Ora 10.00, data 6 octombrie 2008. Tatal unei tinere de numai 16 ani, dintr-o comuna bacauana, striga disperat pe scarile Spitalului de Pediatrie: „Fiica mea a fost violata de un coleg, in internatul Liceului Economic”. Este vorba despre Colegiul Economic „Ion Ghica” din Bacau, unde a fost director actualul inspector sef al Inspectoratului Scolar Judetean, Ovidiu Cojocaru. Fata, Alina (numele ei nu este real, n.r.), este internata in spital dupa un atac de panica. „A venit noaptea in urgenta, in jur de ora 1.00. Este sub supravegherea noastra si urmeaza sa fie consiliata de echipa de psihologi si de asistentul social”, declara si dr. Aurelia Taga, directorul medical. Totul este in ceata. Tatal disperat incepe propria lui ancheta. Nimeni nu-l asculta, nimeni nu il intelege. Sotia lui abia mai poate respira, fiind bolnava de inima. Ora 12.00. Se afla ca incidentul s-a petrecut in urma cu o saptamana, intr-o noapte de duminica spre luni, chiar in internat. Fata ajunsese intre timp acasa la parinti, acolo i s-a facut rau si a fost chemata Slavarea. La Colegiul Economic e liniste. Profesorii, conducerea liceului, dirigintii si pedagogii intra intr-o prelungita discutie. Alina abia intrase in internatul unitatii scolare chiar din acest an. Este eleva in clasa a X-a. Pentru a scapa de furia parintilor si a cadrelor didactice si-a acuzat colegul ca a violat-o. Internatul fierbe. „Am auzit ca a fost violata o fata aici, dar mai multe nu stim, ne spun niste pustoaice pe scarile de la intrarea in internat. Ne-am speriat. De atunci nu mai tinem usile deschise, iar noaptea ne inchidem cu cheia pe interior…”. Ceea ce a facut si Alina. Numai ca ea s-a incuiat pentru a nu fi prinsa. Urma sa aflam abia dupa vreo doua ore. La ora 15.00 suntem primiti in cabinetul directorului liceului, Dana Enache. „Nimeni nu stie ce a fost acolo. Este un caz nefericit pentru noi. Am declansat o ancheta interna”, ni se spune oficial. Intre timp aflam ca cel care a dat totul in vileag este prietenul fetei, un tanar de 22 de ani. Gelos, acesta s-a dus direct la Politie si a cerut o ancheta pentru ca prietena lui a fost violata, intrucat asa stia si el. Dupa cum aflase de la Alina. Abia in internat s-a aflat adevarul. „Nu a fost
niciun viol, ne-a precizat nervos chiar pedagogul de serviciu. Eu eram in seara aceea la program. Am auzit zgomote si o usa trantita. Am mers din usa in usa si am ajuns la etajul II, la fete. Usa Alinei era incuiata pe interior. Mi-am dat seama ca se intampla ceva. Cat am coborat sa iau cheile de rezerva, cei doi baieti fugisera din camera. Acolo am gasit doar doua fete, care mi-au spus ca nu e nimic, ca ele dormeau. Pe baieti i-am gasit ascunsi dupa vestiare la parter”. Alina intretinuse relatii sexuale de buna voie cu un coleg dintr-a XII-a. Impreuna cu inca o colega de-a ei de camera si inca un prieten. In camera din internat, la ora 1.00 noaptea! „Ne-am cunoscut in aceeasi zi. Mi-a facut avansuri. Cine ar fi refuzat? S-a intamplat! Mi-a trimis apoi insistent mesaje pe telefoane. Destul de deocheate. Pur si simplu ma chema la ea in camera si ma ruga sa-mi mai aduc un prieten pentru colega ei. Am intrat usor. Am urcat silentios pe scari, sa nu ma auda nimeni. Usa era deschisa. Cred ca a facut toate astea de frica mamei si a prietenului ei. Eu sunt constient de ce am facut!”, ne-a marturisit si baiatul incriminat. A recunoscut si ca actul sexual s-a produs fara a se proteja. Nici Politia nu a putut sa ia o masura pentru ca la audieri fata a cerut sa nu se faca cercetari in acest caz. La nivelul scolii, dupa ce se va termina ancheta, consiliul profesoral va hotari sanctiunile disciplinare. Se poate ajunge chiar si la exmatriculare.
Mesajele fetei catre baiatul incriminat, care au fost cenzurate pentru ca erau vulgare:
aPui, suna pe numarul lui G…., pentru k vreau sa iti spun ceva. Suna pe nr. asta (…). suna urgent acum. Te iubesc si te sarut dulce, puiutul meu, pa.”
aPuiut mai vino si cu un coleg, te rog, pentru prietena mea si sex. Hai la fu…lica”
aVino. Te sarut. Repede p…ica, pa.”
Scris de Roxana Neagu

Mariri de pensii, mariri salariale, ajutoare de stat… cam la asta se reduce activitatea Guvernului din ultimele luni. Insa, puse cap la cap, toate aceste masuri, in afara de scopul clar al obtinerii de avantaje electorale, au si o alta finalitate, deocamdata tinuta sub oboroc: pierderea echilibrului financiar al statului.

Cu un buget limitat nu se pot face minuni de pe o zi pe alta. Sau chiar de la un mandat la altul. Este o realitate pe care guvernantii o cunosc, dar cuprinsi de sevrajul pre-electoral o ignora cu buna stiinta. Insa primele semnale deja se fac vazute, situatia generala neavand vreo sansa reala de revenire la o asa-zisa normalitate. Caderea leului din ultima perioada marcheaza inceputul a ceea ce se poate numi, fara prea multa emfaza, o perioada de recesiune. In ciuda majorarilor salariale din sectorul bugetar si a cresterii semnificative a pensiilor, efectele pe termen nu prea lung tind sa devina dezastruoase.

