Sala de conferinte a societatii Agricola International din municipiul Bacau a fost ieri locul in care s-a desfasurat activitatea de diseminare a rezultatelor Componentei I a proiectului aImplementarea strategiei nationale de management la inundatii”, derulat an parteneriat de catre Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta (ISU) si Agentia Federala pentru Asistenta Tehnica la Dezastre din Germania.”Aceasta intalnire s-a organizat in conformitate cu calendarul de desfasurare a proiectului RO PHARE 2005/017-690.01.04 aContributia pentru stabilirea unei administratii, la nivel local si regional, privind managementul dezastrelora, a explicat lt.col. Corneliu Cotumbeanu, ofiter ISU Bacau. Activitatea a avut drept scop prezentarea, catre autoritatile publice locale si judetene, a rezultatelor proiectului, pentru capitolul prevenirea inundatiilor si a fenomenelor meteorologice periculoase”. S-au prezentat pe rand o analiza de risc la inundatii, la nivel local, ghidul de bune practici pentru managementul inundatiilor, reguli de igiena pe timpul interventiei in situatii de urgenta, lectii invatate pe timpul interventiei echipelor Agentiei Federale pentru Asistenta Tehnica la Dezastre Germania in zonele afectate de inundatii in anul 2005. Au mai participat reprezentanti ai administratiei publice judetene si locale.Scris de R. Neagu

@ O batrana vrea sa-si evacueze fiul din casa

Maria Cirnu, de 71 de ani, din Buda, comuna Blagesti, nu a crezut ca va ajunge vreodata sa-si renege unul dintre copii. Desi se afla la varsta cand ar trebui sa aiba grija de nepoti si de suflet, femeia umbla prin salile de judecata, incercand sa convinga magistratii ca nu poate convietui sub acelasi acoperis cu fiul ei. aAm trei copii, doua fete si un baiat, plange femeia. Toti s-au asezat la casele lor, baiatul tocmai la Sighetul Marmatiei, iar fetele mai aproape de mine. In 1991 a decedat sotul si toata greutatea intretinerii gospodariei a ramas pe umerii mei. Lucrurile s-au schimbat, atunci cand fiul meu si-a vandut tot ce a avut si a venit in Buda. Mi-a spus ca isi va cumpara o casa acolo in sat si m-am bucurat”. Batranica spune ca a fost suficient sa-si primeasca fiul in casa, ca lucrurile s-au schimbat total. Barbatul nu si-a cautat locuinta si a inceput sa aiba un comportament neadecvat fata de batrana lui mama. aA inceput sa ma injure si sa ridice mana la mine. Mi-e frica de el. Eu nu l-am crescut asa. Dar s-a schimbat”, se jeluie babuta.

Babuta se incuie in casa, de frica fiului violent

Batrana mama chiar nu stie cum sa faca sa fie bine. A incercat de multe ori sa inchida ochii si sa-si accepte copilul asa cum este el. Chiar i-a permis sa faca niste imbunatatiri casei, sperand tot timpul ca barbatul se va da la brazda. aNici pomeneala de asa ceva. Eu trebuie sa stau cu usa incuiata de frica lui. Nici la bucatarie nu am acces”, spune femeia. Mai mult, acum barbatul ii pretinde Mariei Cirnu sa-i dea 250 milioane de lei vechi, cat a investit in casa batraneasca. aA venit cu niste hartii intocmite de un expert din care rezulta ca a utilizat pentru niste modernizari zeci de saci de ciment si alte materiale de constructie. Nici daca ridica din temelie casa nu se foloseau atatea materiale de constructie”, declara septuagenara.

aNu e rea vointa”

Cum relatiile cu fiul ei deveneau tot mai tensionate, anul trecut Maria Cirnu a apelat la justitie. aAm cerut evacuarea lui. Am actele necesare si de aceea m-am dus cu inima deschisa in instanta. Dar am constatat ca nimeni nu baga in seama o femeie batrana. Judecatorii nici nu ma lasau sa deschid gura. Voiam sa ma apar, sa explic cum stau lucrurile, dar degeaba. Procesul s-a judecat din august, dar nici acum nu am pronuntarea. Am fost la Judecatoria Buhusi de nu stiu cate ori. Toate usile mi s-au inchis in nas”, spune septuagenara. aNu e rea vointa, numai ca suntem putini si volumul de munca pe fiecare magistrat este foarte mare. Intamplator, judecatorul care trebuie sa dea motivarea in acest caz are cele mai multe dosare dintre toti”, explica judecatorul Ana Maria Candet, purtatorul de cuvant al Judecatoriei Buhusi.Scris de Lili Adochitei

Avocatul Iulian Urban, revoltat de inutilitatea campaniei de promovare a Mihaelei Radulescu pe bani publici, sustine ca va da in judecata Ministerul Sanatatii pentru a recupera cei 800.000 euro cheltuiti aiurea. Banii vor fi utilizati pentru achizitionarea de ambulante in mediul rural. Toate orasele Romaniei, Bacaul nefacand exceptie, au fost invadate de popoul radulescian care imbie poporul sa renunte la patima tabacului. Nu mai putin de 800.000 de euro au intrat in conturile Mihaelei Radulescu si ale sotului ei cu nume de ierbivor nordic. Iar efectele… bat sistematic spre zero, pentru ca o campanie imbecila, gandita exclusiv pentru promovarea imaginii unei dive de tembelizor, n-avea cum sa smulga tigara dintre buzele impatimitilor. Iulian Urban, de la casa de avocatura Urban&ampAsociatii, sustine ca, daca nu vor exista efecte concrete ale marelui program, va cere banii in instanta, acestia urmand sa fie folositi pentru achizitionarea de ambulante in mediul rural.

Ambulante vs celulita

Pe blogul personal, Iulian Urban declara: „Bebelusul care a murit la Campina pentru ca nu exista Ambulanta ne acuza pe toti contribuabilii din Romania ca stam pasivi si am permis ca el sa moara, in conditiile in care o ambulanta ultradotata costa 50.000 euro, si ca am permis sa se arunce pe funduri celulitice sute de mii de euro! Daca vom castiga procesul cu ei, cu astia 800.000 de euro vom cumpara ambulante sa le dam spitalelor din zonele rurale din tara si macar stim ca nu au sa mai moara copii degeaba.” In urma unei licitatii de peste 800.000 euro, consortiul Seaview, in actionariatul caruia se regaseste inca sotul Mihaelei Radulescu, Elan Schwartzenberg, a fost ales sa gestioneze o ampla campanie impotriva fumatului. Contractul a fost trecut in palmaresul familiei pentru ca a beneficiat de spatii de afisaj la un pret de aproape trei ori mai mic decat al contracandidatilor. Rezultatele campaniei ne intampina peste tot prin tara… sub forma posteriorului abia acoperit al Mihaelei Radulescu. Demersul lui Iulian Urban este perfect justificat. In contextul in care bugetul Sanatatii este mereu la restriste, conditiile de spitalizare fiind mizere, aruncarea banilor pe campanii de imagine cu dedicatie ar trebui sa constituie, in mod normal, subiectul unei anchete a organelor abilitate. Fundul Raduleascai versus ambulante in mediul rural. Cu cine tineti?Scris de E. Berceanu

