nostri pentru export sau de intreprinzatorii italieni ori spanioli care le trimit in fabricile din tarile lor.

Insomniferul de marti

aDaca admitem ca Dumnezeu ne-a creat pentru fericire, trebuie sa admitem ca tot ce ne conduce spre tristete si esec reprezinta vina noastra.” (P. Coelho)

Scris de Prof. univ. dr. Viorica Paraschivescu

Agricultorii bacauan s-au profilat pe cultura rapitei. Anul acesta, societatile comerciale au obtinut o recolta record. Pe langa faptul ca primesc bani pentru rapita livrata producatorilor de biocombustibil, fermierii pot sa beneficieze si de sprijin european. Societatile comerciale cu profil agricol din judetul Bacau tin pasul cu cerintele pietei. Cum rapita are mare cautare pentru productia de biocarburanti, anul acesta s-au insamantat 2.969 hectare de teren cu aceasta planta tehnica. Sectorul de stat a pus la bataie doar 38 de hectare de teren pentru cultura de rapita, in timp ce grosul (2931 hectare) apartine sectorului privat. aIn gospodariile individuale s-au insamantat 353 hectare de teren cu rapita, in timp ce societatile comerciale au facut insamantari pe 2370 hectare, declara ing. Ghita Burlui, directorul adjunct al Directiei Generale pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Bacau. Si unitatile de cercetare si productie agricola au cultivat 38 de hectare cu aceasta planta tehnica, productia medie realizata in acest sector fiind de 104 la suta”. Dealtfel, la nivel de judet, productia medie realizata la cultura de rapita a depasit orice asteptare. Daca specialistii au prognozat ca de pe fiecare hectar de teren cultivat cu rapita se vor scoate 2.445 kilograme de rapita, in final s-a constatat ca productia a fost de 2.528 kg/ha. In gospodariile particulare insa recolta a fost ceva mai slaba (94 la suta), dar nu intr-atat incat sa-i nemultumeasca pe producatori. aIn total, anul aceasta in judetul Bacau fusese programata o productie de 7688 tone de rapita si s-au recoltat 7506 tone, adica un procent de 98 la suta. In cadrul societatilor comerciale productia a fost de 106 la suta, ceea ce este un lucru imbucurator”, precizeaza directorul Burlui.

Cultivatorii de rapita primesc si bani europeni

Pe langa faptul ca obtin bani frumosi pentru cultura de rapita, producatorii particulari mai pot beneficia si de plati directe pentru materiile prime obtinute pe suprafetele cultivate cu aceasta planta energentica. aSprijinul se acorda fermierilor pentru suprafetele cu rapita, floarea soarelui, soia si porumb, ale caror productii fac obiectul unor contrate de vanzare-cumparare incheiate intre beneficiari, pe de o parte si producatorii de biocarburanti pe de alta parte. Fermierii au avut termen pana la 15 mai sa prezinte la APIA copia dupa aceste contracte, fara penalitati, iar cu penalitati, pana la 9 iunie. De asemenea, pana la data de 31 octombrie, fermierii trebuie sa prezinte acte doveditoare, respectiv proces verbal de receptie, factura fiscala, bon fiscal sau alte documente din care sa rezulte ca au predat cantitatile contractate”, spune Ioan Melinte, directorul Agentiei pentru Plati si Interventii in Agricultura Bacau. In cazul in care cantitatile de rapita livrate sunt mai mici decat cele aferente productiei nationale de referinta, nivelul platilor va fi diminuat.Scris de Lili Adochitei

In fiecare luna, efectivul Sindicatului Sanitas, al angajatilor din sistemul sanitar, creste cu 8-10 noi membri. „In acest moment, sindicatul numara 3000 de membri, ne-a declarat Aurel Cretu, liderul bacauan al Sanitas. Din cei 3400 de angajati din spitale, 3000 sunt sindicalisti. Ceilalti sunt simpatizanti”. Membrii de sindicat cotizeaza lunar cu 1 % din venitul brut, insa suma aferenta este dedusa din impozit. Simpatizantii, in schimb, platesc din buzunar faptul ca beneficiaza de toate drepturile castigate de sindicalisti. Cotizatia reprezinta 0,5% din venit si nu este deductibila. Jumatate din simpatizanti sunt medici. Angajatii din sistemul sanitar care nu sunt nici membri, nici simpatizanti ai sindicatului nu primesc drepturile castigate de Sanitas. Ei trebuie sa negocieze in nume propriu cu angajatorii. O astfel de situatie nu exista in judetul Bacau.

