Evenimentele majore care se deruleaza cu repeziciune in Statele Unite ale Ameriicii ma determina sa le acord o cuvenita atentie si in acest comentariu, desigur in detrimentul comentarii evolutiilor din Romania, care poate fi privita drept o victima colaterala a crizei in plina desfasurare din sistemul financiar-bancar american. Personal sunt incredintat ca nu vom asista la o revenire de durata a bursei romane atat timp cat criza din Statele Unite nu va da semne clare de sfarsit. Vestea buna este ca ne putem astepta ca si amplitudinea cresterilor viitoare din Romania va fi cu mult mai mare decat cresterile ce se vor inregistra in SUA, ca un revers al situatiei similare a scaderilor. De aceea cred ca este important sa urmarim cu atentie evenimentele de peste ocean, si sa incercam sa intelegem cat mai bine ceea ce se petrece acolo. Desigur acest demers nu este doar un exercitiu intelectual, ci scopul sau imediat este de a incerca sa anticipam miscarile de la New York, caci ele vor fi transmise imediat, si chiar amplificate, la Bucuresti.
Piata financiara americana a fost zguduita in ultima vreme de mai multe falimente ale unor giganti ce pareau pana de curand infailibili. Cel mai mare faliment bancar din istoria Statelor Unite s-a petrecut chiar saptamana trecuta. Este vorba despre Washington Mutual, cea mai mare banca americana de economii si imprumuturi. aDin cauza lichiditatilor insuficiente pentru acoperirea obligatiilor financiare, WaMu nu isi mai poate continua operatiunile”, arata un comunicat emis joia trecuta de Office of Thrift Supervision, institutia ce supravegheaza activitatea bancilor de economii. Banca, ce avea active de 307 miliarde dolari si depozite de 188 miliarde dolari, a fost rapid achizitionata de catre JP Morgan Chase pentru suma de 1.9 miliarde dolari. JP Morgan va detine dupa achizitia operatiunilor WaMu 5.410 de sucursale, precum si cea mai mare afacere cu carduri de credit din Statele Unite.
Poate ca nu este lipsit de interes faptul ca acelasi JP Morgan Chase &amp Co a facut cu numai cateva luni in urma o alta achizitie remarcabila: este vorba despre preluarea firmei Bear Stearns, una dintre cele mai mari banci de investitii din SUA, ce a cazut si ea victima crizei creditelor ipotecare.
Pentru o imagine mai completa asupra marilor nume ce au fost deja afectate de criza in SUA, trebuie sa reamintesc ca falimentul bancii Washington Mutual vine la foarte scurt timp dupa ce firmele Fannie Mae si Freddie Mac, cei doi piloni ai pietei creditelor ipotecare din SUA, au fost practic nationalizate, marea firma de asigurari American International Group (AIG) a primit sprijin financiar din partea Federal Reserve, iar cea de a patra -dupa marime- banca de investitii, Lehman Brothers, a dat si ea faliment ca urmare a unor pierderi de miliarde de dolari.
Desigur ca unele voci au comentat reactia total diferita a FED fata de Lehman Brothers (care a fost lasata sa falimenteze) si AIG, care a primit un consistent sprijin financiar. Toma Caragiu ar fi spus aasa e in tenis”, iar Florian Pittis araspunsul prieteni, e vanare de vant”…
Intre timp si miliardarul Warren Buffet, unul dintre cei mai mari investitori la Bursa ai tuturor timpurilor, este interesat de preluarea unor active ale AIG. aO parte a unitatilor va fi de vanzare intr-un an sau doi, iar noi am fi interesati de cateva”, a declarat Buffet. Aceasta investitie a aoracolului din Omaha” nu este singulara, caci acelasi Buffet a anuntat ca vrea sa investeasca 5 miliarde de dolari in banca americana Goldman Sachs, care a primit de curand acordul Fed de a se transforma din banca de investitii in holding bancar.
Aceasta stire reprezinta un alt element important in peisajul actual extrem de tumultos din SUA, si vine sa aduca un plus de stabilitate sistemului financiar-bancar. Practic Goldman Sachs si Morgan Stanley, ultimele doua mari banci de investitii din Statele Unite, vor intra sub supravegherea stricta a auditului FED, trebuind sa se supuna unor noi conditii de functionare. Aceasta anseamna supervizare sporita, dar si rigori de capitalizare mult mai mari. an acelasi timp, profitabilitatea de exceptie a celor doua firme ar putea sa tina de domeniul trecutului. Decizia FED marcheaza sfarsitul modelului traditional al Wall Street, a titrat imediat The Wall Street Journal.
In Statele Unite la ora scrierii acestui articol continuau dezbaterile pe seama planului de salvare a pietei financiare propus de Paulson si sprijinit de administratia Bush. Personal am convingerea ca in urma dezbaterilor se va gasi o solutie de interventie asupra crizei, acceptata atat de democrati, cat si de republicani. Este cat se poate de firesc ca senatorii si deputatii sa nu voteze cu ochii inchisi cheltuirea imensei sume de 700 miliarde de dolari, insa preocuparea comuna fata de amploarea crizei constituie o premiza solida pentru aparitia rapida a unor masuri ferme de stabilizare. Ramane de vazut si care va fi reactia pietelor.

Investitii profitabile tuturor!

Autorul poate fi contactat pe email: alexandru.finaru@intercapital.ro , la tel 51.51.75, sau la sediul Intercapital Invest Bacau, Cladirea Albastra et. 6.

