Averi considerabile in randul politistilor. Majoritatea lucratorilor din Inspectoratul de Politie Judetean (IPJ) Bacau nu au de ce sa planga. Si nici de ce sa-si faca probleme pentru ziua de maine. Mai ales sefii. Dar sunt si cativa agenti care se pot lauda ca au averi frumusele: apartamente, case de vacanta, masini si chiar bani in cont.

Marea majoritate a politistilor au venituri considerabile si averi de invidiat. Asta daca e sa ne luam dupa declaratiile de avere pe care si le-au actualizat in acest an. Seful cel mare, comisarul sef Stefan Alexa, mai marele Inspectoratului, isi declara un venit anual pe declaratia de avere de 102.226 lei. Un calcul simplu si rezulta o remuneratie de… 8500 lei lunar, adica nu mai putin de 85 milioane de lei vechi. La acestea se adauga 250 mp teren agricol in comuna Saucesti, un apartament in Bacau, o masina Opel si un apartament in Iasi, judetul de unde a venit pe meleagurile noastre in urma cu mai bine de patru ani. Nici adjunctii IPJ nu stau rau. Comisarul sef Vasile Oprisan are un venit anual de 90.574 de lei, 12.496 mp teren arabil in aceeasi comuna Saucesti, ca si sefu”, un apartament de 51,4 mp si o garsoniera de 34,4 mp in Bacau, un autoturism Volkswagen Passat si un cont in banca de peste 27.000 RON, deschis in anul 2007. Cel de al doilea adjunct al Inspectoratului de Politie Bacau, comisarul sef Ionel Mirica, are si el un venit anual de 65.000 de lei. La acesta se adauga un apartament de 77 mp in Bacau si un autoturism marca Ford Focus, achizitionat in anul 2002. In schimb, are si o datorie in banca de 7.500 euro, cu scadenta in anul 2009.

Nici sefii amai mici” nu stau rau

Seful Politiei Municipiului Bacau, comisarul sef Gheorghe Gavrila, a trecut si el pe declaratia de avere un venit anual de 109.118 lei, insa salariul lui lunar este de circa 50 de milioane de lei. La terenuri si alte bunuri, Gavrila declara ca mai este proprietarul de drept al unul teren extravilan de 800 mp in comuna Margineni, al unui apartament in Bacau si al unei garsoniere in Bucuresti, iar in 2008 a mai achizitionat si o casa de vacanta in aceeasi comuna Margineni. Tot el mai are si un autoturism marca Volkswagen. „Mana lui dreapta”, cms. sef Gheorghe Stanga, adjunctul Politiei Municipiului Bacau, nu sta rau. Acesta chiar a avut ce sa completeze la declaratia de avere, avand in vedere ca are un venit anual de 65.000 de lei (circa 54 de milioane de lei lunar): un apartament in Onesti, un alt apartament in Bacau, o casa de vacanta in comuna Manastirea Casin, 1.800 mp teren intravilan, in aceeasi comuna, un autoturism Volkswagen Passat TDI. E drept ca are si un credit la banca de 80.000 RON, scadent in 2020, dar si o ipoteca de 55.395 lei, pana in 2025.

Bosii din teritoriu, amodesti”

Sefii sectiilor de Politie din teritoriu, nu sunt nici ei modesti la capitolul venituri. Seful din Onesti, cms. sef Emil Morosanu are 62.495 lei venit anual, 4.836 mp teren intravilan (din 1999) si alti in 1.739 mp teren extravilan (din 2006) in oras, un apartament si o casa de locuit in Onesti, dar si un autotursim Opel Astra Caravan (din 2005). Seful din Moinesti, cms. Gelu Margina este si el bogat… din donatii. El are 63.600 lei venit pe an, 1.950 mp teren intravilan, 2.500 mp teren forestier in zona Moinestiului (ambele donatie de la bunici), o casa de locuit in comuna Poduri (donatie de la bunici), un autoturism Peugeot, dar si un cont in banca din acest an de 18.000 de lei. Adjunctul lui, comisar Mircea Chiriac are si el cheag: teren arabil si unul forestier in comuna Oituz (amblele mostenire), un teren intravilan in Moinesti, din 2005, apartament in Moinesti, bijuterii de 5.000 de euro si un autoturism Skoda Octavia. Toate la un venit incasat pe an de 50.000 lei. Seful Postului de Politie Tg. Ocna, cms. sef Ioan Lucian Nastasiu are un venit anual de 50.400 lei, 1.315 mp teren in comuna Oituz, apartament in Onesti, casa de vacanta in Oituz, masina. Seful Politiei Buhusi, cms.sef Ioan Chiriloiu are un teren intravilan in Buhusi, casa de locuit in acelasi oras, doua autoturisme (un AUDI A6 si o Dacia) si un venit pe an de 40.000 de lei.