Cand zeci de mii de parinti sperau ca, in sfarsit, legea privind serviciile de ingrijire a copiilor pe timpul zilei sa fie publicata si sa intre in vigoare, surprinzator, proiectul acesteia a fost afisat, din nou, la mijlocul lunii septembrie, in aceeasi forma in care a aparut in februarie, pe site-ul Ministerului Muncii. Conducerea Directiei de Munca si Protectie Sociala (DMPS) Bacau crede, insa, ca parintii nu vor mai avea mult de asteptat pana ce vor beneficia de avantajele legii. aAprobarea ei este o formalitate, ne-a declarat Gheorghe Apostu, directorul DMPS Bacau. Va fi supusa, sigur, in timp scurt dezbaterii Parlamentului si aprobata de catre acesta. Mai ales ca foarte multi parinti sunt plecati in strainatate si, in plus, este si o criza de locuri de munca. Prin noua lege s-ar rezolva si ingrijirea copiilor si s-ar crea si noi locuri de munca”. Astfel, vor functiona crese pentru copiii cu varsta cuprinsa intre 3 luni si 3 ani, sau centre de ingrijire de zi, rezervate celor mai mari de trei ani, pana la absolvirea clasei a IV-a primare. Aceste unitati vor desfasura activitati de ingrijire, crestere, educatie si invatare si se vor baza pe interactiunea si participarea copiilor, principala modalitate de realizare fiind jocul sub diferite forme. Pentru copiii de gradinita si scoala se desfasoara dupa programul de invatamant si au drept scop educatia, recreerea si petrecerea timpului liber, astfel incat, in total, sa nu fie depasite 10 ore pe zi. Dar asemenea servicii pot fi asigurate si la domiciliul unei persoane acreditate sa le desfasoare (bona) sau acasa la copil, de catre baby-sitter. In crese, o grupa nu va avea mai mult de 12 copii, iar in centrul de ingrijire, nu va depasi numarul de 24 copii. Cat despre bona, aceasta va ingriji la domiciliul ei cel mult patru copii, inclusiv cu ai ei, care au intre 3 luni si varsta de scolarizare. La acestia se pot adauga cel mult doi copii scolari din clasele I-IV. In ce priveste finantarea acestor servicii, ea va fi facuta din mai multe surse, respectiv din bugetul consiliului local, bugetul de stat, contributii lunare ale parintilor, donatii, sponsorizari etc. Nivelul contributiei consiliului local va fi de cel putin 35% din costurile serviciilor. Pentru acoperirea cheltuielilor consiliilor locale, de la bugetul de stat se vor asigura maximum 50% din costuri. La randul lor, parintii nu vor plati mai mult de 15% din costul serviciilor, pentru fiecare copil. In loc de bani, contributia lunara va fi achitata si prin tichete de cresa. In prezent, contributia zilnica a unui parinte pentru un copil ingrijit la cresa este de 4 lei, astfel ca lunar taxa ajunge la 100-120 lei. Dar numarul creselor este extrem de redus. In Bacau, deocamdata functioneaza doar patru, cu 224 locuri, si urmeaza sa se deschida alta, cu 40 locuri. Mai sunt cateva in restul teritoriului judetului, cu o capacitate la fel de mica. In schimb, in prezent, in judetul Bacau mii de parinti sunt nevoiti sa stea acasa cu copilul, deoarece nu au cui sa-l lase in grija. Astfel, beneficiaza de indemnizatie de crestere a copilului 5.072 parinti, din care 4.034 sunt femei si 1.038 barbati. Doar 440 persoane si-au intrerupt concediul si s-au intors la serviciu, ele primind un stimulent pentru aceasta de 100 lei. Aproape jumatate dintre ele, respectiv 200, sunt tati care, ca si mamele, au luat decizia de a-si relua munca, pentru ca veniturile salariale obtinute astfel sunt mai mari decat indemnizatia si alocatia la un loc.Scris de E. Tintaru

Judiciaristii vor sporuri salariale ca ale colegilor de la DNA

Cei 121 de politisti judiciaristi din Inspectoratul de Politie Judetean Bacau, in frunte cu inspectorul sef Stefan Alexa, se considera discriminati fata de colegii de la DNA. In consecinta, judiciaristii au decis sa-si caute dreptatea in justitie si au chemat in boxa acuzatilor Ministerul de Interne, Inspectoratul General al Politiei Romane, Inspectoratul de Politie Judetean Bacau si Ministerul Finantelor Publice.

Desi este seful Inspectoratului de Politie Judetean (IPJ) Bacau, Stefan Alexa nu a avut retineri sa se treaca pe lista politistilor judiciaristi considerati nedreptatiti in acordarea unor sporuri salariale. Cum colegii de la Crima Organizata au obtinut drepturile in justitie, judiciaristii din Politie s-au gandit sa urmeze aceeasi cale. In consecinta, 121 de politisti de la IPJ au chemat in judecata Ministerul Administratiei si Internelor (MAI), Inspectoratul General al Politiei Romane (IGPR), IPJ si Ministerul Finantelor Publice. Judiciaristii au solicitat instantei sa oblige aparatii sa plateasca drepturile salariale reprezentand 30 la suta din salariul de baza lunar pe perioada 1 septembrie 2002 – 31 martie 2006, drepturi actualizate cu indicele de inflatie de la data cand trebuiau acordate aceste sporuri si pana la data achitarii efective. In cazul in care nu este posibila actualizarea indicelui de inflatie sa fie obligati primii trei parati la plata dobanzii legale aferente despagubirilor solicitate, calculate de la data de 1 aprilie 2006 si pana la data achitarii efective”. Pe langa aceste pretentii politistii au mai solicitat si cheltuieli de judecata.

Sefii de la Bucuresti nu vor sa auda de bani

Politistii si-au motivat actiunea in instanta prin faptul ca exista discriminare intre ei si judiciaristii de la Directia Nationala Anticoruptie. aOfiterii de politie judiciara detasati la DNA primesc un spor de 30 la suta din salariul de baza lunar. Consideram ca prin neacordarea acestui spor am fost supusi unui tratament discriminatoriu fata de ofiterii de politie judiciara care au beneficiat de aceste drepturi salariale”, s-au plans instantei de la Tribunalul Bacau judiciaristii de la IPJ. Dupa cum era de asteptat, actiunea politistilor bacauani nu a fost primita cu entuziasm de sefii de la Bucuresti. Primul care a reactionat a fost IGPR-ul care a invocat exceptia prescriptiei dreptului la actiune. aActivitatile desfasurate de cele doua categorii de politisti, desi in aparenta sunt asemanatoare, sunt diferite, raportat la nivelul structurii in care politistii isi desfasoara activitatea”, au precizat juristii de la IGPR. Si Ministerul Economiei si Finantelor a invocat atat prescriptia actiunii politistilor bacauani, dar si lipsa calitatii procesuale. Chiar judiciaristii au dovedit ca exista precedent si au anexat la dosar sentinta data in cazul colegilor din Prahova, instanta de la Tribunalul Bacau a respins actiunea. Recursul facut la Curtea de Apel Bacau se va judeca in ziua de 2 octombrie.Scris de Lili Adochitei

Doua majorari de pensii odata

Peste 10.000 de persoane care au lucrat in grupa I ori a II-a de munca vor primi in octombrie doua majorari de pensie. Sporul pentru grupa superioara de munca va fi intre 4 lei si 259 lei. La acesta se va adauga majorarea de 20 la suta care se va aplica pentru toti pensionarii. In preajma alegerilor, Parlamentul mai face o pomana, aproband un spor pentru toata perioada de munca in grupa superioara, si nu numai pentru anii in plus acordati la aceasta.