Scris de Alexandru Finaru

Contractele grase cu statul roman au aprins felinarele principalilor producatori de avioane de lupta multirol. Nu mai putin de 4,5 miliarde de euro sunt pusi la bataie, iar ofertele au venit pline de bonusuri si bune intentii.
Cinci mari producatori de avioane de lupta multirol au intrat in competitie pentru a-si trece in palmares un contract in valoare de 4,5 miliarde de euro cu statul roman. Batalia este dusa intre Lockheed Martin (F-16), Boeing (F-18), SAAB (Gripen), Dassault (Rafale) si EADS (Eurofighter Typhoon).
Inzestrarea armatei romane cu noi avioane a incins spiritele marilor producatori. Aparatele ar trebui sa fie livrate intre 2010-2012, criteriile de selectie fiind, dupa cum era de asteptat, pretul si compatibilitatea cu cerintele NATO. Din aceasta perspectiva, favoriti ar fi F-16, ce se lauda cu performanta de a fi cel mai vandut avion militar din toate timpurile, si Gripen, care are pretul cel mai scazut si este cel mai ecomonic. Insa nici ceilalti competitori nu pot fi ignorati, datorita performantelor deosebite ale produselor ofertate catre statul roman.
Super-oferte si para-oferte

In cazul in care vor primi contractul, suedezii de la SAAB au promis ca o parte a componentelor pentru avioanele Gripen vor fi produse la Aerostar Bacau, ceea ce inseamna siguranta locurilor de munca pentru o buna bucata de vreme a angajatilor companiei bacauane. In plus, suedezii au „marcat” la capitolul investitii straine directe, fiind vorba de nu mai putin de un miliard de euro, pentru o perioada de minim 10 ani, ce ar crea, teoretic, aproximativ 5000 de noi locuri de munca. Din acest motiv, la intrunirea organizata de SAAB la Bucuresti au fost invitati si reprezentantii societatilor Eolus si Rindi Energi AB. Pe de alta parte, italienii producatori ai Eurofighter Typhoon au declarat ca oferta lor vine „la pachet” cu cea a Fiat, care, in cazul in care contractul va ajunge in cizma italiana, compania producatoare de automobile isi va deschise o fabrica in Romania, urmand a fi una dintre cele mai masive investitii straine de la noi. Nici americanii nu s-au lasat mai prejos. Reprezentantii Lockheed au anuntat ca au disponibilitate pentru o oferta mai ampla, care sa includa achizitionarea de catre statul roman a 24 de F-16 second hand si 24 noi. Mai mult, a fost inclusa si optiunea de cumparare pentru aparate de ultima generatie, F-35, care ar urma sa inlocuiasca aparatele din lotul contractat acum intr-o perioada de minim 10 ani.

Scris de Emilian Berceanu

Escrocul a inselat nu mai putin de 24 de societati

Un afacerist bacauan a reusit trista performanta de a tepui in cinci luni nu mai putin de 24 de parteneri de afaceri. Prejudiciul inregistrat este de peste 7 miliarde lei vechi. Dupa ce a fost audiat, Marius Narcis O. a disparut din Bacau, lasandu-i cu buza umflata pe anchetatori. El a fost dat in urmarire generala si trimis in judecata in lipsa.

Marius Narcis O., in varsta de 33 de ani, a infiintat tipografia Polipress in anul 2002. O perioada de timp, administratorul nu a calcat stramb, incercand sa faca fata concurentei numeroase de pe piata. La inceputul anului 2003, Marius a inceput sa nu mai puna atat de mult suflet in afacerea sa. In luna august chiar a emis doua file CEC, fara a le completa si fara sa aiba disponibil in cont. Tunul cel mare a fost dat insa in anul 2005, cand afaceristul bacauan a inselat sapte societati din Bacau, Vrancea si Bucuresti. Concret, administratorul Marius Narcis O. a achizitionat marfa pentru care a emis file CEC fara sa aiba un sfant in cont. aUlterior, invinuitul Marius O. a luat decizia reiterarii comportamentului infractional, insa de aceasta data prin intermediul unei alte societati. Astfel in perioada noiembrie 2005 – mai 2006, invinuitul a emis mai multe file CEC si bilete de ordin catre 17 societati din judetele Bacau, Iasi, Covasna, Ilfov, Brasov si Bucuresti. Valoarea prejudiciului este de sase miliarde de lei vechi”, precizeaza procurorul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau care a instrumentat cazul.
Dupa audiere, inculpatul
a disparut din tara

Ca sa induca in eroare atat partenerii tepuiti, dar si organele de control, Marius Narcis O. s-a gandit la o metoda ingenioasa. El a preluat prin societatea nou infiintata o parte din debitele acumulate de SC Polipress. aInsa si aceasta preluare s-a facut in scopul exclusiv de a induce in eroare partile vatamate”, este de parere procurorul de caz. Cum societatile inselate s-au prins rapid ca partenerul de afaceri bacauan nu este om de incredere au sesizat politistii. Acestia au intrat imediat pe fir si au declansat o ancheta in urma careia au fost puse pe tapet toate ilegalitatile comise de Marius O. Afaceristul a tratat insa cu indiferenta toate acuzele, iar ceva mai tarziu procurorii au realizat de ce patronul era atat de detasat. aDupa audierea sa, invinuitul s-a sustras de la urmarirea penala, fiind indeplinite formalitatile necesare darii in urmarire generala”, mai spune magistratul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau. Recent, procurorul a finalizat ancheta si l-a trimis pe Marius Narcis O. in judecata, in lipsa, acesta fiind acuzat de inselaciune.Scris de Lili Adochitei

O studenta din Bacau,
imuna la microbul american

Gabriela Mindru este studenta in anul II la ASE, Facultatea de Relatii Internationale. Chiar din primele zile ca boboc si-a propus sa invete bine, sa caute oportunitati pentru cariera la care viseaza si experiente pe care doar aceasta varsta i le poate oferi. Printre acestea, o slujba de vara in America.
Nu a plecat nici pentru bani, nici pentru distractie. A vrut, pur si simplu, sa cunoasca o alta civilizatie. Ma asteptam sa intalnesc inca o persoana fascinata de viata de afara, gata sa renege tot ce a simtit, trait si invatat pe meleaguri romanesti. Spre incantarea mea, m-am inselat.

Pentru a ajunge in America, Gabriela a platit peste 1500 de dolari, costul programului si biletul de avion. Primele doua saptamani au dezamagit-o. aAm plecat 6 dintr-o clasa. Impreuna cu o colega am primit o slujba la un hotel. Aveam de lucru doar 4-5 ore, ca menajere, dar foarte obositor si prost platit. Acolo am observat cat de relaxati sunt americanii, cum accepta totul cu seninatate. La intoarcere am fost socata ce repede se enerveaza toata lumea pentru nimicuri”. Printre menajere erau tinere de 19 ani, deja mame, care nu erau ingrijorate ca nu si-au terminat studiile. aIsi incepeau ziua vesele, pe cand noi eram cu moralul la pamant. Cred ca acesta e secretul lor. Nu sunt mai inteligenti decat noi, nici mai culti, dar traiesc mai bine. Sunt foarte seriosi cand trebuie sa munceasca si relaxati in timpul liber”.