Sefii de birou si servicii sunt la concurenta

Interesant este, daca tot am gasit informatia in documentarile noastre, ca nici un sef de birou din IPJ nu se poate plange. Un prim exemplu, comisar sef Ioan Nichitus, sef birou Ordine Publica are trecute urmatoarele informatii in declaratie de avere: teren agricol (1997) in Botosani – mostenire parinti, teren agricol (1991) in comuna Saucesti, apartament Bacau, casa de locuit Saucesti, doua masini, venituri suplimentare din activitati agricole si premii, venit anul ca angajat IPJ – 50.000 lei. Declaratia de avere a comisarului sef Iulian Manaila – sef serviciu prezinta: un teren intravilan in „buricul” Bacaului, pe strada I.S. Sturdza, de 594 mp, o garsorniera in Bacau si o casa de vacanta in comuna Margineni. Seful de la Resurse Umane, comisar Vasile Ardeleanu – sef serviciu are doar un apartament in Bacau, doua autoturisme, venit pe an de 65.000 de lei, dar si un crepdit in banca de 65.000 de lei. Comisarul Costica Blaj – de la Serviciul Financiar sta mult mai bine. El are 2 ha teren intravilan in judetul Neamt, 1.500 mp teren intravilan in comuna Racova, 2 apartamente in Bacau, o casa in judetul Neamt (mostenita) si un autoturism. Un alt sef serviciu la IPJ Bacau, ofiter Marius Sergiu Popa pare si el destul de bogat cu doua apartamente in Bacau, un autoturism Skoda si doua depozite in banca in valoare de peste un miliard de lei. Un alt exemplu, ales aleator – Marius Bolocan, angajat la Inspectorat ca sef birou, care a reusit sa stranga o avere considerabila: 684 mp intravilan in judetul Neamt, 750 mp extravilan in comuna Hemeiusi- Bacau, un apartament in Bacau, o casa de locuit in Piatra Neamt, o Dacia 1310, dar si o Skoda Fabia din 2007, toate la un salariu de 40.000 RON, pe an. E drept ca omul in cauza are si doua credite bancare, unul de 83.000, in lei si altul de 15.700, in euro.

Agentii si ofiterii trebuie sa se multumeasca mereu cu amai putin”

Am cautat, pentru comparatie, si salariile agentilor de politie si cele ale ofiterilor fara functii de conducere. E bine, e rau? De exemplu, agentul Iulian Zanoaga, ales la intamplare, se poate lauda doar cu un venit anual de 18.000 lei (adica in jur de 15 milioane pe luna) si o Dacia 1310 (an 1998). In schimb, ofiterul Sebastian Vraciu, la un salariu de 25.000 de lei pe an (circa 20 de milioane de lei pe luna) are deja o avere ce consta in: 400 mp intravilan Bacau, 120 mp casa locuit Bacau si un autoturism marca Opel Astra.
Scris de Roxana Neagu

Un bacauan se plange ca a fost jecmanit de o firma de modeling, care i-a promis ca-i promoveaza copilul. Reprezentantii societatii Oxygen Models spun ca e nevoie de timp pentru ca micutii sa faca moda si publicitate. Saptamana trecuta, si o colega de la Trustul de Presa Desteptarea a fost arecrutata”, dar agentia s-a debarasat de ea, dupa ce a refuzat sa plateasca o taxa de inscriere.