Inflatia, pe picior mare

O data cu cresterile necontrolate ale salariilor din sectorul bugetar, la care se adauga maririle semnificative ale pensiilor, se va ajunge, implicit, la un deficit de moneda. In acest context, de voie, de nevoie, se va da drumul la tiparnite pentru a compensa necesarul de bancnote si monede. Nu este o noutate faptul ca astfel de masuri duc in ritm extrem de rapid la o crestere a inflatiei, iar politica guvernului liberal, axata exclusiv pe planul obtinerii unui nou mandat, ignora acest efect care poate sa afecteze majoritatea absoluta a populatiei. Un calcul simplu arata ca o crestere a inflatiei va degenera in inutilitatea cresterilor salariale, deoarece puterea de cumparare, in ciuda majorarilor, va ramane aceeasi ca si pana acum, daca nu chiar mai scazuta.

Cresterea preturilor, o realitate greu de ignorat

Concomitent cu deprecierea leului si in perspectiva unui crescendo al inflatiei se ajunge si la majorari de preturi in toate sectoarele, de la servicii si industrie la produsele alimentare. Deja primele efecte sunt resimtite la cheltuielile pentru „sacosa zilnica”. Preturile cresc incet dar sigur, iar maririle salariale si de pensii nu vor reusi, pe termen mediu, sa acopere aceasta tendinta de majorare continua. In plus, faptul ca leul o ia la vale fata de euro duce, implicit, la majorarea preturilor pentru toate produsele de import. Si cum in Romania mai mult se importa decat se produce, inclusiv pe piata alimentara, situatia nu prezinta premise imbucuratoare pentru populatia care momentan se bucura de o serie de sporuri ale veniturilor.

BNR trage semnalul de alarma

Intr-o conferinta sustinuta nu de mult la Academia Romana (Probleme ale convergentei reale in drumul spre euro), guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a precizat extrem de explicit: „Banca Nationala nu este impotriva cresterii salariilor. Am putea spune chiar dimpotriva. Pentru economia romaneasca nu poate fi decat benefica o crestere cat mai rapida a salariilor, pentru a avea un standard de viata tot mai ridicat, a depasi decalajul istoric care ne separa de tarile occidentale si a opri migratia fortei de munca. Trebuie insa sa privim cu luciditate si sa afirmam raspicat ca o crestere a salariilor mai mare decat sporul de productivitate a muncii nu este sustenabila. Cresterea mai rapida a salariilor decat a productivitatii muncii nu duce la un nivel de trai mai ridicat, ci dimpotriva, la unul mai scazut, intrucat decalajul dintre cei doi indicatori fundamentali se sparge mai dereme sau mai tarziu in crestere galopanta a preturilor, depreciere a monedei nationale, indatorare externa. Toate acestea influenteaza negativ investitiile si de aceea intarzie, in loc sa grabeasca, convergenta reala a economiei.”

Goana dupa voturi duce la criza

Politica pe termen scurt, cu tenta vadit electorala a guvernului Tariceanu are toate sansele sa duca la colaps. Majorarile veniturilor din sectorul bugetar, cresterile de pensii, marirea practic nelimitata a plafonului pentru medicamente compensate si multe alte masuri de acest gen au o singura finalitate: haosul economic. Daca astfel de politici nu sunt coroborate, la modul cel mai realist cu putinta, cu dinamica productiei, se va ajunge inevitabil la blocaj financiar. Insa liberalii nu se preocupa de astfel de probleme. Sunt interesati exclusiv de voturi, cu riscul de a nenoroci o tara intreaga. Interesele politice sunt mai presus de cele nationale. Tipic liberal.Scris de Emilian Berceanu

Nu-s nebun sa cred ca, in anul 2008, o pustoaica de 16 ani ar mai fi pura si nestiutoare ca… Stati putin, ca Julieta avea vreo 14-15 primaveri cand l-a invatat pe Romeo cum sa ajunga in nepangaritu-i iatac. Nici fica de imparat din Luceafarul lui Eminescu nu era mai varstnica si, va mai aduceti aminte, a invartit pe degete ditamai fiinta demiurgica, plus un paj indraznet. Astea sunt doar exemple livresti, veti spune, si pe buna dreptate. Pot sa va replic doar ca bunicile noastre erau, cele mai multe dintre ele, maritate pe la 17-18 ani, iar la 20 aveau cel putin un copil. Bun, si atunci, ce sa-i cerem unei fetisoare indopata cu internet libertin si limbaj violent-pornografic, la televizor, pe strada si in scoala? Sa fie perfecta ca o garofita-n glastra? Am fi absurzi si prefacuti, cel mai mult cei care am mai rasfoit o Lolita, un marchiz de Sade… Copila debordand de sexualitate, nereprimata si necontrolata, este produsul familiei neintelegatoare si a scolii indiferente. Bietii parinti, sunt gata sa jur, n-au avut niciodata curajul sa-i vorbeasca despre lucrurile arusinoase”, asa ca si-a invatat singura lectiile. Cam cu prea mult entuziasm, dupa cum s-a vazut. Ei insisi nepregatiti in fata unei lumi cu totul altfel de cum o stiau si care innebuneste pe zi ce trece, mama si tatal elevei zburdalnice au crezut pana in ultima clipa in puritatea fiicei lor. Nici nu aveau incotro! Socul lor, peste care nu se stie cum vor trece, este una dintre acele lovituri pe care viata le da celor care inghit pe nemestecate zilele inchipuindu-si ca toate au gust de pastrama si zaharicale. Cat despre scoala, ce sa mai spunem… A ajuns internatul de acolegiu” hogeac de amor fara strigare la catalog, dar cu apel prin SMS! Nu-i de sinucidere in masa, dar nici de intors spatele ca si cum nu s-ar fi intamplat mai nimica. Dincolo de fala goala in momentele de rasplata meschina pentru din ce in ce mai subtirea elita a elevilor bacauani, sefii invatamantului ar trebui sa se preocupe de marea masa care, iata, devine scandaloasa in manifestare si ingrijoratoare in devenire.
Si mai am o intrebare: De ce mama dracului iubaretii aia premianti la kama-sutra nu au folosit prezervativul?
Am si un raspuns: De idioti ce-s ei, de nestiutori ce-s parintii si de aiurea ce-i scoala!Scris de Nelu Brosteanu