Mii de pensionari din cei peste 137.000 cati sunt in tot judetul vor beneficia incepand cu luna octombrie de doua majorari ale pensiei fata de una, cat va fi aplicata pentru toti. Pe langa majorarea cu 20 la suta a valorii punctului de pensie, care va creste de la 581,3 lei la 697,5 lei si pe care o vor primi toti pensionarii, o parte dintre acestia vor intra in primul esalon caruia ii va fi indexat punctajul pentru fiecare an de spor acordat ca urmare a faptului ca au lucrat in conditii grele de munca. Nu mai putin de 10.500 de pensionari care au peste cinci ani vechime in grupa I si/sau a II-a de munca vor beneficia de majorarea cu 0,50 la suta, respectiv 0,25 la suta, a punctajului aferent stagiului de cotizare acumulat in asemenea conditii de lucru. Astfel, majorarile amintite se vor da pentru fiecare an de spor stabilit, conform Legii 19/2000 a pensiilor, la perioada realizata in grupa superioara de munca. Concret, cei care au o vechime de 2 ani in grupa I beneficiaza de un spor la aceasta de 1,2 ani, la 4 ani se dau in plus 2,5 ani, 6 ani – 3,7 ani, 8 ani – 4,10 ani, 10 ani – 6 ani astfel ca la peste 26 ani se ajunge la un spor de vechime de 15 ani. In grupa a II-a sporul pentru aceasta este de 1 an pentru 6 ani munciti in conditii grele, 1,6 ani pentru 8 ani, 2 ani pentru 10 ani, 2,6 ani pentru 12 ani, incat la o vechime de 32 ani pensionarului i se cuvine un spor de 8 ani. Asadar, un pensionar care a lucrat 32 de ani in grupa a II-a va beneficia de majorarea cu 0,25 la suta a punctajului calculat pentru sporul de 8 ani iar cel care a muncit peste 26 ani in grupa I va primi indexarea de 0,50 la suta aferenta sporului de 15 ani. Pana acum, anii in plus cuveniti pentru vechimea in grupe superioare de munca dadeau dreptul doar la reducerea varstei standard de pensionare.

Intre 4 lei si 259 lei mai mult

Primele ce vor resimti efectul acestei masuri vor fi persoanele care au iesit la pensie in perioada anterioara datei de 1 ianuarie 1991. Este vorba despre cele peste 10.500 de persoane care se vor vedea in buzunar cu bani mai multi, dupa 13 octombrie, cand va incepe plata pensiilor. aDeja avem finalizate toate cele 10.500 de dosare, astfel ca toti vor primi majorarea cuvenita, ne-a declarat Liviu Cretu, directorul Casei Judetene de Pensii. Majorarea pentru grupe superioare de munca va fi intre 4 lei si 259 lei. Cel mai putin, evident, vor lua pensionarii care au lucrat numai cinci ani in grupa I sau a II-a”. Pentru cei care s-au pensionat intre anii 1991 si 1996, inclusiv, majorarea aferenta anilor acumulati in grupe superioare de munca va fi aplicata in luna februarie 2009. Cei care au iesit la pensie in perioada 1997-31.03.2001 se vor bucura de bani mai multi, cuveniti ca urmare a faptului ca au lucrat in conditii grele, incepand cu luna iunie 2009 iar cei pensionati in intervalul 1.04.2001-30.09.2008, abia in octombrie 2009 vor avea parte de sporul promis. In judetul Bacau, 60.125 de pensionari au lucrat in grupa I sau/si a II-a de munca. Dintre ei, 8.375 au acumulat vechime in ambele grupe. Peste 15.000 au muncit in grupa I, adica in conditii extrem de grele.

Si Parlamentul face pomana electorala

Dar pentru ca se apropie alegerile, Parlamentul s-a gandit sa se puna bine si el cu electoratul. In prezent el pregateste un alt act normativ care sa-l schimbe pe cel abia publicat cu privire la sporul la pensie ce va fi acordat pentru grupe superioare de munca. Astfel, conform proiectului promovat de parlamentari, indexarea cu 0,50 sau 0,25 la suta ar urma sa se aplice la toata perioada acumulata in grupa superioara de munca, si nu la anii de spor dati la aceasta. Desi efortul financiar ar fi imens, masura se preconizeaza a fi introdusa la 1 ianuarie 2009, dar retroactiv pentru cei care au intrat deja in majorarea cuvenita pentru grupa superioara de munca. Banii vor fi luati de la bugetul de stat, deci din buzunarul tuturor.
Scris de Elena Tintaru

Penuria de absolventi de gimnaziu care au optat pentru scolile de arte si meserii (SAM) lasa clar sa se inteleaga ca, in ochii acestora, SAM-urile nu prea mai valoreaza mare lucru. De altfel, dedesubturile sistemului dau apa la moara celor care sustin ca fostele scoli profesionale exista doar pentru a spune ca in Romania invatamantul obligatoriu este de zece ani. Ultimul exemplu care demonstreaza nebuloasa din domeniu vine dinspre Colegiul Tehnic „Dumitru Mangeron”, unde elevii care au terminat clasa a X-a la profilul „electromecanici” si care au dorit sa-si continue studiile pentru obtinerea certificatului de calificare II au fost obligati sa opteze pentru „mecanici auto” sau „tinichigii auto”. Si asta pentru ca, pur si simplu, la anul de completare (denumire sub care este cunoscut anul urmator clasei a X-a de la SAM) nu mai exista clasa de electromecanica. „Situatia nu mi se pare normala. In momentul in care, in clasa a IX-a, anunti ca ai un profil, mi se pare firesc sa mergi cu profilul respectiv pana la capat. Fiul meu a optat pentru aelectromecanicaa si pentru faptul ca are, de mic, astm bronsic, o boala care nu-ti permite sa faci orice meserie. Oricum, in niciu caz tinichigerie auto, profilul la care a fost repartizat acum. Apoi, ma intreb ce calificare o sa aiba la final, daca in primii doi ani a invatat electromecanica si, acum, a trecut la tinichigerie”, ne-a declarat Mihai Caliman (foto), tatal unui elev de la SAM „Dumitru Mangeron”. De partea cealalta, conducerea Colegiului Tehnic „Dumitru Mangeron” a recunoscut ca situatia este anormala, dar a sustinut ca vina nu le apartine. „Asa este, nu e foarte corect, dar nu avem ce face. Desi avem specialisti, baza materiala si experienta, ministerul ne-a aprobat pentru ruta a II-a de calificare doar mecanica auto si tinichigerie auto. De altfel, multe specializari existente in nomenclatorul de meserii pentru clasele a IX-a si a X-a nu-si mai gasesc corespondent in continuare, in ruta progresiva”, ne-a declarat Mihai Guramulta, director adjunct la „Mangeron”. In aceste conditii, singura solutie pentru Marian, fiul lui Mihai Caliman, este sa se transfere la o alta scoala de arte si meserii, care are la anul de completare un profil care sa nu fie incompatibil cu boala baiatului. O varianta care, in acest moment, este doar una pur teoretica, atat timp cat atoate liceele la care am fost mi-au spus fie ca nu mai au locuri, fie ca nu au un profil care sa fie apropiat de electromecanica”, dupa cum ne-a marturisit Mihai Caliman.