Scris de Doina Mincu

Bacauanii au avut de suportat, in week-end, pe langa caldura infernala, mirosul ingrozitor degajat de mormanele de gunoi. Oamenii acuza ca deseurile nu au fost ridicate de doua saptamani si ca au sesizat si asociatiile de proprietari, si Primaria Bacau. Li s-a spus ca cel tarziu joi vor scapa de disconfort. Ca de obicei, promisiunile nu au fost onorate.

Locuitorii cartierelor marginase din municipiul Bacau au avut de suportat, in week-end, pe langa arsita verii, miasmele fetide, mustele si tantarii care veneau dinspre mormanele de gunoi. Oamenii au sunat la Primaria Bacau deoarece ei platesc pentru serviciile de salubrizare si nu inteleg sa dea banii degeaba. Resturile menajere au umplut toboganele si ghenele, ajungand pana in strada. Semnale au venit din zonele Republicii, Alecu Russo si Stefan cel Mare. „S-au facut demersuri la primarie si au promis ca cel tarziu joi ridica gunoiul, declara Vasile Spataru, ieri dimineata. Nu s-au tinut de cuvant. Pur si simplu, nu le pasa. Veniti sa vedeti ce-i aici, ce mormane sunt, locatarii de la primele etaje nici nu pot sa deschida geamurile din cauza mirosului si a mustelor”. Lenuta Cojocaru locuieste tot in bl. 11 de pe Stefan cel Mare, insa la parter. „Miroase groaznic, mai ales pe caldurile astea, afirma ea. Cred ca nu au mai luat gunoiul de doua saptamani”. Abia luni, pe la ora 10, si-a facut aparitia masina de gunoi. Vasile Cenusa, conducator auto, a afirmat ca incearca sa-si faca datoria, insa e trimis de colo-colo.”Eram la bl. 33 din Cornisa si m-au sunat sa las acolo si sa ma duc Stefan cel Mare, spune Cenusa. De pe Stadionului m-au trimis la abonati, la case. Nu hotarasc eu, sunt dirijat”, afirma Vasile Cenusa. Toboganele sunt lasate la urma si din cauza ca e greu de ridicat gunoiul „la lopata, ca in Evul Mediu”.

aStranierii” dubleaza deseurile

Cornelia Malinescu, administratorul Asociatiei de proprietari nr. 120, arata ca locatarii nu au reusit sa stranga semnaturile pentru inchiderea toboganului si inlocuirea acestuia cu pubele. Gunoiul insa va mirosi la fel de rau daca nu va fi ridicat cu saptamanile, chiar daca se va opta pentru pubele. Reprezentantul Primariei Bacau recunoaste ca sunt probleme, dar afirma ca pe de o parte a crescut populatia municipiului, pe de alta parte, august si septembrie sunt luni de varf din cauza ca se intorc bacauanii plecati in Italia si Spania, la munca. „Au fost sincope in ridicarea gunoiului, dar problema s-a amplificat determinata de faptul ca s-au intors acasa cei care lucreaza in strainatate, a declarat Viorica Marcu, director in cadrul Primariei Bacau. Ei isi fac curatenie in apartamente, dar nu gestioneaza corect deseurile rezultate din demolari. Le aduc la container sau le arunca pe tobogan. La ora asta, situatia e rezolvata pe Stefan cel Mare si jumatate din zona Republicii”. Sefa DSP a afirmat ca va insista pe langa asociatiile de proprietari sa-si dea acordul pentru renuntarea la tobogane deoarece, din boxe, gunoiul se incarca manual si dureaza mult, blocand in acest interval o masina, dar si din cauza ca nu permit colectarea seleciva a deseurilor.
Scris de Silvia Patrascanu

In pofida sanctiunilor aspre luate de fiecare data cand s-au descoperit agenti comerciali in afara legii, comisarii Garzii Financiare Bacau au avut de lucru si de la inceputul acestui an. aDe exemplu, numai in domeniul alcoolului si bauturilor alcoolice, in primele sase luni ale aestui an s-au aplicat 15 amenzi in valoare de 26.500 lei”, precizeaza comisarul sef Romeo Fratila, seful Garzii Financiare Bacau. Totodata s-au confiscat bunuri si sume de 5.954 lei, iar o unitate a ramas fara autorizatie. Prejudiciul total constatat de comisarii financiari a fost de 53.900 lei.
Scris de (Lili A.)

Asociatiile de proprietari vor sa stie pe ce dau banii

Asociatiile de proprietari din municipiul Bacau au primit zilele acestea primele facturi emise de E.ON Gaz Romania de la schimbarea modului de calculare a consumului. Valoarea acestuia este determinata acum in baza continutului de energie a gazelor naturale. Aceasta modalitate este aplicata in cateva tari europene. Consumatorul roman nu este, insa, familiarizat cu noul sistem si nu detine mijloace de verificare a facturilor.