Campania nationala de strangere a deseurilor de echipamente electrice si electronice s-a reluat de pe data de 4 octombrie. Astfel, in prima sambata a fiecarei luni vor avea loc actiuni de colectare a aparaturii uzate, ce vor veni in sprijinul populatiei care va contribui in acest fel la protectia mediului. In judetul nostru s-au implicat deja in acest proiect orasele Onesti, Comanesti, Moinesti, Buhusi si Bacau care au fost supuse primei transe de strangere a deseurilor de acest tip. Procedura se pare ca nu s-a bucurat de foarte mult succes in randul populatiei, fata de luna aprilie a acestui an, deoarece s-au colectat doar 660 kg in orasul Bacau, 543 kg in Onesti, 1020 kg in Moinesti, 550 kg in Comanesti si 879 kg in Buhusi. Motivul inregistrarii acestor cifre se pare ca este organizarea de actiuni similare de catre primarii in timpul anului, dupa cum a explicat consilierul Agentiei Locale pentru Protectia Mediului (APM), Corina Alexandrescu. Cu toate acestea, Corina Pricope, directorul APM, a tinut sa reliefeze importanta colaborarii oamenilor in cadrul acestei campanii intrucat, afiecare cetatean trebuie sa constientizeze faptul ca, daca nu actioneaza in directia colectarii separate a deseurilor electronice, efectele negative ale depozitarii necontrolate ale acestora sunt de lunga durata”. Scris de D. Pilat

Profesorul de geografie Lucian Serban a reusit sa readuca din nou in atentia bacauanilor vremurile pline de parfum de la sfarsitul de secol XIX, prin reeditarea lucrarii fostului primar al Bacaului, Costache Radu – aBacaul de la 1850 la 1900″. Realizata in conditii grafice deosebite, sub egida editurii aEgal”, condusa de profesorul Ioan Danila, prima monografie a orasului aduce in prim-plan o peroada in care Bacaul s-a transformat dintr-un targ prafuit intr-un oras adevarat. aScrierea primului cronicar modern al Bacaului, asa cum l-a denumit Eugen Budau pe Costache Radu, implineste prima si cea mai importanta conditie a unei lucrari cu caracter istoric: apropierea pana la simultaneitate a autorului de materialul investigat”, declara profesorul Ioan Danila. Lucian Serban crede ca reeditarea acestei lucrari era un lucru necesar pentru viitorul acestui oras, din prisma faptului ca nu putem avea un viitor daca uitam trecutul. aSa nu uitam ca avem 600 de ani de cultura a naturii locurilor de la mijlocul Moldovei. Sa nu uitam ca identitatea locurilor noastre, de la parcul central pana la mahalaua periferiilor, poarta amprenta vesnicelor noastre obsesii seculare. Obsesiile umane nu sunt intotdeauna placute. Dar aceasta mostenire culturala pe care inca o mai avem, ar putea arata tot ce avem mai mult in noi”, sustine profesorul Serban. Lansarea cartii a avut loc la Centrul de Cultura „George Apostu”, sub egida aBacau 600″, fiind precedata de vizionarea unui film extraordinar despre istoria recenta a Bacaului, regizat de maestrul Vlad Lucaveschi cu ajutorul lui Eugen Grigore.

Scris de Ionut Avram

Universitatea Bacau a primit nu mai putin de 570 de cereri de cazare din partea studentilor din afara municipiului, din care au fost rezolvate favorabil aproximativ 500. Cei 70 de studenti care nu au incaput in camine au primit, insa, si o veste buna, in conditiile in care Ministerul Educatiei a fost de acord cu eliminarea plafoanelor financiare pentru acordarea subventiei de cazare. Drept urmare, e de asteptat ca toti studenti care au domiciliul in afara localitatii in care functioneaza facultatea la care sunt inscrisi si care nu au primit loc in camin sa primeasca o suma de bani care sa acopere, fie si partial, cheltuielile de chirie. Amintim ca, pana acum, subventia in cauza se acorda doar studentilor care proveneau din familii ale caror venituri nu depaseau salariul minim brut pe economie. Un student bacauan a incasat anul trecut 120 de lei drept subventie de cazare.
In alta ordine de idei, Marius Solomon, liderul studentilor bacauani, a catalogat drept „acceptabil” procentul de 30% cu care au crescut bursele. „E trist, insa, ca a fost nevoie ca organizatiile studentesti sa ameninte cu greva pentru ca ministerul sa fie de acord cu cresterea burselor, desi s-a spus ca, in fiecare an, se va discuta cuantumul acestora”, a mai spus Solomon. O bursa de merit valora, pana acum, 240 de lei, una de studiu era mai mica cu 60 de lei, in timp ce o bursa sociala baga in buzunarele unui student 160 de lei.

Scris de Eduard Cucu

Sambata, 4 octombrie, membrii „Grupului de actiune locala Valea Trotusului” s-au intalnit in comuna Manastirea Casin, satul Lupesti cu omologii lor din Irlanda. Desi din cadrul acestui grup de actiune face parte 11 primarii, e vorba de Urechesti, Cotofanesti, Caiuti, Stefan cel Mare, Buciumi, Barsanesti, Targu Trotus, Helegiu, Gura Vaii, Casin si Manastirea Casin la aceasta intrunire au fost prezenti doar o parte din primarii antrenati in acest proiect. Acestia isi propun ca prin intermediul asociatiei nonguvernamentale sa poata accesa fonduri ale Uniunii Europene pentru dezvoltarea comunitatilor pe care le reprezinta. In acest sens, in urma cu putin timp o parte din cei 11 primari au facut o vizita in Irlanda. In cadrul acestui schimb de experienta cu reprezentantii unor comunitati mici din Irlanda care, subventionati si de stat, primarii de pe Valea Trotusului au reusit sa afle ca irlandezii pot dezvolta afaceri care sa aduca profit considerabil comunitatii. Fie ca a fost vorba de mici ferme de animale ori de cele agricole toate au fost surse de inspiratie pentru primarii plecati in delegatie despre cum se pot dezvolta comunitatile locale. Astfel, in cadrul intalnirii de sambata, Elizbeth Bradley le-a demonstrat cum si in Romania se poate face branza englezeasca. „Desi familia mea are atestat ca sunt producatori de unt, eu sunt cea care am spart tiparul si m-am apucat de facut branza. Stiu sa fac nu mai putin de cinci tipuri de branza insa azi am sa fac o reteta mai simpla”, ne-a precizat englezoaica de la bun inceput. Dupa aproximativ 2 ore de asteptat si privit cu interes cei prezenti au putut aprecia calitatile branzei englezesti, facute pe meleaguri trotusene.