Scris de Eduard Cucu

Cea de-a doua sedinta a Consiliului Local din Onesti a debutat cu dezgroparea securii razboiului intre alesii onesteni. Consilierii liberali au sarit la gatul celor din PSD pe motiv ca proiectele initiate de grupul lor au fost respinse. Scandalul a pornit de la proiectele initiate de avocatul Gheorghe Ene. Acestea se refereau la anularea unei taxe percepute de municipalitate pentru chiria pe terenurile pe care sunt amplasate spatiile comerciale, iar celalalt prevedea vanzarea unor terenuri aflate in proprietatea Consiliului local. Pesedistii i-au acuzat pe colegii lor ca promoveaza aceste proiecte de hotarare din interes, iar alianta PDL-PNL sustine ca perceperea unei taxe de un lei pe zi de fiecare metru patrat este aberanta si va duce la uciderea comertului. Sedinta a debutat cu tensiuni chiar din momentul in care s-a votat ordinea de zi. Atunci alianta liberala a cerut scoaterea de pe ordinea de zi a proiectelor care vizau majorarea taxelor la utilitatile onestenilor. Apoi, dupa o scurta acalmie, in care au fost aprobate cateva zeci de proiecte initiate de executivul primariei, a izbucnit scandalul fara ocolisuri. Avocatul liberal Gheorghe Ene a initiat un proiect de lege care ar fi trebuit sa anuleze o hotarare de Consiliu local mai veche, prin care se percepe o taxa de un leu pe zi pentru fiecare metru de teren de la proprietarii care au spatii comerciale pe terenul municipalitatii. Supus la vot nominal proiectul nu a trecut, desi alianta liberala detine majoritatea in consiliu. Acest lucru s-a intamplat pentru ca doi dintre consilierii PDL si PNL au fost in conflict de interese si nu au putut vota. Cel de-al doilea proiect controversat se referea la vanzarea unor terenuri aflate in proprietea municipalitatii. In vreme ce Ene sustinea ca de fapt in cuprinsul proiectului se facea vorbire de inventarierea tuturor terenurilor care ar putea fi vandute, consilierii PSD au vociferat ca de fapt proiectul ar servi unor interese de grup liberale si ca trebuie sa fie aprobat cu votul a doua treimi dintre consilieri, asa cum cere legislatia atunci cand se iau hotarari despre patrimoniu. Dupa o ciondaneala de mai bine de jumatate de ora asupra procedurii de vot, secretarul municipiului a decis ca proiectul trebuie aprobat cu votul a doua treimi dintre consilieri. In acest moment consilierii liberali si pedelisti au parasit sala, cei de la PSD au votat nominal contra aprobarii proiectului, iar secretarul Daniel Spinu a anuntat ca nu s-a intrunit cvorumul de sedinta si prin urmare votul nu este valabil. Asa ca acest proiect a ramas in coada de peste. Cireasa de pe tort a fost pusa de secretarul municipiului la un proiect initiat de consilierul Danut Oprea privind cofinantarea Balcaniadei de badminton de la Onesti cu 500 milioane de lei vechi. Acesta a anuntat ca nu indeplineste cerintele legale pentru a fi supus la vot intrucat a fost introdus pe ordinea de zi cu cateva ore inainte de sedinta si nu are raportul compartimentelor de specialitate. Suparat ca nici acest proiect nu a trecut directorul de la colegiul aPetru Poni” le-a batut obrazul colegilor sai. Ca sa mai domoleasca spiritele primarul Lemnaru a propus ca saptamana viitoare sa se organizeze o sedinta extraordinara a Consiliului local unde sa se aprobe banii necesari organizarii manifestarii.
Scris de (Mioara Radu)

Sa cladesti cladindu-te pe tine. In lungi ore. Zile, saptamani, luni. Ani. Cand esti singur cu limitele tale. Cu sudoarea ta. Cu dezamagirile si sperantele tale. Cand cei din jur cred mai putin decat ai tu nevoie, atunci trebuie sa gasesti in tine forta de a merge mai departe. Sa zambesti increzator chiar daca mintea si trupul te dor de incordare si de asteptarea semnului izbavitor al succesului. Si mai e si sufletul. Cu el e mai greu. Pe el nu-l poti pacali cu exercitii si argumente. Lui trebuie sa-i dai, picatura cu picatura, mereu si mereu, lumina si caldura de om intreg. Chiar daca tu abia descoperi viata. Chiar daca tu ai bataturi in palma, bataturi care se rup si sangereaza, nu renunti. Chiar daca picioarele nu te mai asculta si vor sa se opreasca, nu te opresti. Chiar daca ochii iti ard in cap de incordare si transpiratie, nu spui stop. Chiar daca inima iti bubuie in piept ca o vietate fara aparare, nu vrei liniste. Chiar daca apare ispita abandonului. aLa ce bun toate astea? Pentru ce atata chin? De ce sa n-am si eu bucuriile celorlalti?” Dar, nu, nu ai voie! Si nu pentru cei care te iubesc, care te ajuta, care cred in tine. Ei mai au si altceva. Tu nu ai decat nebuneasca ta intrecere cu timpul, cu inaltimea, cu distanta, cu orice inseamna depasire si autodepasire.
Si cand te gandesti ca, de cele mai multe ori, ai la dispozitie foarte putin ca sa-ti demonstrezi ca n-ai muncit in zadar. Cat dureaza un exercitiu de gimnastica, o intrecere de canotaj, un meci de box, o cursa automobilistica, o partida de tenis. Putin, foarte putin. In acel putin trebuie sa aduci totul. Si inca ceva. Credinta absoluta ca poti, ca esti cel mai bun, indiferent cine iti sunt adversarii. Reusesti, si tot trecutul chinuitor care te-a impins in varf dispare. O cupa pentru colectia de trofee. Flori pentru ca sunt frumoase. Dar mai ales imnul tarii tale. Pentru ca esti roman si vrei sa se stie asta, oriunde te-ai afla. Noaptea, cand ramai singur cu tine, iti spui ca a meritat. Ca n-ai trudit degeaba in timp ce altii n-aveau griji. Si iti aduci aminte imnul. Si iti aduci aminte de palmele dureroase, sau de picioarele intepenite, sau de ochii care ustura. Si te gandesti ca mai ai de munca. Pentru ca, daca ai fost o data primul, poti sa mai fii inca o data. Si inca o data. Si…

Scris de Nelu Brosteanu

Centrul Bugetar Grupul Scolar „Alexandru Vlahuta” din Podu Turcului a fost chemat in instanta de Curtea de Conturi Bacau pentru abateri financiare prin efectuarea de plati nelegale. Atat directorul unitatii cat si contabilul sef si secretarul sunt acuzati ca au prejudiciat centrul de 800 milioane de lei vechi. Cei in cauza se disculpa si sustin ca nu au facut decat sa respecte prevederile contractului colectiv de munca.