Noile facturi primite de asociatiile de proprietari de la E.ON Gaz Romania ridica deja mari semne de intrebare. Ele contin foarte multe date si cer cunostinte tehnice din partea consumatorilor. Gazele nu mai sunt facturate la metrul cub consumat, asa cum se proceda anterior datei de 1 iulie, ci in kilowati ora, in functie de puterea calorifica. Calitatea gazelor este stabilita chiar de furnizor, iar consumatorul nu dispune de aparate de masura. Cei mai multi dintre abonati nu inteleg modul in care li se factureaza consumul de gaze. Prima factura stabilita in functie de continutul energetic al gazelor este insotita de explicatii din partea furnizorului. Si acestea includ insa formule de calcul si termeni care pot fi de neinteles pentru unii consumatori si chiar pentru angajati ai asociatiilor de proprietari. „Va trebui sa merg la sediul E.ON si sa cer lamuriri, ne-a declarat administratorul Asociatiei de proprietari 3. Trebuie sa am totul foarte clar in minte, pentru a le explica locatarilor. Daca nu, apare neincrederea”. Din pacate, acuzatiile s-ar putea indreptaimpotriva reprezentantilor asociatiilor, care vor fi acuzati din nou ca umfla costul intretinerii.

Formule si limbaj pentru specialisti

Pentru a putea raspunde intrebarilor inerente din partea locatarilor, conducerea Asociatiei de proprietari Calugareni Nord a formulat si trimis un set de intrebari la Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei, ANRE. Printre acestea, doua care s-au nascut in mintea fiecarui abonat al E.On gaz: „Daca elementul putere calorifica superioara este stabilit in reteaua de gaz metan de catre lucratorii furnizorului, cu aparatura proprie, fara ca utilizatorul sa ia parte la stalirea acestei acifrea, atunci ce rost mai are contractul intre parti? Cum isi inchipuie cineva ca utilizatorul casnic l-ar crede pe cuvant de onoare pe furnizor?” Raspunsul primit de la ANRE nu il multumeste pe presedintele Ionel Dogaru. „Nu face decat sa mentina acest serviciu intr-o nebuloasa. Suntem incurcati cu formule si termeni de specialitate. Am intrebat clar ce putem face daca avem dubii. Cred ca vom pati la fel cum s-a intamplat cu contorizarea: reclamam dar nu se schimba nimic”.

Contract ferm sau incredere?

ANRE precizeaza ca, in cazul reclamatiilor, „furnizorii au obligatia de a raspunde in 15 zile lucratoare, prin punerea la dispozitie a datelor utilizate pentru determinarea puterii calorifice superioare pentru zona de calitate gaze respectiva pentru perioada precizata in factura, insotite de o explicatie referitoare la modul de calcul al puterii calorifice superioare”. Chiar daca facturile sunt insotite de scrisori cu explicatii din partea furnizorului de gaze, ramane fara raspuns intrebarea: ce garantie au consumatorii ca puterea calorifica stabilita de furnizor este cea reala? In aceste conditii, locatarii vor fi trimisi sa ceara lamuriri direct la ghiseele E.ON Gaz. Scris de Doina Mincu

PRM vrea amanarea uninominalului

Peremistii au atacat impartirea colegiilor
uninominale , pe care le considera in mare parte ilegale. Ei vor sa amane votul uninominal pentru 2012. Si democrat-liberalii au sesizat ilegalitati la colegiile bacauane.