In campul muncii
de la 15 ani

Patronii americani marturiseau ca le place sa lucreze cu studenti romani. aSe mirau cat de bine vorbim engleza. Din pacate, studentii nostri prind greu contract fiindca anul universitar se termina tarziu”. In parcul de distractii in care a lucrat apoi Gabriela, in Wisconsin Dell, sezonul incepea in mai. Zilnic, valuri de americani si turisti straini se indreptau spre aceasta atractie. aNoi rupeam bilete. Programul era de 10 ore pe zi. Nu era greu fizic, ci plictisitor. In timpii morti nu aveam voie nici sa citim. Castigam 7,5 /ora. Americanii spuneau ca suntem prost platiti, dar raportat la salariile de la noi era bine”. Printre angajatii sezonieri erau putini americani. aUn student, Teddy, lucra de la 15 ani. Nimic neobisnuit pentru ei. Tatal lui avea o companie, iar prima slujba pe care i-a oferit-o fiului sau a fost sa stranga gunoiul”.

Conflict istoric

Zeci de alti studenti straini lucrau in parcul de distractie. Cei mai multi erau turci, peste 50. aMi-au facut o impresie buna. Erau foarte uniti. Discutand cu ei mi-am dat seama ce relativa e istoria. Ei credeau ca noi am facut parte din Imperiul Otoman, noi stiam ca nu ne-au cotropit. Am fost revoltati”. La mii de kilometri de casa, turcii si bulgarii erau in conflict, tot din motive istorice. In grup se remarcau studentii din Republica Moldova, care munceau pana la epuizare si aveau ganduri de emigrare.

La Harvard
nu se face parada modei

Studentii romani le par americanilor foarte educati. aNe intrebau daca mergem la scoli private. Valorile sunt cu totul altfel. Acolo sistemul public e la pamant, la noi impresia este ca la privat merg cei care nu invata prea bine si fac scoala pe bani. Am cunoscut un american care nu mai citise o carte de la 14 ani si chiar pe unii care credeau ca Iran si Irak sunt in Europa. Nu generalizez. Am vizitat Harvard si studentii par simpli si concentrati pe treaba lor. Nu vin la facultate sa faca parada modei si a masinilor cumparate de parinti.” Gabriela a vizitat in cateva zile mai multe orase americane, printre care New York, Washington, Boston. A batut NY la pas, noaptea. Cu adevarat, orasul nu doarme. aAm vazut locuri minunate, dar si mizerie, oameni fara adapost, sobolani. Cati nu mi-as fi inchipuit. Totul este la dimensiuni mari. Americanii au o obsesie pentru asta. Chiar si portiile de mancare sunt uriase. Au impresia ca sunt centrul universului, chiar daca trec printr-o severa recesiune.”

Capitoul aAmerica”
e inchis

aCel mai cunoscut roman in SUA este Nadia Comaneci. Am observat ca sunt atrasi de europeni si vor sa ii cunoasca. Unii au promis ca ne vor vizita”. Gabriela nu numara zilele pana va pleca din nou in America. aNu-i de mine. Mi-a placut, dar nu vad de ce as mai pierde 3 luni cu o munca necalificata care nu ma ajuta in cariera”. De o mutare definitiva nu poate fi vorba. Este legata de sora ei mai mare, Ioana, si de parintii care le sunt dedicati trup si suflet. Cu toate ca la intoarcere, din avion, Bucurestiul si campurile din jur pareau cenusii, crede ca se poate realiza aici. aSunt multe proiecte pentru studenti si la noi daca esti receptiv. Lucrurile au inceput sa se miste in Romania”. Gabriela nu stie ce va face in viitor, dar spune cu siguranta in glas ca aAmerica nu e pentru mine”.

Scris de Doina Mincu

Termopane obligatorii in tot Bacaul

Saptamana trecuta, Primaria Bacau i-a rupt pe administratorii si presedintii asociatiilor de proprietari de la treburile lor si i-a adunat pentru a le vinde gogosi la pachet. Timp de patru zile, reprezentantii celor 200 de asociatii din municipiu au fost nevoiti sa asculte ce minunata reabilitare termica a blocurilor va face administratia Stavarache in urmatorii patru ani, dupa ce mai bine de doi ani si jumatate, cat a trecut de la lansarea programului, nu a reusit sa se urneasca. Mai nou, locatarii vor fi obligati sa stranga tare cureaua pentru termopane obligatorii la apartamente.

A nu se confunda spoiala electorala din acest an cu reabilitarea termica. Cele cateva blocuri varuite peste un polistiren lipit in bataie de joc au fost folosite pentru atragerea de voturi, nu au avut parte de reabilitare termica. Aceasta operatiune are reguli stricte. Specialistii de la Inspectoratul in Constructii ne-au confirmat ca simpla izolare a peretilor cu polistiren este doar una din etapele reabilitarii unui bloc. Aceasta mai include schimbarea tamplariei, izolarea acoperisului si a plafonului de la beci, izolarea peretilor de pe casa scarii. Or, asa ceva nu s-a realizat inca in niciun bloc din Bacau. Programul guvernamental de reabilitare, in triplu parteneriat (bugetul de stat, bugetul local si asociatii de proprietari), a avansat la Bacau cam pana la piciorul broastei. Esecul local afecteaza imaginea liberalilor, asa ca de la centru s-a pus biciul pe alesii din Bacau. Apropierea alegerilor este explicatia pentru trepidatiile in care au intrat ocupantii primariei, iar nu grija pentru confortul bacauanilor sau bugetul acestora. Si-au dat de gol disperarea la sedintele cu asociatiile. Declaratiile s-au batut cap in cap, iar promisiunile neacoperite si aberatiile au curs garla.
Diversiune
cu duhoare electorala