Marius Hriscu nu mai are liniste de cand si-a dat seama ca a fost inselat de o agentie de modeling din Bacau. aS-a intamplat in data de 1 septembrie. Sotia mea se afla in fata Luceafarului cu baietelul, care are patru ani si jumatate, cand a fost acostata de o persoana. Individul respectiv s-a recomandat ca fiind de la firma de modeling Oxygen Models si ca este in cautare de copii care sa fie promovati in moda si publicitate. Tanarul i-a spus sotiei ca baiatul meu are potential si ca poate ajunge o vedeta bine platita”, povesteste Hriscu. Orbita de mandrie si incantata de perspectivele sublime pentru copilul ei, mama nu a stat mult pe ganduri. Ea a mers la sediul agentiei unde a semnat un formular de inscriere si a platit o taxa de 50 lei. aSi mie mi s-a parut o oportunitate extraordinara pentru copil. A doua zi am mers cu baiatul la sediul firmei, unde i s-au facut doua poze si tot atunci mi s-a spus ca vom fi contactati intr-o luna de zile”, declara tatal.

aAsta e hotie!”

La inceputul lunii octombrie, Marius Hriscu s-a dus din nou la agentia de modeling pentru a afla ce se mai aude cu promovarea copilului. aMi s-a spus sa astept. Cat timp?! Nu stiu. Am mai stat doua saptamani si iarasi am fost prezenti la ei. Degeaba! Atunci am cerut sa mi se dea banii, cei 50 lei, insa mi s-a spus ca nu se poate”, reclama suparat tatal. Ieri dimineata, Hriscu a mers iarasi la sediul firmei Oxygen Models, insa o domnisoara i-a recomandat din start sa astepte. aDupa o luna se va publica fotografia copilului pe site si apoi asteptati ca va contactam noi. Banii nu se restituie”, a spus sec Maria Dinca. aAsta este hotie, crede Hriscu. A trecut o luna si jumatate, nu una. Ieri (miercuri, n.a) am mers la Protectia Consumatorilor, iar acum ma duc sa reclam si la Sectia 2 Politie”.

Promovare la Sfantu” Asteapta

Informatia ca un ziarist le-a calcat pragul a ajuns repede la administratorul firmei din Craiova. aIi dau banii inapoi, ca 50 de lei nu reprezinta o suma pentru mine. Ganditi-va ca sunt un nume pe piata, din moment ce ma cauta Catalin Botezatu. Eu am un an de zile la dispozitie sa fac promovarea amatorilor. Si nu in moda, doar in publicitate”, ne-a spus Andrei Savu, administratorul firmei Oxygen Models cu sediul in Craiova. Si seful filialei din Bacau s-a straduit sa ne faca sa intelegem ce treaba serioasa e aici. aNoi publicam pozele pe site si atunci cand se face o prezentare de moda sau apare un catalog, se face o selectie”, a spus Ionut Baiatu. aSeful” nu a suflat o vorba despre banii promisi avedetelor” la recrutare, sau posibilitatea acestora de a fi cunoscute in strainatate.
Cine nu plateste, nu ajunge in moda!

Tinta reprezentantilor firmei Oxygen Models nu sunt doar copiii, ci si adultii. Chiar saptamana trecuta, una dintre colegele de la Trustul de Presa Desteptarea a fost arecrutata” in fata Luceafarului chiar de seful Baiatu. Acesta i-a spus ca arata bine si poate sa o ajute sa promoveze in modeling. Ziarista a mers pana la sediul firmei, iar acolo a luat-o in primire o fatuca buna de gura. aMi-a spus ca sunt frumoasa si in doua saptamani pot sa prezint moda. A zis sa dau o taxa de 50 lei, dar am refuzat sa fac acest lucru. Am primit asigurari ca o sa-mi scot banii pentru ca, dupa prezentarile de moda, voi ramane cu hainele”. Cum noua achizitie nu parea dispusa sa bage mana in buzunar, cei de la firma i-au dat papucii imediat. Scris de Lili Adochitei