In urma controlului de executie si al bugetului contabil pe anul 2007 al Centrului Bugetar Grupul Scolar „Alexandru Vlahuta” din Podu Turcului, control efectuat in perioada 3 iunie – 30 iulie 2008, expertii de la Curtea de Conturi Bacau, au constatat ca lipsesc bani nejustificati din bugetul unitatii. „S-au efectuat plati nelegale din creditele bugetare alocate pentru cheltuieli de personal reprezentand diferente salariale pentru personalul didactic auxiliar (secretar, bibliotecar) si personalul nedidactic (muncitori si ingrijitori) care si-au desfasurat activitatea in perioada 1 ianuarie 2006 – 31 mai 2008, prejudiciul cauzat fiind de 88.001 lei. Persoanele raspunzatoare de nerespectarea prevederilor actelor normative sunt directorul unitatii, care este si ordonator tertiar de credite, contabilul sef si secretarul sef”, precizeaza expertii de la Directia de Control Financiar Ulterior. Conducerea Centrului Bugetar nu se considera cu nimic vinovata in acest sens, explicand inspectorilor de la Curtea de Conturi ca asa s-a procedat si in alte unitati scolare. Pe de alta parte a cantarit greu si asigurarea data de Sindicatul Liber din Invatamant ca acordarea drepturilor salariale catre personalul didactic auxiliar si cel nedidactic este legala. Expertii contabili au solicitat insa instantei de la Tribunalul Bacau sa stabileasca raspunderea juridica a directorului si celorlalti doi salariati considerati vinovati pentru un prejudiciu de 71.362 lei, la care se adauga si dobanda BNR de 5.132 lei.

aPrevederile contractului colectiv de munca nu sunt in afara legii”

Specialistii Curtii de Conturi au fost nemultumiti si de faptul ca Centrul Bugetar Grupul Scolar „Alexandru Vlahuta” a acordat ilegal sporul de mediu rural pentru zone izolate, chiar daca acesta nu a fost cuprins in metodologia de calcul al drepturilor salariale care se acorda personalului didactic sau nedidactic, metodologie aprobata prin Ordinul MEC nr. 3541 din 2006. „Acordarea drepturilor s-a efectuat in baza prevederilor contractului colectiv de munca unic la nivel de ramura”, spun inspectorii Curtii de Conturi. La randul sau, Dumitru Topa, directorul unitatii de invatamant din Podu Turcului crede ca nu a facut nimic rau ca a acordat sporul de rural. „Consider ca prevederile contractului colectiv de munca nu sunt in afara legii”, a declarat directorul Topa. Tot la controlul din iulie, specialistii de la Directia de Control Financiar Ulterior au mai gasit un nod in papura si la organizarea activitatilor din Centrul Bugetar privind achizitiile publice. „Nu s-a dispus prin act de decizie interna privind constituirea unei comisii care sa asigure evaluarea si adjudecarea ofertelor de pret in cazul achizitiilor publice, nu s-a intocmit un program al achizitiilor, nu s-a desemnat prin act de decizie interna un salariat cu atributii in domeniul achizitiilor publice”, sunt reprosurile celor de la Curtea de Conturi. „Nu s-a desemnat responsabilul in domeniul achizitiilor publice datorita numarului redus de personal”, motiveaza directorul Dumitru Topa. In aceasta situatie, ramane de vazut cui va da dreptate instanta.Scris de Lili Adochitei

Actiune in forta in baruri si discoteci. Efective marite formate din politisti, jandarmi, mascati, pompieri, sefi de la Inspectia Muncii si Sanatate au efectuat, in noaptea de sambata spre duminica, un control in mai multe locatii din mediul rural. Actiunea de amploare a urmarit, in principal, prevenirea si combaterea faptelor cu violenta, asigurarea ordinii si linistii publice, consumul de alcool de catre minori si respectarea normelor de protectie a unitatilor de consum. Un raid care a aratat inca o data, daca mai era nevoie, ca haina militara de politist si jandarm este tratata cu indiferenta de tineri. Tocmai de aceea, finalul actiunii a fost, cum era de asteptat, plin de sanctiuni si dosare penale.

Huiduieli, strigate, injuraturi pe fata. Asa a fost primit raidul in forta. Zeci de politisti, jandarmi, mascati de la DPIR, lucratori de la Politia Rurala, pompieri, inspectori de munca si agenti de la Circulatie au intrat in miez de noapte in discoteca de la Luizi Calugara. Un loc in care erau semnalate multe infractiuni si nereguli, in care scandalurile si bataile se tin lant, in care se ascund urmariti general. Dupa un instructaj rapid, fortele de ordine au actionat rapid in locatia respectiva. Asa cum era de asteptat, tinerii au primit actiunea cum stiu ei mai bine sa se desfasoare: au huiduit cat i-au tinut plamanii, au injurat si au scandat cuvinte jignitoare la adresa oamenilor legii. Concluzia? Cu totii nu dau nici doi bani pe haina militara.

Distractie ratata

Majoritatea pustilor, cu freze zburlite, ochi injectati de alcool si atitudine zeflemista, s-a aratat ofensata ca le-a fost stricata distractia. „E o actiune de prost gust, ne-a spus Cristian, in timp ce sprijinea barul. Mi-au stricat distractia. Vin aici o data pe luna si ce gasesc? Politisti si jandarmi care nu stiu ce vor sa demonstreze. Sa faca ceva mai subtil. Nu sa ne opreasca noua muzica. O interventie fara sens”. Tinerii isi continuau distractia, chiar si fara muzica. Cu navetele de bere si energizante langa ei, cu tigarile in coltul gurii, ignoranti si parca tampi, nu s-au ferit cu nimic in fata oamenilor legii. „E cam incomod sa te distrezi si asa. Dar noi nu ne lasam. Ce o sa ne faca?”, ne-a strigat si Daniela, o adolescenta de nici 19 ani, blonda si cu un cercel in nas. „Au stricat tot ce era mai frumos. Cand pleaca? Cauta ceva anume? Suntem peste 1.000 de oameni aici”, a adaugat si Andrei, din mijlocul ringului de dans. Multi dintre tineri au preferat sa se dea in spectacol si afara, unde huiduielile si injuraturile au fost ca la ele acasa. Altii, mai pasnici, si-au spus doar pasurile. „M-am speriat, mai bine plec acasa. Sunt si mascati, am vazut ca au cu ei pistoale si bulane, bastoanele alea de cauciuc. E infiorator. Dar unde sa te distrezi, ca la Bacau te rad tiganii…”, a fost si parerea lui Ionut, un tip mai linistit.
Cei mai recalcitranti dintre adolescenti au fost legitimati si audiati. In special, cei care au intrecut masura cu bautura. Pentru calmarea spiritelor a fost nevoie de interventia jandarmilor si a DPIR-ului. In general, o actiune grea, dupa cum au catalogat-o si sefii echipei de interventie. „Este o actiune cu efective marite, ne-a precizat si comisarul sef Ioan Nichitus, sef Birou Politie Rurala Bacau. Dupa cum vedeti avem de lucru. Si abia am inceput”. Era deja ora 00.30.

Spectacol si in strada

Actiunea a continuat in paralel si in strada. Politistii de la Circulatie au monitorizat traficul si au urmarit soferii care se urcau cu alcoolul in cap la volan. Si aici surprizele au fost mari. La intrarea in comuna Magura, un sofer grabit, care dorea sa ajunga si el la discoteca, si-a oprit masina direct intr-un ciot de copac. Si a ramas cu ea suspendata in aer. L-au intampinat jandarmii si apoi agentii de la Politia Rutiera. Dacia lui nu a mai iesit din sant decat luata efectiv pe sus de politisti si jandarmi. Cu o alcoolemie de 90 la suta pe etilotest, barbatul s-a ales cu dosar penal si a ramas fara permis. Asta nu inainte de a da un adevarat show nocturn in mijlocul strazii.
Din declaratiile ag. sef Dumitru Ichim, sef Post Politie Magura, conducatorului auto i s-a intocmit dosar de cercetare penala pentru conducerea unui autoturism pe drumurile publice in stare de ebrietate. Mai mult, i-a fost retinut si permisul de conducere pentru o perioada pe care o va decide instanta.