Bacaul a primit aprobare pentru reabilitarea a 63 de blocuri. In 2006, timp de cateva luni dupa lansarea programului, nici macar o hartie nu s-a miscat in folosul locatarilor. Dupa ce s-a promis marea cu sarea, programul a fost abandonat. Doar din cand in cand primarul Stavarache arunca in public promisiuni de gratuitate si lucrari cu viteza fulgerului. Pentru ca s-au miscat in reluare, agospodarii” bacauani au pierdut, insa, o parte din banii alocati de la Bucuresti. Jumatate din blocuri au picat de pe lista, iar locatarii sunt amagiti cu aetapa a doua”. In curand, programul va implini 3 ani, iar la Bacau nici macar nu s-a incheiat licitatia pentru lucrari. aSunt niste probleme de procedura, le-a explicat sefilor de asociatii Gheorghe Muntianu, sef birou la Primaria Bacau. Firmele se contesta unele pe altele.” Iarna se apropie si este clar ca urmeaza cateva luni de pauza. Cu toate acestea, primaria le cere asociatiilor care includ blocuri programate pentru reabilitare sa prezinte tabele nominale cu veniturile locatarilor. Pretextul este o hotarare a Consiliului Local Bacau care ii scuteste de plata pe locatarii cu venituri reduse (cifra este inca incerta). De fapt, asistam la o diversiune, pentru ca locatarii sa aiba impresia ca administratia lucreaza.
Cine le mai da de capat?

Ca si alte proiecte ale Primariei Bacau, si acesta este confuz, rupt de realitate, prost gestionat. Primarul si oamenii lui arunca pe piata tot felul de bombe. aSunt 500 de cereri pentru reabilitare, a spus Gheorghe Muntianu. Se va face o esalonare pe 4 ani. La minister, care suporta 34% din cost, sunt bani de nu o sa avem ce face cu ei (!!!???). Sa vedem de unde punem noi partea noastra”. Sefii asociatiilor au vrut sa stie cine repara acoperisurile. Prezent la sedintele de saptamana trecuta, Constantin Geosanu, director in primarie, a spus ca se pregateste o hotarare ca toate sa fie de tabla, intr-o singura culoare. Gheorghe Muntianu a spus chiar ca se vor construi sarpante. Primarul Stavarache, acelasi care dadea, luat de val, apa calda pe gratis de la grupul de cogenerare din CET, le-a promis, cum altfel, de pomana. Pe de alta parte, cand a venit vorba de tamplarie, reprezentantii primariei au declarat ca toti proprietarii din blocurile prinse in reabilitare vor fi obligati sa isi doteze apartamentele cu termopane. Este clar ca nici la aceasta ora nu se stie ce si cat vor plati locatarii. Vorba unui administrator scarbit dupa sedinta: aDescurca-i, drace!”Scris de Doina Mincu

O doza la liber costa peste 100 de lei

In iarna care urmeaza, populatia Romaniei ar putea fi afectata de trei virusuri gripale periculoase. Doua dintre acestea pot provoca forme grave ale bolii si chiar decesul pacientilor. Pentru prevenirea unei epidemii, ar trebui imunizata aproape o treime din populatie. Anul trecut, ASP Bacau a primit vaccin gratuit doar pentru 10% din locuitori. Multi bacauani si-au procurat insa vaccinul din farmacii. Anul acesta, vaccinul e mult mai scump. Cel frantuzesc, singurul care se gaseste in cateva farmacii bacauane, costa peste 100 de lei doza.

Ministerul Sanatatii Publice a anuntat ca a achizitionat 3 milioane de doze de vaccin antigripal care vor fi distribuite medicilor de familie. Cantitatea nu este nici pe departe de ajuns pentru prevenirea unei epidemii. In judetul Bacau, la o populatie de 700.000 de locuitori, ar trebui vaccinati 200.000. Anul trecut, Autoritatea de Sanatate Publica Bacau a primit de la MSP 70.000 de doze de vaccin antigripal. Multi bacauani nu au asteptat sa fie imunizati gratuit de ASP si au cumparat vaccinul din farmacii. Acum, insa, nu este disponibil decat un produs frantuzesc, foarte scump. „O doza costa peste 100 lei, ne-a declarat Constantin Iancu, farmacist-diriginte in Moinesti. Speram ca vaccinul produs de Institutul Cantacuzino sa fie mai ieftin. Oamenii vin si intreaba deja de vaccin, dar nu ne-am aprovizionat fiindca ni s-a parut prea scump”.
Vaccinare pe categorii

Campania de vaccinare antigripala gratuita se va desfasura intre 15 octombrie si 31 decembrie. Printre categoriile cele mai vulnerabile, deci primele la vaccinare, sunt persoanele care lucreaza in unitatile de ocrotire si de boli cronice, care vin in contact respirator cu pacientii sau asistatii, precum si personalul care acorda asistenta medicala, sociala sau ingrijiri la domiciliu persoanelor cu risc inalt de gripa. In transele urmatoare vor fi vaccinati: adultii si copiii cu afectiuni medicale cronice pulmonare sau cardiovasculare, inclusiv copiii cu astm adultii si copiii cu diabet zaharat, disfunctii renale, hemoglobinopatii, infectii cu HIV, bolnavii de SIDA, copiii si adolescentii cu varste intre 6 luni si 18 ani care au fost supusi terapiei indelungate cu aspirina persoanele de peste 65 de ani medicii, cadrele sanitare medii si personalul auxiliar din spitale si policlinici.
Fara antibiotice

Protectia impotriva virusului gripal se instaleaza abia dupa doua saptamani de la vaccinare. Efectul vaccinului antigripal dureaza cel mult un an, iar pentru 5-15% din populatie, acesta nu are eficienta. Gripa debuteaza brusc, cu dureri de cap, astenie, dureri articulare si de muschi, tuse uscata si de gat. In cazul in care simptomele se mentin mai mult de doua zile, se impune prezentarea la medic. Automedicatia cu antivirale si antibiotice este interzisa. De luni, cazurile de boli respiratorii vor fi monitorizate. „Se simt efectele racirii vremii, ne-a declarat dr. Gabriel Gavrila, managerul Spitalului de Pneumoftiziologie. A crescut incidenta bolilor respiratorii. Dupa 1 octombrie, cand se incheie culesul la timp si pregatirea camarii, ne asteptam la o avalansa de bolnavi”.
Scris de Doina Mincu

In asteptarea unei locuinte sociale de la Primarie, o batrana, de 71 de ani, bolnava si fara niciun ajutor, a ajuns in strada. Cat a putut sa suporte financiar, a stat in chirie pe unde a apucat. Acum este evacuata cu ordin judecatoresc. In strada, ca pe un caine, impreuna cu fiica sa, si ea bolnava de schizofrenie. In zadar se mai lupta cu mai marii care ne conduc orasul. Cu cei care au obtinut votul majoritatii bacauanilor. Femeia isi va trai batranetea chinuita in frig si ploaie. In ultima sedinta de Consiliu Local a fost discutata si situatia ei. Tot degeaba.