aPensiile foarte mici, de 3 lei, 2 lei sau 20 de lei, sunt de fapt ajutoare sociale, indemnizatii care au fost acordate inaintea intrarii in vigoare a legii 19 si au fost platite an continuare”, a declarat joi ministrul Muncii, Mariana Campeanu, an cadrul unei conferinte de presa. Pensionarii cu venituri mici vor primi ajutoare speciale din partea statului, promite ministrul Muncii. Controversatul caz al matusii Ioana, care primeste doar o indemnizatie an valoare de trei lei, a fost dat drept exemplu an acest sens de Mariana Campeanu. aMatusa Ioana va primi un ajutor an valoare de 20 de milioane de lei vechi ampreuna cu alte persoane din aceeasi comuna care se afla antr-o situatie similara”, a spus ministrul Muncii. Mariana Campeanu a explicat ca afoarte multe dintre pensiile de 3 lei reprezinta o pensie suplimentara, inainte de „90 fiind introdus un astfel de sistem prin intermediul caruia, daca aveai o contributie de 5 ani, puteai primi aceasta pensie suplimentara”. aPentru a face o distinctie foarte clara am dispus sa se faca o ancheta an fiecare judet si sa se stabileasca cine nu are alte venituri an afara acestor indemnizatii. Este vorba de mai putin de 1 la suta din pensionari an total fiind 18 mii de persoane”, a mai spus ministrul Muncii.
Scris de DSA

Contrar asteptarilor, in aceasta saptamana oferta de locuri de munca a scazut si chiar destul de mult fata de perioada anterioara. Astfel, daca la sfarsitul lunii septembrie in evidenta Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Bacau au fost aproximativ 500 posturi vacante, acum numarul lor s-a redus la 403. Comparativ cu saptamana trecuta sunt cu aproape 40 de locuri mai putine. aSituatia se explica prin faptul ca pe aceste locuri au fost angajati deja someri, ne-a spus Daniela Balan, purtatorul de cuvant al AJOFM Bacau. Trebuie sa remarcam si ca in constructii si confectii sunt inca destul de multe posibilitati de angajare”. Intr-adevar, firmele de confectii pun la dispozitia somerilor care au calificare in domeniu 86 de locuri iar societatile de constructii civile si industriale au vacante 23 de locuri de fierar betonist, 16 – zidar, 8 – zugrav, 3 – mozaicar, 2 – faiantar, 3 – betonist, la care se adauga alte 20 pentru muncitorii necalificati, la spargerea si taierea materialelor de constructie. Un numar mai mare de posturi, dar nu cine stie ce, este si pentru meseriile de agent servicii client (16), dulgher (17), electrician (10), lacatus confectii metalice (11), lacatus mecanic (14), si sudor (16). Pentru somerii care nu au nicio calificare sansele de angajare sunt, insa, mult mai reduse, in afara de locurile din constructii fiind unul la asamblarea pieselor si opt la alte munci. Soarta nu le surade nici somerilor cu studii superioare. Ei au de ales doar dintre trei locuri de inginer electronist si unul de inginer mecanic. Scris de E. Tintaru

Pana pe data de 24 noiembrie persoanele fizice autorizate, IMM-urile si alti intreprinzatori din sectorul privat pot accesa fonduri nerambursabile prin Programul de Finantare Nerambursabila. In valoare de 9 milioane de dolari, programul este o sub-componenta a proiectului „Economia bazata pe cunoastere” finantat de Banca Mondiala si Guvernul Romaniei. Fondurile sunt destinate proiectelor ce au ca scop imbunatatirea competitivitatii firmelor romanesti pe piata interna si pe cea externa prin adoptarea de tehnologii inovatoare si solutii informatice de tip e-business. Valoarea finantarii, declara oficialii Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, este cuprinsa intre 33.450 si 446.000 lei.Scris de Emilian Berceanu

Drepturile banesti acordate in vederea stimularii incadrarii in munca vor fi calculate in raport de un indicator de referinta, care este mai mic decat salariul minim brut pe economie. Pana acum, stimulentele atat pentru someri cat si pentru angajatori erau determinate in functie de salariul minim brut. Dar nici asa angajatorii nu se inghesuiau sa incadreze elevi, studenti sau someri in varsta.