Concluzii

Actiunea a continuat pana aproape de orele diminetii. S-au aplicat zeci de sanctiuni contraventionale si s-au intocmit 5 dosare penale. „A fost o actiune de amploare desfasurata in cadrul programului national de prevenire si combatere a criminalitatii in mediul rural, desfasurata sub directa coordonare a comisarului sef de Politie, Oprisan Vasile”, a explicat la final subinspector Gabi Stefanescu, ofiter la Inspectoratul de Politie Judetean Bacau. Cel mai sifonat in urma acestui raid a iesit administratorul discotecii care a primit 8 sanctiuni si doua dosare penale. El a fost prins ca folosea personal angajat „la negru”, ca nu a respectat normele de protectie in caz de incendiu, ca nu avea carnete de sanatate si echipament de protectie pentru salariati. In plus, va fi acuzat penal pentru evaziune fiscala pentru ca nu elibera bonuri de intrare catre clientii din discoteca si nu poseda autorizatie specifica pentru difuzarea de muzica si nici autorizatie de exploatare a aparatelor de noroc din incinta unitatii. Astfel de raiduri vor mai fi organizate saptamanal. Scris de Roxana Neagu

In judetul Bacau, doar o singura persoana a inregistrat produse traditionale la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM). Primarul din Brusturoasa a pregatit documentatia pentru protejarea retetei branzei de oaie in coaja de brad. Investitorii sustin ca produsele ecologice nu sunt foarte cautate, de vina fiind pretul mai ridicat in comparatie cu produsele industriale similare.

Bacauanii nu se inghesuie sa inregistreze produsele traditionale. Unii dintre ei chiar nu stiu ce inseamna acest lucru si nici la ce-i ajuta. aDaca am inregistrat branza in coaja de brad?! Da, avem certificat sanitar-veterinar pentru ea. Altfel nu as putea sa vand produsul pe piata”, ne spune Simion Chelaru, un proprietar de stana din Comanesti care vinde branza in coaja de brad. Omul recunoaste ca nu a auzit de protejarea abrandului”, dar promite sa se informeze si sa faca tot posibilul sa-si protejeze produsele obtinute la stana. aPot sa va spun ca, pana in momentul de fata, in judetul Bacau exista doar o singura persoana posesoare de certificate pentru produsele traditionale. Se mai afla in faza intocmirii documentatiei inca o persoana din judet. Alte cereri de inregistrare noi nu am primit”, ne spune Ghita Burlui, directorul adjunct al Directiei Agricole si pentru Dezvoltare Rurala Bacau.

Branza si untul din Asau sunt marci protejate

Rodica Ferchiu, din Asau, si-a pus afacerea pe roate in 2002. Atunci a infiintat o fabricuta de produse lactate ecologice, iar mai tarziu si-a facut si o ferma de vaci. aIn zona, laptele are un gust deosebit. De aceea m-am gandit sa protejez produsele ecologice obtinute dupa anumite retete, sa inlatur riscul preluarii abranduluia de catre gigantii industriali si transformarea unui produs traditional intr-unul de larg consum. Asa ca, anul trecut m-am mobilizat si am obtinut certificate pentru sase produse traditionale: casul ecologic de Valea Asaului, telemeaua ecologica, untul ecologic, smantana traditionala ecologica, branza dietetica ecologica si branza framantata ecologica”, ne spune doamna Ferchiu. Anul acesta, intreprinzatoarea din Asau a facut documentatia pentru a inregistra si cascavalul ecologic de pe Valea Asaului. aProdusele traditionale sunt cautate, dar nu atat de mult cat sa ne acoperim cheltuielile. Am participat la diverse licitatii, dar fiind vorba de produse ecologice normal ca au preturi mai mari. Desfacerea produselor e intr-adevar o problema pentru noi”, se plange Rodica Ferchiu.

Reteta branzei in coaja de brad din Brusturoasa e unica

Un alt produs traditional bacauan inregistrat este salamul de Sibiu. aNu am putut sa fac acest lucru de unul singur, ci impreuna cu ceilalti producatori de mezeluri crud-uscate din tara, ne spune Gheorghe Antochi, presedintele Agricola International. Chiar daca retetele difera de la un producator la altul. Noi respectam tehnologia clasica de maturare timp de 90 de zile, iar acest lucru se simte si in gustul salamului. Oricum am incercat sa inregistram produsul in urma cu 7-8 ani, dar atunci mi s-au pus bete in roate”. Initiative laudabile sunt si la Brusturoasa, unde primarul de aici face documentatie pentru a inregistra branza de oaie in coaja de brad. aVrem sa protejam acest produs, ne spune Sorin Atonoaie, edilul din Brusturoasa. Am adunat mai multi localnici din zona si le-am explicat cum sta treaba cu produsele inregistrate. Mai mult, am participat la un concurs cu un proiect privind infiintarea in comuna a unui centru de prelucrare a laptelui si am obtinut finantare pentru acesta. Ca sa inregistram un produs traditional trebuie sa demonstram ca acel produs respecta normele de igiena”. Primarul Atonoaie spune ca nici localnicii din zona nu auzisera de protejarea produselor traditionale, insa acum au toate informatiile si, in consecinta, s-au mobilizat pana la unul.