Scris de Dana Lungu

Jose Carreras a cantat, sambata seara, la Bucuresti, manifestarea fiind cel de-al doilea concert pe care interpretul l-a sustinut an Romania, anul acesta. Concertul a fost deschis cu uvertura din aCandide” de Leonard Bernstein, piesa interpretata de Orchestra Filarmonica aGeorge Enescu”, dupa care Jose Carreras a intrat pe scena an aplauzele celor 4.000 de spectatori prezenti la spectacol. Primele piese cantate de Carreras, care a facut o demonstratie de forta pe scena Salii Polivalente, cand a dovedit ca vocea sa este la fel de puternica si emotionanta ca an anii de glorie ai celor trei tenori, au fost aMarechiare” de Francesco Paolo Tosti si aSilenzio Cantatore” de Gaetano Lama. Printre ultimele piese ale concertului a fost si primul duet dintre Alexandra Coman si Jose Carreras, aEl duo de la Africana-Duo y Jota”. Momentul a fost emotionant an mare parte datorita prestatiei lui Carreras, a carui voce care a dat impresia, de cateva ori, ca cutremura cupola Salii Palatului. Ultimul cantec, anainte de bis, a fost celebra aGranada”, cantata de Carreras, care a ridicat publicul an picioare. La bis, publicul a avut parte de trei melodii: cate un cantec interpretat de Angel Odena, respectiv Alexandra Coman si un al doilea duet Alexandra Coman-Jose Carreras. Concertul a fost sustinut de cei trei artisti ampreuna cu Orchestra Filarmonica aGeorge Enescu”, dirijata de David Gimenez. Jose Carreras, originar din Catalonia, este unul dintre cei mai proeminenti cantareti de opera ai generatiei sale, cariera sa cuprinzand peste 60 de roluri interpretate pe diferite scene muzicale ale lumii, inclusiv la Milano (aUn Ballo in Maschera”, 1975), New York (aTosca”, 1974), la Opera din San Francisco (aLa Boheme”, 1973), Viena (aRigoletto”, 1974), Londra (aLa Traviata”, 1974), Munchen (aTosca”, 1974), Chicago (aUn Ballo in Maschera”, 1976) si Verona (aCarmen”, 1984).Scris de DSA

Nunta lui Beverly Mitchell cu Michael Cameron, de profesie contabil, celebrata zilele trecute an Italia, a fost se pare de bun augur si pentru cuplul format de Justin Timberlake si Jessica Biel. Domnisoara de onoare la nunta colegei sale din serialul de televiziune care le-a consacrat, „7th Heaven”, Jessica Biel pare sa fi prins buchetul. Vacanta romantica pe care a petrecut-o la Roma an asteptarea nuntii l-a convins pe Justin Timberlake sa o ceara de nevasta. Cantaretul de 26 de ani a angenuncheat an fata iubitei sale si fara ezitare i-a jurat iubire eterna, conjugala. Jessica Biel a acceptat. Ramane sa-i admiram inelul de logodna!Scris de DSA

Copiii din cartierul Letea care invata la Scoala aNicolae Iorga” de pe strada Bicaz trebuie sa plece de acasa cu incaltaminte de schimb. Din cauza unor lucrari efectuate chiar pe drumul spre unitatea de invatamant, elevii sunt nevoiti sa poarte cizme, pentru a putea trece prin noroaie. Parintii se plang ca isi trezesc odraslele cu o jumatate de ora mai devreme, sa aiba timp sa ocoleasca mocirla din cartier.

Cosmar pentru elevii din cartierul Letea care sunt inscrisi la Scoala aNicolae Iorga” de pe Bicaz. Atunci cand ploua, ca sa ajunga la cursuri in timp util, ei sunt nevoiti sa se trezeasca cu o jumatate de ora mai devreme. Totodata, scolarii nu trebuie sa uite sa aiba cu ei incaltaminte la schimb. aAm facut un ocol tocmai pe la locuintele ANL, ca sa mai scapam de noroi. E jale atunci cand ploua Nici nu mai stiu ce sa facem ca sa ajungem cu copiii curati la scoala. Astazi (ieri n.a.) mi-a fost si groaza sa plec de acasa. Uitati-va la noi, in ce hal suntem”, se plange Nicoleta Nanu, o mamica revoltata. Noroiul de pe strazile cartierului, dar mai ales din zona trecerii peste linia ferata i-a determinat pe toti parintii fara mijloc de transport sa faca ieri un ocol si mai mare, pentru a scapa cu pantofii cat de cat curati. aOdata a fost o pasarela in zona, facuta de cei de la Letea. Si soseaua pana la linia ferata era foarte buna. Dar s-a construit un bloc in zona, iar strada a fost facuta praf. La fel si pasarela. Acum am ajuns sa trecem ca sobolanii pe sub conductele de la CET. Nu mai vorbesc de pericolul la care ne expunem trecand peste linia ferata. Colac peste pupaza s-au mai facut si sapaturi in zona, iar noroiul e cat lumea de mare. Efectiv nu ai cum sa ocolesti”, spune si Cornelia Mardare, o bunica ce are grija de nepotul scolar.

aEste bataie de joc!”

Scurtatura dintre cartierul Letea si strada Bicaz este folosita de toata lumea, nu numai de elevi. Ieri la ora pranzului, Irina Sabin cu greu a putut sa razbata cu carutul copilului prin noroiul cleios de pe strada Letea. aM-am chinuit mult, ca nu am avut incotro. Dar este bataie de joc ce se intampla. E clar ca autoritatile nu-si fac datoria”, spune maniosa femeia. Si sotul ei, care a ajutat-o, nu s-a putut stapani si a dat drumul suvoiului de sudalme la adresa celor din Primarie. aFilmati, ca merita! Uitati cum arata un oras european! Cat ar trebui sa ocolim ca sa scapam de noroi?! Cativa kilometri! De aceea preferam scurtatura”, spune furios barbatul. Bacauanii din cartierul Letea sunt de parere ca daca autoritatile locale ar mai cobori din masinile lor luxoase si ar lua cartierele la pas, ar da doar in gropi si noroi.