Eugenia Paraluta. Are 71 de ani si simte ca viata ei a luat sfarsit. In aceeasi zi in care a primit ordinul judecatoresc de evacuare a casei in care sta cu chirie. In cinci zile a fost obligata sa iasa in strada. In cinci zile, toata viata ei a fost ingramadita in cativa saci mari de rafie. Acolo si-a adunat lucrurile muncite cu greu. Acolo si-a inghesuit cu lacrimi fierbinti amarul din suflet si durerea. Are grija si de fata ei. Pentru bolnava de schizofrenie, grad II, Dana, este singurul sprijin. Nu o mai ajuta mintea, sufletul ei a ramas ca al unui copil, desi are 50 de ani. Au ramas amandoua fara niciun acoperis deasupra capului, in 1992. Batrana si-a vandut atunci apartamentul, disperata, ca sa-si ingrijeasca fiica. Toti banii i-a dat la doctori. Apoi, cat a putut sa suporte financiar, din pensie, a platit chirie. Pana mai ieri, cand a aflat ca va ajunge in strada, ca un caine. „Am avut contract cu proprietara casei pana in octombrie, anul trecut, isi incepe povestea trista Eugenia Paraluta. Dupa aceea, mi-a luat chirie fara acte. Mi-a luat bani luni in sir, desi imi spunea ca tot in strada o sa ajung. Acum fata ei vrea sa vanda apartamentul. M-a batut si aici in casa, ca e isterica si nu mai gandeste. Apoi mi-au marit chiria. De la 100 la 150 de euro. Toata pensia mea o dadeam lor si noi traiam numai din ce ia fata ajutor”.

Promisiuni electorale

A cerut ajutor la Primarie. Ca o ultima speranta. Nu a cersit nimic. A batut haituita la usi. Degeaba. Nu vrea decat o locuinta sociala. O camaruta in care sa-si duca mai departe viata chinuita. De opt ani, demersurile ei sunt zadarnice. De opt ani se chinuie, blestemata parca, sa-si traiasca viata plina de durere. Si-a pus ultima nadejde in primar. A crezut ca numai el e salvarea… „Mi-a promis ca ma ajuta, dar dupa alegeri. M-am dus in martie anul acesta la el, mi-a dat ajutor sa-mi platesc chiria pe trei luni si a spus ca dupa alegeri ma ajuta. Dar asa a ramas. Din 2005 cica imi este aprobat dosarul. Suntem in toamna lui 2008 si eu tot a nimanui sunt. Nu mai am putere. Am toate bolile de pe lume, fata nu mai are minte in cap. Pensiile noastre sunt foarte mici. Eu am 470 cu tot cu CAR si fata alti 217 ca handicapat de grad II”, continua sfarsita batrana. Ieri, in bucatarie, tocmai isi pregatea masa: mamaliga cu ghiare de pui fierte in apa cu sare. „Pai sa avem ceva in burta, ca daca plec de aici nu stiu cand o sa mai punem ceva cald in gura…”, adauga ca pentru ea. „Nu mai fac fata cheltuielilor. Peste tot cere chirie mare si garantie de milioane. De unde atatia bani? O camera amarata vreau si eu. Unde sa-mi oblojesc ranile si sa-mi ingrijesc fata. Am asteptat casa de la Primarie. Mi-au spus ca nu s-a adunat comisia.”

Sanse nule

Comisia s-a intrunit. Vineri. Intr-o sedinta de Consiliu Local. Cand presa a ridicat problema batranei, cei in drept sa o ajute au raspuns sec: dosarul va fi aprobat abia in octombrie. Adica peste o luna. Sau poate nici atunci. Mai grav este ca numele Eugeniei Paraluta sau al fiicei sale Dana Ferat nici nu apar pe lista locuintelor sociale ce urmeaza sa fie date in folosinta. Sansa batranei sa isi gaseasca linistea este practic nula. „Unde sa ma duc? N-am unde! Nu am pe nimeni. N-am frati, n-am surori, n-am tata, n-am mama. O am doar pe fata si ea pe mine”, a izbucnit in plans, parca haituita de cosmar, femeia. „O sa ajung in strada, aici, in fata trenului”. Pana ieri, locuinta ei era undeva pe strada Garofitei. De azi, e in strada. Scris de Anca Petrescu

Majorarea la 1 octombrie cu 20 la suta a valorii punctului de pensie, adica de la 581,3 lei la 697,5 lei, va insemna pentru multi pensionari o mare deziluzie. Si aceasta deoarece guvernantii nostri cu o mana le va da si cu cealalta le va lua. Daca iarna trecuta au beneficiat de ajutoare de incalzire nu mai putin de 158.710 familii, in sezonul rece 2008-2009, multe dintre acestea nu se vor mai bucura de o astfel de facilitate. aCresterea valorii punctului de pensie ii va scoate pe multi din randul beneficiarilor, deoarece plafonul maxim de venit pe fiecare membru de familie pana la care se acorda ajutorul a ramas acelasi, ne-a spus Gheorghe Apostu, directorul Directiei de Munca si Protectie Sociala (DMPS) Bacau. Acest plafon este de 615 lei. Prin urmare, pensionarii care vor depasi acest venit nu vor mai avea dreptul la ajutor”. Pensionarii care au iesit la pensie pentru limita de varsta au acum 651 lei, in medie, iar pentru vechime completa veniturile pot fi de 750 lei. Cei care, insa, nu au acumulat un stagiu de cotizare (vechime) la bugetul asigurarilor sociale de peste 30 de ani, barbatii, sau 25 de ani, femeile, primesc, in medie, 408 lei. Unii dintre ei, insa, au pensie mai mare decat aceasta suma. Dupa majorare, ei sigur vor depasi suma de 615 lei. Si cei care s-au pensionat anticipat, au in plus la vechimea completa mai putin de 10 ani si primesc acum o pensie medie de 513 lei vor avea peste 615 lei. Anul trecut, odata cu majorarea pensiilor a crescut si plafonul maxim de venit pe fiecare membru de familie pana la care s-a dat ajutorul de incalzire, lucru care acum nici macar nu se mai promite. Si aceasta in conditiile in care si salariile sunt mai mari decat in 2007. Asadar, numarul beneficiarilor de ajutor de incalzire va fi considerabil mai mic. Celor care isi incalzesc locuinta cu lemne, carbune ori combustibil lichid, plata ajutorului pe cele cinci luni de iarna va fi facuta de catre primarii pana la 31 octombrie. In cazul celor care isi asigura confortul termic cu gaze naturale sau sunt racordati la sistemul centralizat de termoficare, compensarea facturii la acestea pe luna noiembrie se va realiza dupa data de 10 decembrie. Scris de Elena Tintaru