Scris de Lili Adochitei

Evenimentele majore care se deruleaza cu repeziciune in Statele Unite ale Ameriicii ma determina sa le acord o cuvenita atentie si in acest comentariu, desigur in detrimentul comentarii evolutiilor din Romania, care poate fi privita drept o victima colaterala a crizei in plina desfasurare din sistemul financiar-bancar american. Personal sunt incredintat ca nu vom asista la o revenire de durata a bursei romane atat timp cat criza din Statele Unite nu va da semne clare de sfarsit. Vestea buna este ca ne putem astepta ca si amplitudinea cresterilor viitoare din Romania va fi cu mult mai mare decat cresterile ce se vor inregistra in SUA, ca un revers al situatiei similare a scaderilor. De aceea cred ca este important sa urmarim cu atentie evenimentele de peste ocean, si sa incercam sa intelegem cat mai bine ceea ce se petrece acolo. Desigur acest demers nu este doar un exercitiu intelectual, ci scopul sau imediat este de a incerca sa anticipam miscarile de la New York, caci ele vor fi transmise imediat, si chiar amplificate, la Bucuresti.
Piata financiara americana a fost zguduita in ultima vreme de mai multe falimente ale unor giganti ce pareau pana de curand infailibili. Cel mai mare faliment bancar din istoria Statelor Unite s-a petrecut chiar saptamana trecuta. Este vorba despre Washington Mutual, cea mai mare banca americana de economii si imprumuturi. aDin cauza lichiditatilor insuficiente pentru acoperirea obligatiilor financiare, WaMu nu isi mai poate continua operatiunile”, arata un comunicat emis joia trecuta de Office of Thrift Supervision, institutia ce supravegheaza activitatea bancilor de economii. Banca, ce avea active de 307 miliarde dolari si depozite de 188 miliarde dolari, a fost rapid achizitionata de catre JP Morgan Chase pentru suma de 1.9 miliarde dolari. JP Morgan va detine dupa achizitia operatiunilor WaMu 5.410 de sucursale, precum si cea mai mare afacere cu carduri de credit din Statele Unite.
Poate ca nu este lipsit de interes faptul ca acelasi JP Morgan Chase &amp Co a facut cu numai cateva luni in urma o alta achizitie remarcabila: este vorba despre preluarea firmei Bear Stearns, una dintre cele mai mari banci de investitii din SUA, ce a cazut si ea victima crizei creditelor ipotecare.
Pentru o imagine mai completa asupra marilor nume ce au fost deja afectate de criza in SUA, trebuie sa reamintesc ca falimentul bancii Washington Mutual vine la foarte scurt timp dupa ce firmele Fannie Mae si Freddie Mac, cei doi piloni ai pietei creditelor ipotecare din SUA, au fost practic nationalizate, marea firma de asigurari American International Group (AIG) a primit sprijin financiar din partea Federal Reserve, iar cea de a patra -dupa marime- banca de investitii, Lehman Brothers, a dat si ea faliment ca urmare a unor pierderi de miliarde de dolari.
Desigur ca unele voci au comentat reactia total diferita a FED fata de Lehman Brothers (care a fost lasata sa falimenteze) si AIG, care a primit un consistent sprijin financiar. Toma Caragiu ar fi spus aasa e in tenis”, iar Florian Pittis araspunsul prieteni, e vanare de vant”…
Intre timp si miliardarul Warren Buffet, unul dintre cei mai mari investitori la Bursa ai tuturor timpurilor, este interesat de preluarea unor active ale AIG. aO parte a unitatilor va fi de vanzare intr-un an sau doi, iar noi am fi interesati de cateva”, a declarat Buffet. Aceasta investitie a aoracolului din Omaha” nu este singulara, caci acelasi Buffet a anuntat ca vrea sa investeasca 5 miliarde de dolari in banca americana Goldman Sachs, care a primit de curand acordul Fed de a se transforma din banca de investitii in holding bancar.
Aceasta stire reprezinta un alt element important in peisajul actual extrem de tumultos din SUA, si vine sa aduca un plus de stabilitate sistemului financiar-bancar. Practic Goldman Sachs si Morgan Stanley, ultimele doua mari banci de investitii din Statele Unite, vor intra sub supravegherea stricta a auditului FED, trebuind sa se supuna unor noi conditii de functionare. Aceasta anseamna supervizare sporita, dar si rigori de capitalizare mult mai mari. an acelasi timp, profitabilitatea de exceptie a celor doua firme ar putea sa tina de domeniul trecutului. Decizia FED marcheaza sfarsitul modelului traditional al Wall Street, a titrat imediat The Wall Street Journal.
In Statele Unite la ora scrierii acestui articol continuau dezbaterile pe seama planului de salvare a pietei financiare propus de Paulson si sprijinit de administratia Bush. Personal am convingerea ca in urma dezbaterilor se va gasi o solutie de interventie asupra crizei, acceptata atat de democrati, cat si de republicani. Este cat se poate de firesc ca senatorii si deputatii sa nu voteze cu ochii inchisi cheltuirea imensei sume de 700 miliarde de dolari, insa preocuparea comuna fata de amploarea crizei constituie o premiza solida pentru aparitia rapida a unor masuri ferme de stabilizare. Ramane de vazut si care va fi reactia pietelor.

Investitii profitabile tuturor!

Autorul poate fi contactat pe email: alexandru.finaru@intercapital.ro , la tel 51.51.75, sau la sediul Intercapital Invest Bacau, Cladirea Albastra et. 6.

Scris de Alexandru Finaru

Contractele grase cu statul roman au aprins felinarele principalilor producatori de avioane de lupta multirol. Nu mai putin de 4,5 miliarde de euro sunt pusi la bataie, iar ofertele au venit pline de bonusuri si bune intentii.
Cinci mari producatori de avioane de lupta multirol au intrat in competitie pentru a-si trece in palmares un contract in valoare de 4,5 miliarde de euro cu statul roman. Batalia este dusa intre Lockheed Martin (F-16), Boeing (F-18), SAAB (Gripen), Dassault (Rafale) si EADS (Eurofighter Typhoon).
Inzestrarea armatei romane cu noi avioane a incins spiritele marilor producatori. Aparatele ar trebui sa fie livrate intre 2010-2012, criteriile de selectie fiind, dupa cum era de asteptat, pretul si compatibilitatea cu cerintele NATO. Din aceasta perspectiva, favoriti ar fi F-16, ce se lauda cu performanta de a fi cel mai vandut avion militar din toate timpurile, si Gripen, care are pretul cel mai scazut si este cel mai ecomonic. Insa nici ceilalti competitori nu pot fi ignorati, datorita performantelor deosebite ale produselor ofertate catre statul roman.
Super-oferte si para-oferte

In cazul in care vor primi contractul, suedezii de la SAAB au promis ca o parte a componentelor pentru avioanele Gripen vor fi produse la Aerostar Bacau, ceea ce inseamna siguranta locurilor de munca pentru o buna bucata de vreme a angajatilor companiei bacauane. In plus, suedezii au „marcat” la capitolul investitii straine directe, fiind vorba de nu mai putin de un miliard de euro, pentru o perioada de minim 10 ani, ce ar crea, teoretic, aproximativ 5000 de noi locuri de munca. Din acest motiv, la intrunirea organizata de SAAB la Bucuresti au fost invitati si reprezentantii societatilor Eolus si Rindi Energi AB. Pe de alta parte, italienii producatori ai Eurofighter Typhoon au declarat ca oferta lor vine „la pachet” cu cea a Fiat, care, in cazul in care contractul va ajunge in cizma italiana, compania producatoare de automobile isi va deschise o fabrica in Romania, urmand a fi una dintre cele mai masive investitii straine de la noi. Nici americanii nu s-au lasat mai prejos. Reprezentantii Lockheed au anuntat ca au disponibilitate pentru o oferta mai ampla, care sa includa achizitionarea de catre statul roman a 24 de F-16 second hand si 24 noi. Mai mult, a fost inclusa si optiunea de cumparare pentru aparate de ultima generatie, F-35, care ar urma sa inlocuiasca aparatele din lotul contractat acum intr-o perioada de minim 10 ani.

Scris de Emilian Berceanu

Escrocul a inselat nu mai putin de 24 de societati

Un afacerist bacauan a reusit trista performanta de a tepui in cinci luni nu mai putin de 24 de parteneri de afaceri. Prejudiciul inregistrat este de peste 7 miliarde lei vechi. Dupa ce a fost audiat, Marius Narcis O. a disparut din Bacau, lasandu-i cu buza umflata pe anchetatori. El a fost dat in urmarire generala si trimis in judecata in lipsa.