Dupa ce unor categorii numeroase de populatie, precum pensionarii si salariatii de la unitati si institutii publice, le-au acordat cresteri substantiale ale veniturilor, acum guvernantii nostri vin sa mai reduca din facilitatile date altor persoane, care fata de cei mentionati mai sus nu reprezinta o masa electorala. Astfel, anumite drepturi banesti acordate in vederea stimularii unor categorii de persoane pentru a se incadra in munca, acoperite din bugetul asigurarilor de somaj, nu vor mai fi determinate in raport de salariul minim brut pe economie ci de un indicator social de referinta. Valoarea acestuia a fost stabilita la 500 lei si va fi modificata in functie de inflatie. Masura este evident in dezavantajul persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, deoarece, in afara de indemnizatia de somaj a carei modalitate de calcul nu se schimba, toate celelalte drepturi ale somerilor se determina din 500 lei, si nu din 540 lei, la cat a fost majorat salariul minim brut pe tara. Asadar, potrivit noilor reglementari, absolventii institutiilor de invatamant si ai scolilor speciale, in varsta de minimum 16 ani, aflati in evidenta agentiilor pentru ocuparea fortei de munca, daca se angajeaza cu program normal de lucru pe o perioada mai mare de 12 luni, vor beneficia de o prima egala cu valoarea indicatorului social de referinta. Si tot in raport de acesta va fi si prima de incadrare pentru somerii care se angajeaza inainte de expirarea termenului de plata a indemnizatiei, antr-o localitate situata la o distanta mai mare de 50 de kilometri de cea an care asi au domiciliul. Aceasta prima de ancadrare va fi egala cu de doua ori valoarea indicatorului.

O masura de descurajare a angajatorilor

Dar afectati de introducerea indicatorului social de referinta vor fi si angajatorii care incadreaza in munca someri din categoriile de populatie amintite. Sumele primite de catre angajatori pentru ancadrarea absolventilor, ucenicilor, elevilor si studentilor pe perioada vacantelor, nu vor mai fi determinate an functie de salariul de baza minim brut pe tara ci an raport de indicatorul social de referinta. Apoi, pentru fiecare absolvent de liceu ori scoala de arte si meserii angajat ei vor primi lunar, timp de un an, tot 500 lei, si nu 540 lei, desi sunt obligati sa le dea acest salariu. Angajarea unui absolvent de invatamant secundar superior ori postliceal le va aduce lunar de 1,2 ori valoarea indicatorului iar a unui absolvent de invatamant superior, de 1,5 ori. Unitatile care angajeaza pe perioada nedeterminata someri an varsta de peste 45 de ani sau care sunt parinti unici sustinatori ai familiilor monoparentale vor primi lunar 500 lei, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca sau de serviciu cel putin 2 ani. Si cei care incadreaza someri care an termen de 3 ani andeplinesc conditiile pentru a solicita pensia anticipata partiala sau pentru limita de varsta vor beneficia lunar, pe perioada angajarii, pana la data amplinirii conditiilor respective de o suma egala cu valoarea indicatorului social de referinta. Introducerea acestuia va avea repercusiuni asupra stimularii ocuparii categoriilor de someri amintite. Cu atat mai mult cu cat nici pana acum angajatorii nu s-au aratat atrasi de facilitatile oferite pentru a-i incadra. Anul acesta doar zece firme din judet au incheiat conventie cu Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca prin care au solicitat fondurile necesare angajarii elevilor si studentilor. Astfel, in vacanta de vara si-au gasit de lucru pe baza de contract de munca numai 56 elevi si sase studenti. De la inceputul anului si pana in prezent, prin serviciile specializate in aplicarea masurilor active de ocupare a fortei de munca din cadrul AJOFM, in judetul Bacau au fost angajate 253 persoane, de peste 45 de ani, ceea ce este foarte putin comparativ cu numarul somerilor varstnici.Scris de Elena Tintaru

Medicii ar putea fi pusi din nou in situatia de a alege intre sistemul sanitar public si cel privat. La Ministerul Sanatatii Publice este in curs de elaborare o strategie in acest sens. In cel mult o luna se va hotari daca medicii pot avea activitati paralele. Masura este motivata de faptul ca activitatile medicilor, in sistemul public si cel privat, se intersecteaza in defavoarea bolnavilor. Este o realitate ca unii angajati din sistemul public nu respecta programul de lucru, grabiti sa ajunga la cabinetele private. Altii se folosesc de activitatea la stat si racoleaza pacienti pentru cabinetele private. Masura ar veni insa in contradictie cu statutul liberal al profesiei medicale.