Spitalul orasenesc Buhusi si Centrul de Transfuzii Sangvine Bacau vor organiza, an ziua de 30 septembrie 2008, antre orele 8 /15,30, cea de a treia campanie de donare de sange, aSi tu poti salva o viata!”, la sediul institutiei. Donatorii vor primi, cu titlu de gratuitate, sapte tichete de masa, an vreme ce angajatorul le va acorda o zi libera platita. Donatorii din Bacau vor primi, suplimentar, si un abonament gratuit pentru transportul public bacauan. Directorul spitalului buhusean, ec. Carmen Murariu, ne-a spus: aLa prima campanie de donare de sange s-au prezentat 18 donatori, salariati ai institutiei noastre, mai ales. La cea de a doua campanie am avut 50 de donatori. Speram ca acum sa se prezinte peste o suta de persoane”.
Scris de (I.F.)

Nu-i asa ca toata lumea ii stie pe ziaristi? Sunt tipele si tipii aia care se iau de oameni ca boala de om sanatos, de multe ori doar pentru ca vrea patronul. Cat sunt tineri, poarta plete, barba chiar, fumeaza mult, beau cafele nenumarate, le mai place spritul si aviata” in general, ma intelegeti, nu-i asa? Nici cand se coc nu sunt usor de inghitit, devin specialisti, dau sfaturi, gasesc greseli, se burzuluiesc si la cei mai mari si mai tari de prin targ. Culmea, nici aia care apuca pensia nu stau la locul lor, sa-si creasca nepotii, tot mai umbla de ici-colo si dau de stire prin redactii despre ce s-a mai intamplat. Ce mai aratari si ziaristii astia!
Da, cam asa suntem multi dintre noi. Dar e doar ce vedeti voi, cei care ne cititi, ne ascultati, ne vedeti. In spatele zambetului, tupeului, curajului, incrancenarii, ironiei, exigentei, patimei, rautatii, intelegerii se ascund vieti care seamana a dracului de mult cu ale voastre. Iubim ca prostii si plangem cu suflete rupte-n doua cand pierdem dragostea. Visam la o casa frumoasa, la o masina moderna, la o excursie minunata si de putine ori avem parte de toate acestea. Ne dorim pentru copiii nostri un viitor perfect, dar realismul (of, cinismul) dat de meserie ne impiedica sa-l credem posibil. Facem rate si le platim greu, muncim la cate-un jug (chiar si aurit) de dimineata pana… cand trebuie.
Avem pacate. Dar noi avem tare putina parte de iertare pentru ele. Avem slabiciuni. Dar noi nu putem sa le aratam in lume. Avem caderi. Dar noi nu trebuie sa fim prinsi in genunchi. Avem rateuri. Dar noi trebuie mereu sa fim invingatori. Avem rani. Dar numai noi singuri ne doftoricim. Avem cate o viata. Dar e cam insingurata. Avem sigur o moarte. Dar nu-i certitudinea de care avem nevoie.
Suntem ziaristii.Scris de Nelu Brosteanu

Multi chemati, putini alesi

Dintre cei 1.120 participanti, 850 au absolvit anul acesta o forma de invatamant. Ei au avut de ales dintr-un numar de 1.170 locuri de munca. Pana la urma, insa, au fost selectati pentru angajare 469 someri.

Cel putin in ce priveste participarea somerilor si a angajatorilor, bursa locurilor de munca pentru absolventi, care s-a desfasurat ieri la Casa de Cultura, a debutat cu dreptul. La scurt timp dupa ora 9.00, momentul deschiderii, holul principal a devenit neincapator. Agentii economici, veniti la bursa cu oferta lor de posturi vacante, au fost inconjurati de zeci de tineri, marea majoritate a lor, proaspat iesiti de pe bancile scolii. Printre ei, cei mai multi au absolvit o forma de invatamant preuniversitar dar au fost in numar destul de mare si tineri cu studii superioare. Si daca unii au plecat cu speranta ca, in sfarsit, si-au gasit un loc de munca, altii s-au intors acasa dezamagiti. aEu am terminat facultatea de inginerie in productia alimentara, ne-a declarat Andreea Galben. In domeniul in care sunt eu pregatita sunt foarte putine oferte. Si apoi toata lumea cere experienta. Or, la noi, cei care abia am terminat facultatea, fireste, practica lipseste”. La randul ei, Raluca Santoader are si ea aceeasi nemultumire: aPentru un job bun vor cel putin trei ani de experienta. Si nu gasim in domeniul in care ne-am pregatit. Nu vrem neaparat un loc de munca in meseria noastra, dar pentru un alt post va trebui sa urmam niste cursuri”.

Si angajatorii au nemultumiri

De cealalta parte, unii reprezentanti ai firmelor s-au aratat destul de sceptici ca vor reusi sa gaseasca printre absolventii ce urmau sa se prezinte la bursa vreunul care sa corespunda cerintelor profesionale impuse de meseriile pentru care cautau forta de munca. Ei au fost de parere ca, in general, pretentiile tinerilor sunt mult mai mari fata de ce sunt ei capabili sa faca in meseria in care sunt pregatiti. Una din firmele participante cu oferta a cautat agenti de vanzari, dar spre deziluzia reprezentantului ei, foarte putini tineri s-au aratat interesati de un asemenea job. aPersoanele (somerii – n.n.) sunt putin reticente in momentul cand aud de functia de agent si, mai ales, de vanzari, ne-a declarat Cristina Genes, responsabil cu resurse umane, la o firma de profil. Este o munca grea, dar toti ne vindem meseria, fie ca suntem medici, profesori sau ingineri. Eu cred ca pentru tinerii absolventi ar fi foarte utila o experienta ca agent in vanzari, ca si consultant in servicii clienti, pentru ca acesta este viitorul”.