Partidul Romania Mare a inaintat zilele trecute o plangere la cabinetul primului ministru prin care sustine ca decuparea circumscriptiilor electorale pentru alegerile parlamentare din toamna este ilegala in numai putin de 19 judete. Mai mult impartirea colegiilor din judetele Constanta si Satu Mare, precum si cele din Bucuresti si diaspora a depasit termenul de 90 de zile, prevazut de lege. Plangerea PRM trimisa la primul ministru vine dupa ce sefii partidului au anuntat inca din luna iulie ca vor ataca hotararea comisiei parlamentare in contenscios adminsitrativ. „Nu suntem impotriva votului uninominal, dar vrem ca acesta sa se faca cu respectarea legii. Impartirea de acum a colegiilor s-a facut avand ca baza de calcul recensamantul populatiei din anul 2002. Este clar ca niste date vechi de sase ani nu pot avea legatura cu realitatea. Noi sustinem amanarea votului uninominal pentru 2012”, ne-a declarat Codruta Arvinte (foto), presedinte PRM Bacau. Motivele plangerii PRM nu se rezuma doar la vechimea datelor de evidenta a populatiei, ci si la nerespectarea calculelor prevazute de legea uninominalului pentru componentta colegiilor. „In foarte multe judete ale tarii, printre care si Bacaul, este incalcata prevederea potrivit careia, diferenta dintre cel mai mare colegiu si cel mai mic nu trebuie sa depaseasca, in procente, 30%”,a mai spus Codruta Arvinte. Plangerea prealabila trimisa de peremisti primului ministru este un prim pas inaintea actiunii in contencios administrativ. Membri PRM cred ca actiunea lor are sorti de izbanda si ca primele semne se vor vedea imediat dupa inceperea sesiunii parlamentare. „S-ar putea sa avem sanse de reusita cu aceasta plangere. Presedintele Vadim vrea ca in septembrie sa supuna la votul cu bile, in Parlament, amanarea votului uninominal pentru anul 2012. Din discutiile pe care le-a avut cu mai multi reprezentanti ai partidelor, acestia s-au aratat interesati de varianta amanarii votului uninominal pentru 2012. Votul cu bile ii va face pe multi sa voteze asa cum gandesc de fapt”, a incheiat presedintele PRM Bacau.

Democrat liberalii recunosc ilegalitatea

Organizatia bacauana PD-L a semnalat ilegalitatea a trei dintre colegiile din judetul nostru inca de luna trecuta. Deputatul Liviu Miroseanu a fost cel care a facut public faptul ca doua colegii de deputati si unul de senatori din judetul Bacau sunt ilegale. „Diferenta, ca numar de populatie transformata in procente, intre colegiul 1 si colegiul 3, este de 42%. Colegiul 1 este cel mai mare din judet, iar colegiul 3 este cel mai mic, ca numar de locuitori. Ori legea spune ca diferenta intre cele doua nu poate depasi 30 de procente. So colegiul senatorial 4 este in afara legii pentru ca are un numar mult mai mare de populatie decat prevede norma de reprezentare”, ne-a declarat deputatul PD-L Liviu Miroseanu. Si democrat liberalii, prin vocea lui Valentin Iliescu, membru in comisia parlamentara de delimitare a colegiilor electorale, sustin ca actiunea PRM are sanse sa-si atinga scopul, intrucat nici PNL, nici PSD nu-si doresc aplicarea votului uninominal in toamnaScris de Cezara Duta

aNew Turnul Babel”

Fostul paradis locativ dintre cele doua razboaie mondiale, Colonia Bistritei, a devenit un iad terestru. Rromii isi construiesc ilegal caricaturi de locuinte si transforma zona intr-un mediu pestilential. Locatarii din vecinatatea zonei spun ca vor sa-si ia lumea in cap.
Autoritatile sunt intre ciocan si nicovala.

In 2002, cu aprobare de la inalta stapanire, atelierele scolii Profesionale, din Colonia Bistritei – devenite pericol public pentru educatia si securitatea elevilor – au fost demolate. O mare suprafata de teren a ramas disponibila, fiind gestionata apoi de Consiliul Local. In vecinatatea fostelor ateliere se afla cartierul Colonia Bistritei, locuit in proportie de suta la suta de rromi. Treptat, locatarii de aici au prins gustul extinderii imobiliare. E un fel de a zice… imobiliare, pentru ca in zona au aparut tot felul de constructii caraghioase, un fel de caricaturi ale habitatului. Am depistat vreo zece injghebari de acest gen. In preajma acestor insolite constructii se afla si strada Gazariei, pe care sunt construite legal case ale unor gospodari de traditie. Acestia se simt agresati de atmosfera creata aici de alocatarii din Colonia Bistritei care invadeaza ilegal, necivilizat zona”. Florinel Vasile Cohaltir, sosit recent din Italia, in concediu, aflat in vizita la o ruda din zona, zice: aCartierul rezidential pe care acesti oameni si l-au tras ilegal aici este o plaga a orasului, a civilizatiei. Candva, acest cartier, locuit si de muncitorii specialisti care lucrau la Fabrica de Postav, era unul de lux. Traiam ca in paradis, aici: curatenie, civilizatie, liniste, armonie. Era mai bune decat in zona centrala a orasului”.

Mai rau ca in comuna primitiva

O doamna care locuieste pe strada Gazariei, la nr. 23, refuza, de teama, sa-si spuna numele, dar zice: aAcum, aici este iadul pe pamant. Gunoiul menajer, veceurile construite aiurea, animalele moarte, scandalul cotidian sunt vedetele locului. Sa vedeti cum isi bat caii, cum isi chinuiesc animalele, cum urla… Nu putem spune nimic, de teama represaliilor. Ca sa poti trai, trebuie sa stai in patratica ta, sa induri. Se tot extind ilegal cu constructiile, nu-i impiedica nimeni. Ne-am saturat. Ne vine sa ne luam lumea in cap, dar unde sa ne ducem? Nici in comuna primitiva nu era asa de rau. Era o epoca a fericirii. Macar era aerul curat, nu exista mizerie, puteai admira natura”.