Marius Narcis O., in varsta de 33 de ani, a infiintat tipografia Polipress in anul 2002. O perioada de timp, administratorul nu a calcat stramb, incercand sa faca fata concurentei numeroase de pe piata. La inceputul anului 2003, Marius a inceput sa nu mai puna atat de mult suflet in afacerea sa. In luna august chiar a emis doua file CEC, fara a le completa si fara sa aiba disponibil in cont. Tunul cel mare a fost dat insa in anul 2005, cand afaceristul bacauan a inselat sapte societati din Bacau, Vrancea si Bucuresti. Concret, administratorul Marius Narcis O. a achizitionat marfa pentru care a emis file CEC fara sa aiba un sfant in cont. aUlterior, invinuitul Marius O. a luat decizia reiterarii comportamentului infractional, insa de aceasta data prin intermediul unei alte societati. Astfel in perioada noiembrie 2005 – mai 2006, invinuitul a emis mai multe file CEC si bilete de ordin catre 17 societati din judetele Bacau, Iasi, Covasna, Ilfov, Brasov si Bucuresti. Valoarea prejudiciului este de sase miliarde de lei vechi”, precizeaza procurorul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau care a instrumentat cazul.
Dupa audiere, inculpatul
a disparut din tara

Ca sa induca in eroare atat partenerii tepuiti, dar si organele de control, Marius Narcis O. s-a gandit la o metoda ingenioasa. El a preluat prin societatea nou infiintata o parte din debitele acumulate de SC Polipress. aInsa si aceasta preluare s-a facut in scopul exclusiv de a induce in eroare partile vatamate”, este de parere procurorul de caz. Cum societatile inselate s-au prins rapid ca partenerul de afaceri bacauan nu este om de incredere au sesizat politistii. Acestia au intrat imediat pe fir si au declansat o ancheta in urma careia au fost puse pe tapet toate ilegalitatile comise de Marius O. Afaceristul a tratat insa cu indiferenta toate acuzele, iar ceva mai tarziu procurorii au realizat de ce patronul era atat de detasat. aDupa audierea sa, invinuitul s-a sustras de la urmarirea penala, fiind indeplinite formalitatile necesare darii in urmarire generala”, mai spune magistratul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau. Recent, procurorul a finalizat ancheta si l-a trimis pe Marius Narcis O. in judecata, in lipsa, acesta fiind acuzat de inselaciune.Scris de Lili Adochitei

O studenta din Bacau,
imuna la microbul american

Gabriela Mindru este studenta in anul II la ASE, Facultatea de Relatii Internationale. Chiar din primele zile ca boboc si-a propus sa invete bine, sa caute oportunitati pentru cariera la care viseaza si experiente pe care doar aceasta varsta i le poate oferi. Printre acestea, o slujba de vara in America.
Nu a plecat nici pentru bani, nici pentru distractie. A vrut, pur si simplu, sa cunoasca o alta civilizatie. Ma asteptam sa intalnesc inca o persoana fascinata de viata de afara, gata sa renege tot ce a simtit, trait si invatat pe meleaguri romanesti. Spre incantarea mea, m-am inselat.

Pentru a ajunge in America, Gabriela a platit peste 1500 de dolari, costul programului si biletul de avion. Primele doua saptamani au dezamagit-o. aAm plecat 6 dintr-o clasa. Impreuna cu o colega am primit o slujba la un hotel. Aveam de lucru doar 4-5 ore, ca menajere, dar foarte obositor si prost platit. Acolo am observat cat de relaxati sunt americanii, cum accepta totul cu seninatate. La intoarcere am fost socata ce repede se enerveaza toata lumea pentru nimicuri”. Printre menajere erau tinere de 19 ani, deja mame, care nu erau ingrijorate ca nu si-au terminat studiile. aIsi incepeau ziua vesele, pe cand noi eram cu moralul la pamant. Cred ca acesta e secretul lor. Nu sunt mai inteligenti decat noi, nici mai culti, dar traiesc mai bine. Sunt foarte seriosi cand trebuie sa munceasca si relaxati in timpul liber”.

In campul muncii
de la 15 ani

Patronii americani marturiseau ca le place sa lucreze cu studenti romani. aSe mirau cat de bine vorbim engleza. Din pacate, studentii nostri prind greu contract fiindca anul universitar se termina tarziu”. In parcul de distractii in care a lucrat apoi Gabriela, in Wisconsin Dell, sezonul incepea in mai. Zilnic, valuri de americani si turisti straini se indreptau spre aceasta atractie. aNoi rupeam bilete. Programul era de 10 ore pe zi. Nu era greu fizic, ci plictisitor. In timpii morti nu aveam voie nici sa citim. Castigam 7,5 /ora. Americanii spuneau ca suntem prost platiti, dar raportat la salariile de la noi era bine”. Printre angajatii sezonieri erau putini americani. aUn student, Teddy, lucra de la 15 ani. Nimic neobisnuit pentru ei. Tatal lui avea o companie, iar prima slujba pe care i-a oferit-o fiului sau a fost sa stranga gunoiul”.

Conflict istoric

Zeci de alti studenti straini lucrau in parcul de distractie. Cei mai multi erau turci, peste 50. aMi-au facut o impresie buna. Erau foarte uniti. Discutand cu ei mi-am dat seama ce relativa e istoria. Ei credeau ca noi am facut parte din Imperiul Otoman, noi stiam ca nu ne-au cotropit. Am fost revoltati”. La mii de kilometri de casa, turcii si bulgarii erau in conflict, tot din motive istorice. In grup se remarcau studentii din Republica Moldova, care munceau pana la epuizare si aveau ganduri de emigrare.

La Harvard
nu se face parada modei

Studentii romani le par americanilor foarte educati. aNe intrebau daca mergem la scoli private. Valorile sunt cu totul altfel. Acolo sistemul public e la pamant, la noi impresia este ca la privat merg cei care nu invata prea bine si fac scoala pe bani. Am cunoscut un american care nu mai citise o carte de la 14 ani si chiar pe unii care credeau ca Iran si Irak sunt in Europa. Nu generalizez. Am vizitat Harvard si studentii par simpli si concentrati pe treaba lor. Nu vin la facultate sa faca parada modei si a masinilor cumparate de parinti.” Gabriela a vizitat in cateva zile mai multe orase americane, printre care New York, Washington, Boston. A batut NY la pas, noaptea. Cu adevarat, orasul nu doarme. aAm vazut locuri minunate, dar si mizerie, oameni fara adapost, sobolani. Cati nu mi-as fi inchipuit. Totul este la dimensiuni mari. Americanii au o obsesie pentru asta. Chiar si portiile de mancare sunt uriase. Au impresia ca sunt centrul universului, chiar daca trec printr-o severa recesiune.”

Capitoul aAmerica”
e inchis

aCel mai cunoscut roman in SUA este Nadia Comaneci. Am observat ca sunt atrasi de europeni si vor sa ii cunoasca. Unii au promis ca ne vor vizita”. Gabriela nu numara zilele pana va pleca din nou in America. aNu-i de mine. Mi-a placut, dar nu vad de ce as mai pierde 3 luni cu o munca necalificata care nu ma ajuta in cariera”. De o mutare definitiva nu poate fi vorba. Este legata de sora ei mai mare, Ioana, si de parintii care le sunt dedicati trup si suflet. Cu toate ca la intoarcere, din avion, Bucurestiul si campurile din jur pareau cenusii, crede ca se poate realiza aici. aSunt multe proiecte pentru studenti si la noi daca esti receptiv. Lucrurile au inceput sa se miste in Romania”. Gabriela nu stie ce va face in viitor, dar spune cu siguranta in glas ca aAmerica nu e pentru mine”.

Scris de Doina Mincu