Ministerul Sanatatii Publice pregateste o strategie de lucru in sistemul sanitar privat. Se preconizeaza ca aceasta va fi completa in aproximativ o luna. O masura controversata din aceasta strategie interzice medicilor care lucreaza in sistemul sanitar de stat sa desfasoare activitate in cabinetele si clinicile private. Medicii vor fi obligati sa aleaga intre joburi. Aceasta idee nu este o noutate, insa implementarea ei s-a lovit de fiecare data de rezistenta corpului medical. aProfesia medicala este una liberala, ne-a declarat dr. Elena Stinga (foto), presedinte Colegiului Medicilor Bacau. Medicii au voie sa lucreze in timpul liber in sistemul privat. Trebuie sa se respecte insa niste reguli, sa nu se depaseasca niste limite.” Ministrul Eugen Nicolaescu a explicat ca masura are ca punct de pornire reclamatii primite, surprinzator, tocmai de la medici nemultumiti de prestatia colegilor lor din sistemul public.

aEu aleg statul”

Initiativa Ministerului Sanatatii ii va afecta, fara niciun dubiu, pe medicii din spitale, deoarece multi dintre ei se afla in dubla postura. Aproape toti medicii din Spitalul Judetean de Urgenta au cabinet privat sau lucreaza si la o unitate medicala particulara. Asadar, ei vor trebui sa aleaga. Pentru ce vor opta, ramane de vazut. Doctorul Vladimir Corneliac, seful sectiei Obstetrica-Ginecologie I, care are cabinet, este de parere ca, in primul rand, spitalul si, implicit, pacientii acestuia vor avea de suferit. aO sa pierdem medici valorosi din sistemul de stat, ne-a declarat doctorul Vladimir Corneliac. Vor pleca la cabinetele private sau chiar in alta tara multi medici profesionisti, deoarece acolo se castiga mult mai bine. Personal, eu aleg statul, pentru ca imi plac urgentele”.

Plecarea medicilor ar fi o tragedie

Daca noua strategie ministeriala va include si aceasta interdictie, unitatile sanitare publice vor avea de suferit. Acestea sunt deja deficitare la incadrarea cu medici. Intr-o concurenta cu sistemul privat, cel public va ramane fara specialisti. aDaca se trage linie intre cele doua sisteme, va fi greu pentru cel de stat, crede dr. Mihaela Popescu, directorul Autoritatii de Sanatate Publica. Daca medicii vor fi nevoiti sa aleaga, vom ajunge in situatia de a reduce numarul de paturi din spitale”. Multi doctori bacauani incearca deja sa vada daca sistemul privat este mai avantajos pentru ei decat cel in care s-au format. aAvem multi colegi in concediu fara plata de un an, a mai spus dr. Popescu. Legea permite sa li se retina postul. In acest interval, ei lucreaza in clinici sau cabinete private. Se vor hotari la final ce aleg”. Daca strategia MSP va deveni lege in forma actuala, ora deciziei va veni foarte curand. Scris de Doina Mincu / Elena Tintaru