Un ticnit Turn Babel,
cazut pe orizontala

Am intrat in aceasta zona. Ne-a izbit, olfactiv, un infern pestilential. Senzatiile sunt greu de descris. In zona, lumea este relativ calma si bucuroasa chiar, datorita posibilitatilor de extindere a acartierului rezidential”. Intrebam daca exista autorizatii de constructie. Unii se uita la mine ca la un aterizat fortat de pe Luna, altii isi dau coate, zambind. Nu lipsesc nici cei care formuleaza interogatii de tipul: aDar ce te intereseaza pe mata? Care-i treaba?” Numai in pielea primarului Ionel Turcea sa nu fii: aOf. stim. S-au extins, au construit, n-au autorizatii. Avem aici o problema sociala foarte delicata. Nu este vorba numai despre conditiile de habitat, ci si despre educatie, in general. Macar daca n-ar fi mizeria aceasta! Pe caldurile acestea, intelegem ce calvar traiesc oamenii din vecinatate. Pur si simplu nu poti sta acolo. Oamenii au dreptate. Am masurat zona, am parcelat-o si vom da celor indreptatiti cate trei sute de m.p. pentru a construi legal si civilizat. Incercam sa-i educam, sa sprijinim salubrizarea zonei, dar este foarte greu… Am fost acolo si cu buldozerele, am lucrat, dar, peste cateva zile, mizeria era din nou suverana”. Plecam din Colonia Bistritei cu impresia ca am parasit un ticnit si insalubru Turn Babel cazut pe orizontala, un loc in care nimeni nu se intelege cu nimeni nici macar cu Legea. Suntem in secolul XXI pe hartie.Scris de Ion Fercu

Peste 1.100 de absolventi de liceu sunt asteptati la startul celei de-a doua sesiuni a examenului de bacalaureat de anul acesta, care debuteaza astazi. Gheata va fi sparta, ca de obicei, de proba orala la limba si literatura romana, pentru ca marti, 19 august sa se desfasoare proba orala la limba si literatura materna. Cum in judetul Bacau nu exista candidati care sa sutina acet examen, ziua de marti va fi, practic, zi libera. Bac-ul de toamna va continua, pe 20 august, cu proba orala la limba si literatura moderna, pentru ca, o zi mai tarziu, sa inceapa probele scrise cu teza de limba si literatura romana. Dupa o pauza de trei zile pricinuita de lipsa candidatilor la proaba scrisa de la limba materna, urmata de week-end, &quotmaturitatea&quot de toamna se va relua luni, 25 august cu proba obligatorie a profilului. Pe 26 august se va derula proba la alegere dintr-o materie din aceeasI arie curriculara a profilului absolvit, pentru ca finalul sa se produca pe 27 august, cand este programata proba la alegere la o disciplina opusa specializarii terminate. Afisarea rezultatelor va avea loc pe 29 august (pana la ora 16.00), in timp ce contestatiile se vor putea depune an aceeasi zi antre orele 16.00-20.00. Rezolvarea contestatiilor se va realiza an perioada 30-31 august, iar rezultatele finale vor fi afisate pe 1 septembrie. Amintim ca Bac-ul de toamna se va derula in patru centre de examen: Colegiul Pedagogic &quotStefa cel Mare&quot, Grupul Scolar &quotMihai Eminescu&quot, Grupul Scolar &quotGrigore Antipa&quot, toate trei din Bacau, si Colegiul Tehnic &quotPetru Poni&quot din Onesti. Singurul centru de evaluare din judet va functiona la Colegiul Tehnic &quotN. V. Karpen&quot din Bacau. Scris de Eduard Cucu

In jur de 100.000 de bacauani nu au dreptul la servicii medicale gratuite si la medicamente compensate desi se gasesc pe listele medicilor de familie. Ei au fost invalidati de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS), pierzand calitatea de asigurat medical. Motivul invalidarii il reprezinta imposibilitatea dovedirii calitatii de asigurat.