Nici jumatate
din participanti, selectati

Pentru bursa de ieri, Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca (AJOFM) Bacau a contactat 574 agenti economici. Dintre acestia, 126 s-au aratat disponibili sa puna la dispozitia absolventilor nu mai putin de 1.170 posturi vacante. Astfel ca absolventii au avut de ales din sute de locuri de munca in constructii de cladiri, lucrari speciale de constructii, fabricarea articolelor de imbracaminte, comertul cu amanuntul si cu ridicata, industria alimentara, fabricarea de utilaje si echipamente si alte domenii de activitate. Cele mai multe meserii ofertate s-au adresat absolventilor cu studii sub nivelul mediu si celor cu pregatire medie pentru care sunt posturi vacante de confectioner, lacatus, lucrator comercial, zidar si dulgher. Absolventii de invatamant superior au avut de ales dintre meseriile de inginer, economist, inspector, agent de vanzari si consilier financiar. aFata de anii anteriori, cand oferta a fost bogata in domeniul constructiilor si textilelor, acum, lucru foarte imbucurator, sunt destule locuri de munca si in sistemul bancar, al asigurarilor, dar si in zona invatamantului”, ne-a declarat Ioan Silitra, directorul Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Bacau. Pana la finalul actiunii, organizata simultan si la Agentia Locala pentru Ocuparea Fortei de Munca Onesti, 1.120 someri, din care 850 sunt absolventi, au trecut prin fata angajatorilor prezenti cu oferte de munca pentru a se interesa de acestea. Printre somerii participanti la bursa s-au aflat pentru prima data si patru detinuti din Penitenciarul Bacau si alti cativa din Scoala Nationala de Pregatire a Agentilor de Penitenciare, care mai au noua luni pana la eliberare. Dar sperante de a lucra curand cu contract de munca au mai putin de jumatate dintre somerii prezenti. Din cele 1.120 persoane au fost selectate in vederea angajarii numai 469. Scris de Elena Tintaru

Guvernul e corigent la dezvoltare comunitara

Dupa ce edilii din judet s-au dat de ceasul mortii sa-si faca asociatie intercomunitara, afla ca trebuie sa o ia de la capat. Guvernul a aprobat, abia acum, statutul si contractul-cadru. Si mai afla ceva: ca trebuie constituite „aglomerari urbane”, cu peste 10.000 de locuitori. Doar acestea pot obtine finantare pentru retele de apa-canal.

Am auzit de atatea ori ca UE ne va da bani daca vom sti sa-i luam, ca depinde numai de noi sa obtinem finantare incat am ajuns sa consideram ca e un adevar. Fondurile europene, agitate mereu in fata primarilor ca o traista cu fan in fata cailor, au devenit o obsesie pentru edilii din mediul rural. Se pare insa ca UE nu e nerabdatoare sa ne finanteze. Doar asa se explica de ce apar mereu alte cerinte privitor la investitiile in retelele de apa-canal. Pana acum, UE punea trei conditii: sa existe un master-plan, in care sa fie integrate viitoarele proiecte, o asociatie, cu care sa trateze, si un singur operator de apa, care sa gestioneze investitiile si serviciile. Primarii au aflat ca nu pot merge pe cont propriu, oricat de bune ar fi ideilor lor. Dupa doi ani de dezbateri, s-a nascut Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Bacau (ADIB). 86 de consilii locale (CL) au aprobat intrarea in ADIB si statutul asociatiei, mai ramanea, credeau edilii, sa se infiinteze operatorul de apa, prin fuzionarea RAGC, Apa Serv si a altor 7 servicii din judet. E bine, vor afla ca ADIB, asociatia lor, nu ajunge. Trebuie inventate, ca sa se obtina bani, „aglomerari urbane”. Asa cere UE, care nu aproba investitii decat pentru localitati cu peste 10.000 de locuitori.

Primari, la loc comanda!

Nu e singura vestea rea. Primarii vor fi obligati sa modifice, a treia oara, statutul ADIB si contractul. N-a fost simplu ca, in 86 de localitati, consilieri din 3-4 partide sa ajunga la consens. S-a folosit un model de statut trimis de Ministerul Mediului in septembrie 2007, dar in februarie 2008 au primit altul si au votat iar, ca sa-l modifice. Iata ca, pe august, Guvernul stabileste, prin HG 855, statutul-cadru si contractul de constituire al asociatiilor. Abia acum? Da, abia acum. Ce inseamna asta? CJ ii va instrui din nou pe primari, apoi toate consiliile se vor intruni ca sa dezbata si sa voteze noul statut. Termenul este peste 6 luni. „Dupa ce ne cer un lucru si noi il facem, isi dau seama ca mai trebuia ceva, declara Adrian Solomon, primar in Faraoani. Va fi nevoie iar de hotarare judecatoreasca. Asa s-a intamplat si cu scolile. Au deschis finantare, noi am inceput lucrarile, iar acum nu ne mai dau bani. Stau cu copiii ingramaditi si cu constructorii pe cap din cauza ca ISJ si Prefectura nu sunt coerente. Asta denota degringolada din institutiile deconcentrate. Toata lumea face politica, nu mai face nimeni administratie”. Veronica Dontu, primar in Tamasi, spera ca „Guvernul viitor va lucra mai rapid si mai eficient, asa cum vrem noi. Nu e normal sa vii cu asa intarziere, peste capul asociatiilor, cu statutul-cadru”. Primarii au tot dreptul sa fie suparati. UE nu vrea sa deschida punga, firmele de consultanta europene (platite, oare, bine?) isi amintesc de Romania de doua ori pe an, iar Guvernul aproba statutul asociatiilor intercomunitare dupa ce acestea au fost infiintate.

Prea putine orase,
prea multi nitrati!