Scris de Lili Adochitei

Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate nu mai elibereaza bacauanilor care calatoresc in statele Uniunii Europene certificatul de asigurat. In locul acestuia, solicitantii vor primi cardul european de sanatate. Dupa o intrerupere de mai bine de un an, se reia eliberarea documentului care ne pune pe picior de egalitate cu cetatenii UE in privinta asistentei medicale de urgenta. Timp de mai bine de un an, romanii au calatorit prin statele Uniunii Europene avand asupra lor o banala foaie de hartie in locul cardului european de sanatate. Autoritatile au dat in repetate randuri asigurari ca acest certificat este perfect valabil in UE. In ciuda declaratiilor linistitoare, au fost cazuri de bacauani care au intampinat greutati atunci cand au avut nevoie de servicii medicale in strainatate. Cele mai multe situatii semnalate la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Bacau s-au petrecut in Italia. Autoritatile din Peninsula nu au recunoscut valabilitatea certificatului. Potrivit reprezentantilor Casei de Asigurari din judetul nostru, neintelegerile au fost spulberate, insa pacientii au tras o spaima din cauza costurilor imputate. Pauza de peste un an in eliberarea cardurilor de asigurat a fost determinata de expirarea contractului incheiat de Casa Nationala de Asigurari pentru tiparirea acestora. Au contribuit la intarziere procedura greoaie de licitatie si contestatiile participantilor. aLicitatia s-a incheiat si s-a reluat tiparirea cardurilor, ne-a declarat dr. Mihai Ichim, purtator de cuvant la CJAS. Acestea sunt din plastic, iar costul lor este suportat din bugetul asigurarilor sociale de sanatate. Asiguratii nu platesc nimic la primirea cardului”. Pentru a intra in posesia acestuia, solicitantul trebuie sa se prezinte la sediul Casei de Asigurari cu un act de identitate si dovada calitatii de asigurat. Ei vor completa o cerere si vor indica domiciliul si ora la care pot fi contactati. In termen de 7 zile, cardul le va fi livrat prin curier. In cazul in care nu vor fi gasiti acasa, titularii pot ridica documentul de la sediul firmei de curierat, in termen de 15 zile. Dupa aceasta perioada, cardul poate fi recuperat de la Casa de Asigurari. De la 1 ianuarie 2007, romanii au dreptul la asistenta medicala de urgenta in toate tarile Uniunii Europene. Cardul nu acopera decat acest tip de servicii si nu poate fi utilizat pentru tratament sau interventii chirurgicale prestabilite. Valabilitatea sa este de 6 luni, dar poate fi prelungita in caz de nevoie. Scris de Doina Mincu

Abuzurile justitiei sunt la ordinea zilei. Magistratii, fie ei judecatori sau procurori, de multe ori ies din limitele legii, pentru a lasa drum liber intereselor politice sau de alta natura care se insinueaza, mai mult sau mai putin pe fata, in bunul mers al justitiei. Un exemplu flagrant de tergiversare a unui proces este cel al fostului primar si apoi consilier local din Comanesti, Dorinel Miron, care a atestat” pe propria-i piele acompetenta si verticalitatea” sistemului juridic autohton.

Dorinel Miron a fost primar al Comanestiului din partea PSD intre 2000-2004, ulterior fiind ales consilier local din partea aceleiasi formatiuni politice. Pe data de 4 august 2006, Miron si-a dat demisia din PSD nestiind ca astfel urma sa-si piarda mandatul de consilier, deoarece pe data de 11 august 2006 ar fi trebuit sa intre in vigoare o serie de modificari legislative prin care se prevedea un nou caz de incetare a mandatului de consilier, pentru cei ce pierd calitatea de membru al formatiunii politice din partea careia au fost alesi. Toata tevatura vizavi de acest caz de incetare a mandatului a fost insa declarata neconstitutionala prin decizia 61/18.01.2007 a Curtii Constitutionale, prin urmare efectele juridice ale proaspetelor modificari incetand de drept. Cazul, prin urmare, nu a mai putut fi aplicat alesilor locali din 2004, cand legea nu era in vigoare, urmand sa functioneze incepand cu noile mandate, din 2008. Oricum, Dorinel Miron nu se inscria in tiparul legal, din simplul motiv ca-si depusese demisia inainte de intrarea in vigoare a noului caz de incetare a mandatului. Cu toate acestea insa, dupa mai bine de un an PSD si-a tras pe seama ca Miron nu mai este membru de partid si in septembrie 2007, la mai bine de un an de la depunerea demisiei, a facut adresa catre Consiliul Local din Comanesti si a cerut vacantarea postului.

Mismas pe fata

Consiliul Local, obedient, a luat la cunostinta sesizarea PSD si a constatat vacantarea postului, in ciuda argumentelor legale prezentate mai sus. Mai rau, alesii locali din Comanesti s-au substituit si instantei de la Judecatoria Moinesti, ce ar fi trebuit sa valideze supleantul pentru locul vacantat, si a trecut si la validare. Contra legii, ca asa se poarta pe la noi. Dupa cum era si normal, Dorinel Miron a atacat hotararea de consiliu local, conform prevederilor Legii 249/2006. In plus, acest act normativ prevede o procedura speciala, de maxima urgenta (cuvantul celeritate ar trebui sa le sune cunoscut anumitor magistrati). Concret, contestatia poate fi introdusa direct la instanta in 10 zile de la comunicare si trebuie solutionata in maxim 30 de zile de la inregistrare.