Cu alte cuvinte, aceste persoane nu figureaza in evidenta CJAS ca platitori la Fondul national unic al asigurarilor sociale de sanatate sau ca beneficiari ai legilor care ii scutesc de contributie. Din 170.000 de salariati aflati pe listele medicilor de familie, peste 5.000 au fost &quotrasi&quot de calculatorul de la CJAS, deoarece pentru ei nu a fost virata contributia mai mult de trei luni consecutiv. Din 9.548 de someri, nu mai au drepturile asiguratilor in jur de 4.700. Din categoria liber profesionistilor, care incheie asigurare la sediul CJAS, au fost eliminati aproape 59%. Acestia au omis sa-si mai plateasca datoria la Sanatate. Dintre agricultorii asigurati la CJAS, doar 34% au ramas pe listele medicilor de familie. Peste 2.500 au trecut in tabara neasiguratilor. Din cele 23.500 persoane care figureaza in scriptele medicilor de familie ca asigurate, fiind beneficiare ale Legii 416/2001, a venitului minim garantat, putini peste jumatate au reusit sa-si pastreze locul. In cazul acestora, vina apartine in general primariilor care nu trimit la CJAS lista nominala cu beneficiarii acestei legi de protectie sociala. Chiar si din categoria &quotaltii&quot, cum ar fi magistratii-judecatori sau procurorii, sunt multi deposedati de calitatea de asigurat: peste 7.000 din 9.000 raportati de medicii de familie. Toti asiguratii care sunt invalidati de CJAS si devin neasigurati primesc pachetul minimal de servicii medicale, care le asigura asistenta de urgenta. Pentru tot ce depaseste limitele acestui pachet, ei vor scoate bani din buzunar. In cazul in care vor sa evite costul unei spitalizari costisitoare sau al unor investigatii performante, ei au o portita de scapare. La cerere, pot redeveni asigurati platind contributia restanta.Scris de Doina Mincu

Buhusenii rezidenti in strainatate platesc taxa de salubrizare la Buhusi. Unul dintre acestia refuza plata si spune ca va actiona Consiliul Local in instanta. Mai mult, revoltatul va renunta la cetatenia romana..

Buhuseanul Florinel Vasile Cohaltir locuieste de zece ani in Italia. Are si un apartament in Buhusi. Din cand in cand vine acasa, in concediu, dar locuieste la sora sa. Practic, apartamentul sau nu este locuit. Vecinii apartamentului ne-au confirmat aceasta realitate. intors recent acasa, a gasit o instiintare de plata. I se solicita sa plateasca 54 de lei noi, ca taxa de salubritate, pentru 2007. instiintarea l-a lasat perplex: aDe ce sa platesc taxa de salubritate, daca nu locuiesc in Romania?”. La primarie i-a fost prezentat argumentul: Hotararea Consiliului Local nr. 101 , din 21.12.2006, care, in primul articol, precizeaza: aincepand cu 01.01.2007 se aproba taxa locala de salubrizare si gospodarie oraseneasca ce se va aplica in orasul Buhusi tuturor detinatorilor de locuinte, indiferent de forma de proprietate, dupa cum urmeaza: a) taxa de 3ron/luna pentru imobilele care nu sunt locuite.” Revoltat, rezidentul de Italia zice: aDomnule, au judecat cu picioarele atunci cand au luat aceasta hotarare? Cum este posibila o asemenea ineptie?”.

Autoritatile vor (re)cugeta

Jurista Oana Mihai, secretar al orasului, spune: ain cazul celor care dovedesc insa ca locuiesc in strainatate, cred ca problematica trebuie altfel privita. Am discutat si cu dl primar Turcea si am ajuns la concluzia ca in sedinta din septembrie sau octombrie vom reanaliza continutul Hotararii respective”. Directorul executiv al Prefecturii, Mioara Manea, care verifica legalitatea actelor, s-a aratat surprinsa: „Nu se poate ca intr-o locuinta in care nu sta nimeni, deci nu face gunoi, sa fii obligat sa platesti taxa de salubritate. Platesti alte taxe: pe cladire, pe teren, dar nu de salubritate.”

aApar un principiu democratic”

Florinel Vasile Cohaltir nu va plati taxa. Intentioneaza chiar sa actioneze in instanta Consiliul Local, desi stie ca un proces dureaza mult si nu va avea timp. Spune iar: aO functionara de la primarie mi-a spus cu veselie ca abia asteapta sa o dau in judecata. Romania este o tara a sfidarilor. Am ajuns, dupa zile de lupta, la Compania Nationala de Strazi din Bacau, pentru a cumpara o rovinieta, unde am fost umilit de atitudinea functionarilor de aici. stiti ce mi-au zis? Te-am chemat noi in Romania? Atunci m-am hotarat: voi solicita cetatenie italiana, la care am dreptul, si voi renunta la cetatenia romana! M-am saturat!” Florinel Vasile Cohaltir, suparat, s-a hotarat sa vanda apartamentul. Banuieste ca primaria nu-i va elibera nu stiu ce adeverinte din care sa rezulte ca n-are datorii etc. Din nou se gandeste la proces. in situatia in care nu va avea timp, ne oferim sa-i aparam interesele in instanta.