In master-plan, judetul Bacau e impartit in zone numite „aglomerari urbane”, formate dintr-un oras si comunele din jur. Nu se stie cum se vor derula investitiile. Exista doua solutii: fie se construieste cate putin in fiecare „aglomerare”, fie se realizeaza integral un proiect pe o zona, de la A la Z, apoi se trece la urmatorul. Infiintarea operatorului de apa, absolut obligatorie, „e in grafic”, iar daca demersurile dureaza, nu e nimeni vinovat, sustine Ionel Palar, vicepresedintele CJ. „Nu e nimic de speculat aici, afirma el. E o munca de sisif, unde politicul trebuie sa taca si sa vorbeasca specialistii”. Suntem in grafic, dar la ce ne foloseste? a55 de comune din cele 85 nu ating nivelul de conformare in ceea ce priveste concentratia de nitrati si nitriti”. Scrie negru pe alb in „informarea” Directiei de Urbanism, prezentata in sedinta CJ de luni. Master-planul, descris in acelasi document, are 3 etape de implementare si se intinde pana in 2037, avand nevoie de 1 miliard de euro. Pentru etapa I de finantare, in judetul Bacau au fost selectate 8 „aglomerari urbane” care ar putea primi 50 milioane de euro pentru retele de apa si 130 milioane pentru canalizare. Aceasta prima etapa, care se incheie in 2015, nu include nicio localitate din jumatatea de est a judetului. Asta inseamna ca Stanisesti, de exemplu, va avea canalizare in 2036. Sau in 2100. Pana atunci vor exista, poate, orase si in estul judetului, ca sa putem constitui „aglomerarile urbane” cerute de UE.

Scris de Silvia Patrascanu

Catunul Poiana Negustorului, din Blagesti, locuit numai de rromi, este rupt de lumea civilizata, desi, in ultimul timp, primarul Laurentiu Munteanu a adus aici bucuria curentului electric, iar scoala are chiar si racordare la internet. Cei aproape 200 de copii din sat fac parte dintre fiintele cele mai defavorizate din Romania. Parintii lor nu lucreaza, conditiile de habitat sunt sub orice critica. In prag de Craciun 2007, peste 160 de copii au primit, de la firma olandeza DEN BRAVEN, hainute, incaltaminte, rechizite, jucarii, dulciuri si fructe. Apoi, copiii au intrat in sufletul acestor oameni. Invatatorul Ioan Dediu, directorul scolii, povesteste: aAsta-iarna, am fost acasa la cei patru copiii din familia Nusica. Acestia au fost abandonati de parinti si stau singuri, vegheati doar cu sufletul de o bunica. In casa ningea. Am cumparat sticla, m-am dus cu un diamant si am pus geamurile, dar in casuta era o mizerie si un frig…” Sensibili, cei de la DEN BRAVEN, filiala Iasi, fara niciun interes electoral sau comercial, au inceput sa construiasca, pentru cei patru copii parasiti, o casuta ca in povesti. I-am vizitat pe fericitii prunci. Sunt cele mai invidiate fiinte din Poiana Negustorului. Casa, cu doua camere, hol, bucatarie, cu dependintele firesti, contrasteaza strident cu toate celelalte injghebari, numite locuinte, din zona. In interior, totul este nou: paturi, dulapuri, saltele, sobe… Dan Vieru, director zonal al firmei DEN BRAVEN, ne-a spus: aNe bucura faptul ca am avut ocazia sa-i ajutam pe acesti copii. Directorul general Adrian State a sprijinit cu entuziasm initiativa. Pana cand vor avea 18 ani, ii vom sprijini permanent cu hrana, imbracaminte, rechizite etc. Este o investitie de suflet, dezinteresata. Ne-am bucura daca si alte firme, alti oameni, i-ar putea ajuta pe copiii de aici. Speram ca tot ce am facut aici sa nu trezeasca instinctele unor vandali.” Teodora, Brandon, Maria si Viorel au varste cuprinse intre 7 si 14 ani. Am vorbit cu ei. Erau foarte fericiti. Noua casa le deschide o alta perspectiva. Parca ar trai intr-o alta lume. Peste tristetea nascuta din tragedia parasirii de catre ambii parinti s-a asternut acum lumina unei mari bucurii. Vecinii privesc putin… romaneste catre casuta lor desprinsa, parca, din povesti. De ce i-o fi alovit” norocul pe altii si nu pe ei?… Poate ca norocul, prin exemplul firmei DEN BRAVEN, nu-i va ocoli nici pe altii. Dar, in primul rand, aici ar trebui implementata o strategie institutionala sanatoasa de asanare a mizeriei si umilintei, a stadiului de comuna primitiva poluata in toate modurile cu putinta. Scris de Ion Fercu

De o luna testarea pe calculator la Permise a devenit obligatorie pentru toti candidatii care vor sa intre in posesia unui permis de conducere. Examenul se desfasoara on line, sub inregistrare video, fara pix si foaie de hartie. Odata intrati in sala de examinare, candidatii sunt initiati in tainele noului sistem, prin simularea unor intrebari de testare, iar apoi se sustine examenul in sine. La inceput, noul program introdus in sistemul de obtinere a permiselor de conducere era un fiasco total. Din circa 1.500 de candidati zilnici, abia daca erau declarati admisi 10 la suta. Dupa o luna de examene promovabilitatea a inceput sa creasca. „Fata de aceeasi perioada a lunii august, putem discuta de o crestere a promovabilitatii examenului sustinut pentru obtinerea permisului de conducere, a explicat ing. Dan Zota, sef compartiment informatic Permise Bacau. Din rapoartele noastre, candidatii sunta cum mai bine pregatiti, mai bine informati de catre instructorii de la scoala de soferi si de catre profesorii de legislatie. Cu totii au inceput sa se adapteze noilor cerinte.” Acum, conform rapoartelor intocmite de sefii de la Serviciul de Permise Bacau, promovabilitatea a ajuns la 25 la suta. Un procent destul de mic. Chiar mai scazut decat cel inregistrat in perioadele in care testarea pentru obtinerea unui permis se facea in forma scrisa. Prin noul sistem, chestionarele sunt introduse direct in calculator si nu mai sunt identice. Se lucreaza cu 14 monitoare care s-au montat in sala de examinare. Aceasta este situata la etajul II al cladirii de pe strada Henri Coanda nr. 2, unde a fost mutata Evidenta Populatiei. Candidatii sunt programati pe serii de cate 14 din jumatate in jumatate de ora. Tipul de examninare se reduce la 10 minute. La cinci raspunsuri gresite, candidatul este eliminat pe loc. Acest tip de testare a fost introdus, intr-un program pilot, si la Ploiesti si Constanta. Scris de Roxana Neagu