Bataie de joc magistrala

Instanta pur si simplu si-a batut joc atat de prevederile clare ale legii, cat si de consilierul care a avut nesansa de a ajunge in fata ei. Pur si simplu procesul a fost tergiversat nejustificat pana la expirarea mandatelor 2004-2008, cand actiunea lui Dorinel Miron devenea lipsita de importanta. Primul complet pe masa caruia a poposit dosarul a amanat decizia cat s-a putut, iar apoi, inexplicabil, a respins actiunea motivand cu exceptia introducerii tardive a contestatiei. Probabil ca la unii judecatori metoda calendarului este inca la nivel de dilema existentiala, pentru ca altfel nu se explica de ce s-a respins o actiune introdusa in termen (plangerea a fost depusa in ultima zi). Probabil ca, stiindu-se ca, legal, Dorinel Miron avea dreptate si putea reveni in Consiliul Local unde era un fel de ghimpe in coasta liberalilor, s-a recurs la o stratagema deloc etica si legala, prin invocarea unei exceptii inexistente. Judecatorii probabil s-au bazat pe faptul ca hotararea data in prima instanta era, conform legii speciale, irevocabila, si prin urmare nu putea fi atacata cu recurs, ceea ce i-a linistit in eventualitatea trecerii in palmares a unor sentinte modificate de instanta superioara.

Jocul de-a justitia

Nedorind sa se dea batut, Dorinel Miron a facut, prin avocatul sau, Gabriel Ionita, contestatie in anulare, o cale extraordinara de atac, ceea ce a facut ca sa mai dureze inca trei luni pana la urmatorul termen de judecata. Problema a aparut in legatura cu faptul ca astfel de cai de atac sunt judecate de aceeasi instanta, adica de colegii celor ce au dat prima hotarare. Mai mult, culmea culmilor, initial pentru solutionarea contestatiei a intrat acelasi complet de judecata ce a emis hotararea contestata. Gabriel Ionita a recuzat completul si astfel s-a ajuns la alti judecatori, care au avut curajul de a admite contestatia si, pe fond, dupa amanari de aproape 6 luni, au dat castig de cauza lui Dorinel Miron. Noul complet a anulat hotararea de consiliu local si au evidentiat greseala grava din sentinta emisa de colegii intru profesie.

Efecte nule

Tergiversarile lipsite de orice fundament legal au facut ca acum, dupa ce a fost castigat litigiul, Dorinel Miron sa nu se mai poata bucura de avantajele unei astfel de hotarari, adica redobandirea postului de consilier local. Este vorba de reprezentarea cetatenilor, de promovarea unor proiecte de hatarare si asa mai departe. Practic, fostul consilier poate sa puna in rama decizia instantei care si-a batut joc de drepturile care ii sunt garantate de legile in vigoare. Dorinel Miron a declarat, in legatura cu performantele justitiei: „Sunt in situatia aberanta in care, desi am castigat, dupa un an de cand am introdus contestatia in instanta, nu am ce sa fac cu dreptatea recunoscuta atat de tardiv de justitie! Pai daca legea a prevazut pentru situatia mea un termen maxim de 30 de zile pentru solutionarea contestatiei, tocmai pentru a ma putea intoarce in timp util in Consiliul Local, si instanta intelege sa-mi dea dreptate dupa un an, cand mandatul meu a incetat oricum, unde mai e dreptatea? Unde mai e justitia impartiala, care trebuie sa fie mai presus de orice interese politice? Pentru ca aici a fost un caz de ingerinta politica, cu scopul de a mi se amana solutionarea litigiului cat mai mult posibil. Si ce metoda au gasit? Cea mai ordinara cu putinta, au spus ca am depus cererea prea tarziu, desi era de ajuns sa socotesti pe calendar sa constati ca am depus-o in termenul de 10 zile!” Un gust amar lasa si punctul de vedere al avocatului Gabriel Ionita, care a reusit, finalmente, sa obtina o sentinta favorabila, dar totalmente inutila. „Din pacate, desi am castigat acest proces, raman cu gustul amar ca iata, in Romania zilelor noastre, mori cu dreptatea in mana. Ce pot sa-i spun clientului meu acum, cand are o hotarare favorabila de care nu se poate folosi? Ca de fapt X sau Y sunt de vina? Sau sa vorbesc in general, de eternele vicii ale sistemului? Are vreun rost, stiind ca ma voi mai intalni cu respectivele persoane in instanta si ca acestea n-au sa ma poata privi in ochi, dar in schimb adreptateaa tot ei au sa o imparta, poate in acelasi mod? Practic, concret, putem noi face ceva? Exista sanctiuni pentru asemenea neglijente? Si la intrebarea aceasta nu-mi raspundeti cu citate din legi, pentru ca ele nu au ramas decat niste citate…”, a declarat Ionita.

Se va merge mai departe

Dorinel Miron este decis sa nu lase lucrurile asa. Judecatorii care l-au privat de dreptul de a-si reprezenta concetatenii in consiliul local trebuie trasi la raspundere pentru ca au aplicat legea dupa bunul lor plac. aDe aici, ma duc la CEDO tocmai pentru a se constata reaua credinta a judecatorilor si pentru ca statul sa-i traga pe acestia la raspundere. Mai mult, intentionez sa fac plangere pentru abuz in serviciu impotriva tuturor celor care au semnat si initiat proiectul de hotarare constatat acum ca fiind nelegal, pentru ca abuzurile si sicanele primarului liberal din Comanesti nu s-au incheiat aici. Pe de alta parte, tin sa le multumesc magistratilor care au avut taria, probitatea morala si profesionala de a recunoaste greselile colegilor lor si de a-mi da dreptate, chiar daca atat de tarziu, pentru ca vina a apartinut primului complet care a avut de indeplinit o comanda politica.”Scris de Emilian Berceanu

Primarul Romeo Stavarache, fostul viceprimar Nicolae Onica, secretarul Ovidiu Popovici si directorul economic sunt acuzati ca, anul trecut, au creat un prejudiciu in bugetul local de peste 40 miliarde de lei vechi. Expertii de la Curtea de Conturi s-au adresat instantei si au cerut chiar sechestru asigurator pe bunurile celor patru persoane.