Scris de Ion Fercu, Cezara Duta

S-au antors, dar numai pentru foarte scurt timp. Sunt mereu pe fuga. Pentru ei, timpul are alte virtuti. Alearga dupa oferte de teren si apartamente, cauta meseriasi pentru renovarea nu stiu carui imobil, platesc datoriile la stat, ai asediaza pe stomatologi, asi viziteaza rudele/prietenii din mers, explica profesorilor ca si anul viitor le vor lasa copiii an grija etc. N-au timp de suete. A trecut vremea an care se-ntorceau pentru a-si etala autoturismele anchiriate si amantii occidentali bosorogi. S-au antors pentru a investi bani, dar si pentru ca sunt ravasiti, multi dintre ei, de dor. Chiar asa: s-au antors exilatii, cei pe care toate guvernarile i-au determinat sa plece aiurea, an lumea larga, pentru ca n-au mai suportat, mizeria, coruptia, saracia, birocratia. Unii dintre ei au aproape douazeci de ani de exil si este evident ca au o alta mentalitate. Cei mai multi lucreaza an constructii, sunt bone sau capsunari. Nu lipsesc nici cei care si-au anfiripat afaceri sau lucreaza an sistemul medical, de asistenta sociala sau an domeniul cultural. Pretuiesc munca si valorile democratiei. Tocmai de aceea n-au priceput, imediat ce-au pus iar piciorul pe pamant romanesc, o mie si una de lucruri. De ce, Dumnezeu, antreaba ei, gropile fac anca legea pe strazile patriei? De ce sunt inundatiile privite ca o fatalitate? De ce nu poti gasi o amarata rovinieta, dupa ce parcurgi sase sute de kilometri, dar neomilitianul te amendeaza din cauza asta? De ce-i tot realegem pe aceiasi primari care gestioneaza fericit doar coruptia gastilor lor de prieteni? De ce platim taxe si impozite aberante, pentru servicii de care nimeni nu beneficiaza? De ce le trantesc, diplomatic, functionarii usa an nas, obligandu-i sa le ofere mita pentru eliberarea unei nevinovate adeverinte? De ce sta alesul roman cu fundul an scaun si gura lipita de ceasca, vorbind an dodii cu el, antrebandu-l cine l-a pus sa revina an Romania, daca nu-i place atmosfera? De ce sunt multe produse si servicii mai scumpe decat an Occident? De ce nu le oferim tinerilor o sansa pentru a hotara pentru Romania si continuam sa acordam credit brontozaurilor, gigistilor si smenarilor? De ce ne-am acomodat cu infernul si ne rugam sa ne fereasca Dumnezeu de mai rau? De ce nu lasam libere fraiele revolutiei morale care clocoteste an noi, pentru ca numai o Romanie sucita la o suta optzeci de grade mai poate fi considerata normala?… Cu antrebari de genul acesta ne-au asaltat cei peste patru milioane de exilati. Sunt antrebari pe care, uneori, noi, cei ramasi aici, acomodati cu infernul de acasa, blazati, ne-am plictisit sa le mai formulam. Poate ca antr-o zi vom reusi sa privim totul cu ochiul proaspat al exilatului care ne spune ca tinem sub pres mizeria romaneasca. Deocamdata, ca niste aiuriti esteticieni ai absurdului, am descoperit doar ca (si) mizeria nationala are splendoarea ei si supravietuim admirandu-i grotescul. Aratam ca o natiune evadata din teatrul lui Eugane Ionesco.Scris de Ion Fercu

Mai ales in aceasta luna, sectia Psihiatrie este luata cu asalt de pacienti dintre cei plecati la munca in strainatate. Ponderea o reprezinta femeile, care fac depresie anxioasa. Esecul in gasirea unui loc de munca provoaca la barbati nevroze. Munca in strainatate face si victime colaterale, printre copiii, parintii si sotii migrantilor.