Prin Hotararea de Consiliu Local nr. 370, din 28 decembrie 2006, s-a stabilit ca 2500 de functionari publici din cadrul Primariei sa beneficieze, luna de luna, de unele sporuri de securitate in munca. Astfel, pe langa chenzina, in buzunarul salariatilor urma sa intre si suma de 6 milioane de lei vechi, 2 milioane pentru acoperirea cheltuielilor de medicamente si tratament, pentru conditii de stres si cheltuieli de transport, 2 milioane au fost prevazute pentru o masa calda, iar 2 milioane pentru vestimentatie. In prima faza, a reactionat Prefectura, care a cerut Consiliului Local sa anuleze aceasta hotarare. aUrmand procedura legala, am atacat hotararea in contencios administrativ si am cerut instantei anularea ei”, a declarat prefectul de atunci Gabriel Berca. Numai ca instanta a dat castig de cauza Consiliului Local, iar din luna aprilie 2007, functionarii publici din Primarie au inceput sa primeasca abonusul”, care reprezenta mai mult de jumatate din salariul lor net.

Curtea de Conturi a intrat pe fir

Lucrurile n-au ramas batute in cuie. Dupa verificarea contului de executie si a bilantului contabil pentru anul 2007 al Primariei Bacau, specialistii de la Curtea de Conturi au constatat ca s-au facut plati nelegale care au determinat prejudicierea bugetului unitatii. In privinta abonusului” primit de salariati, expertii de la Directia de Control Financiar Ulterior Bacau au fost categorici. aEfectuarea din bugetul local a unor cheltuieli de natura celor mentionate nu intruneste conditiile de legalitate, deoarece cheltuielile finantate din bugetul local sunt supuse principiilor cadrului general si procedurilor privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice locale, cum sunt reglementate de Legea 273 din 2006″, precizeaza reprezentantii Curtii de Conturi.

Sechestru asigurator pe bunurile celor din staff-ul Primariei

Pentru anul 2007, expertii contabili au stabilit un prejudiciu de 4.102.397 lei in bugetul Primariei, la care se adauga si dobanda de 375.421,92 lei. Din acest motiv, reprezentantii Curtii de Conturi Bacau au sesizat instanta de la Tribunalul Bacau, de aceasta gaura in bugetul local fiind considerati raspunzatori primarul Romeo Stavarache, fostul viceprimar Nicolae Onica, secretarul Ovidiu Popovici si directorul economic. Daca Stavarache a cerut respingerea actiunii Curtii de Conturi ca fiind nefondata, secretarul Popovici s-a justificat onorabil. El a spus expertilor contabili ca nu a facut decat sa respecte contractul colectiv de munca si o hotarare judecatoreasca. Cu toate acestea, reprezentantii Directiei de Control Financiar Ulterior au fost de neclintit. aSolicitam instantei masuri asiguratorii in limita valorii prejudiciului constatat prin introducerea sechestrului asigurator asupra bunurilor ce apartin persoanelor facute raspunzatoare”, au cerut expertii Curtii de Conturi. Ei au mai spus ca mentinerea sanatatii si securitatii muncii nu se realizeaza prin acordarea unor sume de bani salariatilor unitatii, ci prin asigurarea cadrului organizatoric adecvat.Scris de Lili Adochitei

Serviciul Judetean de Ambulanta a intrat din nou in criza financiara. Dupa ce a intarziat cu doua saptamani plata salariilor pe luna august, acum nu are bani pentru cheltuielile pe luna septembrie. Conducerea SJA si CJAS se acuza reciproc de lipsa de colaborare.

Abia ce a rezolvat problema banilor pentru salariile pe luna august, care au fost platite cu o intarziere de doua saptamani, ca Serviciul Judetean de Ambulanta (SJA) se confrunta acum cu o noua criza financiara. Daca luna august a fost finantata doar la jumatatea valorii din contractul incheiat cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS), din septembrie SJA este total descoperit. aPe septembrie si celelalte luni care au ramas din acest an nu mai avem contract, deci nici finantare, ne-a spus doctorul Sorin Enescu, directorul SJA Bacau. Acum mai avem in cont doar 300.000 lei”. Dar pentru cheltuielile de personal si celelalte strict necesare (medicamente, carburanti, cauciucuri etc.) pe fiecare luna unitatea are nevoie de cel putin 1.100.000 lei. Pentru septembrie, insa, ii trebuie 1.400.000 lei. Diferenta de bani, de 650.000 lei, pentru a completa fondul de salarii din august a fost obtinuta in urma demersurilor facute de catre directorul SJA direct la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS).

Casa da vina pe seful de la Ambulanta

Reprezentantul CJAS, Viorica Draganuta, director adjunct, a declarat ca vina pentru situatia in care se afla acum SJA este a managerului acestuia, dr. Enescu. „Stiam ca Ambulanta are probleme. Am discutat cu conducerea si am solicitat de la CNAS 650.000 lei pentru luna august si inca 450.000, pentru realizarile lor din septembrie. Ni s-a promis o alocare de fonduri la urgenta pentru lunile august si septembrie. Am stabilit cu dr. Enescu sa faca si SJA demersuri. Managerul de la SJA a gresit, insa. S-a dus la Bucuresti si a cerut 6,5 miliarde lei vechi. Am primit imediat telefon de la CNAS. Am fost intrebati de ce am cerut o suma atat de mare, iar managerul doar atat. Bineinteles ca s-a aprobat suma solicitata de dr. Enescu.” Directorul adjunct al CJAS nu stie cum se va rezolva criza de la Ambulanta. aAsteptam rectificarea bugetara. A fost promisa pentru inceputul lunii octombrie, dar nu avem alte informatii”. Directorul SJA, insa, sustine ca a cerut numai 650.000 lei pentru a incheia luna august urmand sa solicite imediat si sumele pentru celelalte luni, ceea ce a si facut. Doctorul Sorin Enescu mai declara: aLa Casa de Sanatate Bacau noi am trimis hartiile pentru august. Ce au inaintat ei Casei Nationale, nu stiu. Nu mi-au spus inainte de a merge eu la Bucuresti ce suma au cerut. Si chiar daca as fi fost pus in tema, 450.000 lei tot nu ar fi ajuns pentru septembrie, cand noi avem nevoie de cel putin un milion de lei”. Viorica Draganuta a concluzionat insa ca lipsa de colaborare a managerului de la SJA cu CJAS a creat aceasta situatie.Scris de Doina Mincu, Elena Tintaru