Salariul mult mai atractiv pe care il au in tara in care au plecat sa lucreze este platit destul de scump de catre unii care au ales aceasta solutie de a obtine venituri spunemai mari decat in Romania. Faptul ca muncesc pana la epuizare in Italia sau Spania, departe de familie, face ca un numar mare dintre ei sa clacheze psihic. Mai ales in aceasta luna, cand foarte multi se intorc in tara in concediu, la sectia Psihiatrie a Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) zilnic ajung cazuri, victime directe sau indirecte ale migratiei fortei de munca in statele Uniunii Europene. &quotDe la an la an creste numarul de cazuri internate din randul celor aflati la munca in strainatate, ne-a declarat doctorita Carmen Covrig, medicul sef al sectiei Psihiatrie. Intre acesti pacienti, ponderea o reprezinta femeile. Aceasta ca urmare a conditiilor stresante in care traiesc si lucreaza. Izolarea de familie, munca peste 12 ore la ingrijirea unor persoane in varsta, bolnave, sunt cauzele care duc la o simptomatologie depresiv anxioasa care se constata la femeile ce se prezinta la noi&quot. In ce-i priveste pe barbatii care lucreaza in alte tari, medicii sunt de parere ca in cazul lor faptul ca acolo isi gasesc foarte greu de lucru, ca au esuat in efortul lor, ca ajung sa stea pe strazi si sunt expusi riscului de a fi agresati le provoaca si lor o forma de depresie. Psihiatrii considera, insa, ca in cazul celor mai multi este o afectiune de intensitate nevrotica, la limita normalului, care se amelioreaza sub tratament. Dar sunt si multi pacienti, in general, tineri, care, plecati in strainatate, se intorc in tara cu o simptomatologie grava, de intensitate psihotica. Este vorba, in special, de cei care isi castiga o paine in Anglia. &quotSchimbarea conditiilor de viata, de lucru, dar mai ales deoarece nu pot comunica pentru ca nu cunosc engleza, genereaza aceasta simptomatologie, mai spune doctorita Carmen Covrig. Sunt ca autistii (dificultati de comunicare si in stabilirea relatiilor sociale-n.n.)&quot. Cei mai afectati, evident, sunt din randul populatiei active, cu varsta de 25-45 de ani. Multi dintre ei, sub tratament, se vindeca, altii, insa, mai ales barbatii, evolueaza spre o afectiune psihica ireversibila.

Copiii si batranii, victime colaterale

Dar migratia la munca in strainatate face si victime colaterale. Medicii psihitari se confrunta tot mai des cu pacienti din randul celor ramasi acasa, respectiv al copiilor, sotilor sau parintilor persoanelor aflate la lucru in strainatate. &quotSunt multi copii cu tulburari de comportament, care pot ajunge aici, in sectie, ca pacienti&quot, mai retinem de la doctorita Carmen Covrig. Numai joi seara, medicul de garda din sectia Psihiatrie a avut doua paciente, adolescente, cu parinti plecati in Italia. Cu putin timp in urma o alta adolescenta, ramasa multi ani in grija bunicilor, a fost adusa la Psihiatrie de catre tatal ei, pentru ca nu se mai intelege cu ea si fuge de acasa. La randul lor, parintii migrantilor sufera si ei. Nu putine sunt cazurile in care dupa un an sau doi fiii sau fiicele, la revenirea acasa, si-au gasit mama sau tatal cu o afectiune psihica. &quotPersoane varstnice, lasate acasa singure, fac dementa, mai spune doctorita Covrig. Am avut cazuri in care vecinii lor le-au gasit cazute in casa&quot. Si, desi nu neaparat de suparare ca nu o mai au langa ei pe sotie, multi barbati cad in patima bauturii. In cele din urma, fac etilism cronic, ingrosand si ei randurile bolnavilor psihic.Scris de Elena Tintaru

Editia a doua a aZilelor Margineniului” a adus oamenilor locului, pe parcursul intregii duminici, nume cunoscute din folclorul romanesc si nu numai, intr-un adevarat regal de muzica pentru toate gusturile. Momentul ales nu a fost intamplator, deoarece primarul comunei, Marcelin Solot, a dorit sa fie prezenti cat mai multi dintre cei plecati la munca in strainatate, intorsi acum acasa de la mari departari: aAm profitat de faptul ca comunei s-au intors acasa, pentru a le oferi o zi cu adevarat speciala. Am adus interpreti apreciati in toata tara si formatii indragite de ei. Speram ca in acest fel sa ii convingem sa ramana acasa”, a declarat primarul Solot. Evenimentul a fost marcat si de prezenta presedintelui Consiliului Judetean, Dragos Benea, si de cea a subprefectului Bacaului, Constantin Scripat, care au adresat cuvinte de salut celor prezenti. Dupa-amiaza a fost continuata de un spectacol cu muzica de calitate, care a sporit voia buna.
Nu au lipsit nici dansurile, micii si cantecele celor care au sarbatorit un sfarsit de saptamana dedicat celor 550 de ani de atestare documentara a comunei. Scris de (D. Pilat)