aIn Statele Unite la ora scrierii acestui articol continuau dezbaterile pe seama planului de salvare a pietei financiare propus de Paulson si sprijinit de administratia Bush. (…) Este cat se poate de firesc ca senatorii si deputatii sa nu voteze cu ochii inchisi cheltuirea imensei sume de 700 miliarde de dolari (…)”. Daca cele de mai sus vi se par cunoscute, nu va inselati deloc, caci citatul reprezinta un fragment din incheierea articolului din saptamana precedenta.
Realitatea a confirmat pe deplin cele previzionate de mine, iar acum sunt in aceeasi situatie, fiind din nou in postura de a incerca sa anticipez rezultatul votului dat de legislativul american. Opinia mea nu a suferit modificari, personal fiind convins ca in crize de o asemenea anvergura este de preferat sa actionezi decat sa lasi lucrurile sa se rezolve de la sine, caci se pare ca dimensiunile actualei crize depasesc cu mult limitele intre care ar fi putut sa functioneze cu succes autoreglarea sistemului. Eu prefer expresiei asa alegi raul cel mai mic” formularea urmatoare: asa faci tot ceea ce trebuie pentru atingerea obiectivului benefic vizat”.
In continuare vreau sa revin asupra unor aspecte statistice referitoare la precedentele crize bursiere din SUA. Urmatorul tabel, care sintetizeaza toate perioadele de crestere (+) peste 20%, respectiv scadere mai mare decat -20% (-) pentru indicele S7P 500 incepand din anul 1942 este cat se poate de elocvent:
Reamintind faptul ca statistica trebuie considerata doar un instrument, nu pot sa nu remarc faptul ca in prezent descresterea inregistrata de S&ampP de la ultimul sau maxim este de -27%, valoare situata doar cu putin sub media scaderilor inregistrate in perioadele analizate (-30.57%), iar durata actualei perioade bear, de 431 de zile, a depasit deja durata medie a unei perioade descrescatoare (393 de zile).
Un alt element interesant pe care l-am remarcat studiind evolutia S&ampP din 1900 si pana in prezent este acela ca, in ultimele perioade, tendinta a fost ca recesiunile sa aiba in general durate din ce in ce mai scurte, in timp ce perioadele de cresteri sunt caracterizate de durate semnificativ mai lungi. Spre exemplu media duratei primelor trei recesiuni de la inceputul secolului trecut este de aproape 600 de zile, in timp ce media duratei ultimilor trei recesiuni incheiate este de 308 de zile.
Pentru cei mai pesimisti, iata inca o cifra de natura a oferi incredere in perspectiva: media duratei ultimilor trei perioade bull (de crestere) a fost de 2114 zile, ceea ce tradus in ani inseamna 5 ani, noua luni si doua saptamani!

Investitii profitabile tuturor!

Autorul poate fi contactat pe email:alexandru.finaru@intercapital.ro , la tel 51.51.75, sau la sediul Intercapital Invest Bacau, Cladirea Albastra et. 6.Scris de Alexandru Finaru

In vreme ce noi ne consumam energiile ofticandu-ne din cauza escrocheriilor celor mai multi dintre politicienii nostri, SUA traieste o criza care aminteste de Marea Depresiune Economica din anii „30. Speriati de tornada bancara americana, europenii importanti au organizat un mini-summit de urgenta, pentru a preveni efectele negative. Personal, am resimtit efectul acestei crize ca pe un potential razboi mondial. Un economist celebru a spus ca marile inventii ale omenirii sunt focul, roata si sistemul bancar. Imaginati-va ce s-ar intampla daca, fie si pe termen scurt, aceste (super)achizitii ale spiritului ar intra in criza profunda. Actualul deranj din sistemul bancar american ne scuteste de acest exercitiu sumbru de imaginatie. Americanii au hotarat, dupa dezbateri aprinse, alocarea a 700 de miliarde de dolari, din banii contribuabililor, pentru salvarea bancilor amenintate de faliment. Este cea mai mare interventie a statului pe piata, dupa criza anilor „30. Planul evadarii din criza va fi insotit de masuri care vor avea ca scop aimblanzirea refractarilor”. Masura va permite creditelor ainghetate” sa inceapa sa circule din nou, prevenind recesiunea. Se spera ca, gratie acestei interventii, produsele bancare atoxice” vor fi eliminate din sistem. Cele 700 de miliarde de dolari sunt apreciate, la noi, confuz, ca fiind: imprumut al statului, ajutor de stat sau subventie. Unora – chiar si multor americani – le este teama sa recunoasca faptul ca parlamentarii au aprobat o subventie, adica un ajutor banesc nerambursabil acordat (de stat) in scopul atenuarii efectelor sociale ale modificarilor economice de structura. A vorbi, in economia de piata, despre subventii cu o valoare atat de mare este ca si cum l-ai invita pe diavol la cura de tamaie sau pe un sfant intr-un sejur in iad. In teoria economiei de piata, aceasta interventie a statului american va reprezenta un reper. Cel putin pe termen scurt, adeptii occidentali ai teoriei convergentei sistemelor economice vor jubila, pentru ca gestul disperat al americanilor aminteste de sistemul economic planificat. In Romania, brusc, populatia a realizat importanta sistemului bancar simultan cu potentiala majorare a salariilor profesorilor. Pana acum, desi se stia ca exista fosti tortionari/activisti cu pensii mai mari de zece ori decat salariile profesorilor, desi alte catogorii socio-profesionale bugetare castiga in mod curent, lunar, peste suta de milioane – ca sa nu fie corupte, desi sunt infratite cu jaful – n-a fost perceputa aceasta presiune. A fost deschisa, la noi, o cutie a Pandorei in care frustrarea si invidia, asmutite de saracie, isi vor face, in curand, mendrele violent, orizontul fiind, deja, teatrul de operatiuni al zvarcolirilor unei inflatii care ne va aminti ca, desi cunoastem faptul ca banii sunt cei care iriga sistemul economic, nu stim sau nu vrem sa pretuim sanatatea lor.Scris de Ion Fercu