Sedinta Consiliului Judetean (CJ) care a avut loc miercuri, de la ora 20,30, a debutat cu o „declaratie politica”. Social-democratul Dumitru Braneanu si-a exprimat nemultumirea, in numele organizatiei, fata de faptul ca in constituirea comisiilor de specialitate ale CJ si in desemnarea reprezentantilor PNL, PD-L, PC si PSD in consiliile de administratie ale unor institutii nu se respecta raportul de forte rezultat din alegeri. In primul rand, el s-a referit la Consiliul de Administratie (CA) al DGASPC, aratand ca nu e corect ca cei 45 la suta dintre bacauani care au votat cu PSD la alocale” sa nu fie reprezentanti in CA. „Asta e numai una dintre nemultumiri, cealalta vizeaza constituirea comisiilor, declara Dumitru Braneanu. In patru comisii, ei au 5 reprezentanti, iar noi 2, iar in a cincea, ceilalti au 6, iar noi, doar unul”. Consilierii judeteni din comisiile de specialitate primesc 5 la suta din salariul presedintelui CJ, adica „aproape doua milioane”, arata Braneanu. De fapt, e vorba de 3,3 milioane lei vechi, pe langa indemnizatia de sedinta, care e tot 3,3 milioane. Cei care sunt membri in consiliile de administratie ale DGASPC, bibliotecii, muzeelor etc. nu primesc nimic, aceste institutii fiind in subordinea CJ. In schimb, cei din CA al Spitalului Judetean si Casei de Asigurari de Sanatate sunt remunerati cu 5 la suta din salariul directorului. „Nu e vorba de bani, ci de respectarea principiilor democratiei”, sustine Braneanu. Raportul rezultat din alegeri, pe care il invoca el, este de 2/3. Ionel Palar, vicepresedintele PNL, a afirmat ca in mandatele 2000-2004 si 2004-2008, social-democratii nu au respectat „configuratia”. aMai ales in 2004-2008, cand un partid a primit doua posturi de vicepresedinte, a spus el, referindu-se la PRM. Consider ca acum s-a facut o reparatie morala. Sunt doi vicepresedinti de la doua partide si s-a intrat pe un drum al normalitatii. Prin urmare, si in CA, si in comisii, trebuie respectata configuratia”. Ceilalti consilieri ai PNL si PD-L nu au fost, insa, entuziasmati. Liberalul Mihai Ichim a cerut reactualizarea Regulamentului CJ, iar democratul Silviu Bondor a acuzat ca in trecut „niciun membru al PD-L nu patrundea in comisii”. „Nu au dreptate, sustine Dumitru Braneanu. Posturile sunt ale partidelor, nu ale consilierilor. Iar daca consilierii nu-l agreeaza pe cel propus de PSD, organizatia vine cu alta propunere, dar postul ramane al partidului. Vom insista sa se negocieze, dar am indoieli ca se va rezolva”. Scris de Silvia Patrascanu

Consilierii judeteni au avut la mapa, in sedinta de saptamana aceasta, patru proiecte privind modernizarea drumurilor judetene. Ceea ce aveau de aprobat reprezentantii PSD, PNL, PC si PD-L era cofinantarea lucrarilor, diferenta urmand sa fie acoperita din fondurile europene destinate modernizarii infrastructurii. Proiectele vizeaza reabilitarea Drumului Judetean (DJ) 119 pe portiunile Bacau-Fundu Racaciuni si Dumbrava-Gura Vaii, DJ 207 D, Damienesti-Migla-Prajesti-Traian si DJ 206 B Racaciuni-Dumbrava. Pentru a beneficia de finantare in cadrul Programului Operational Regional 2007 – 2013, CJ Bacau e obligat sa acopere, conform Ghidului Solicitantului, 2 la suta din cheltuielile eligibile, precum si cheltuielile neeligibile. Toti consilierii judeteni, indiferent de culoarea politica, au inteles importanta celor patru proiecte. Mihai Ichim, PNL, care are drumul lui, a fost singurul care a ridicat obiectii. El a insistat sa fie discutata reabilitarea drumului spre Nastaseni-Parincea, care e foarte degradat. „Cele doua masini Iveco nu pot circula, iar copiii merg sapte kilometri pe jos pana la scoala”, a spus Ichim. Problema nu era pe ordinea de zi, la mapa nu era niciun proiect, de aceea presedintele CJ a propus sa fie discutat la „Diverse”. „Copiii aceia merg anul acesta la scoala”, a insistat Mihai Ichim. Iritat, Dragos Benea l-a acuzat de demagogie. „Sunt o multime de copii in judetul Bacau care merg pe jos la scoala”, a spus presedintele CJ. In cele din urma, consilierii judeteni au votat in unanimitate cofinantarea modernizarii drumurilor judetene. Cele patru proiecte au fost depuse astazi la ADR N-E cu sediul in Piatra Neamt, pentru a fi evaluate in vederea finantarii in cadrul Programului Operational Regional, Axa prioritara nr. 2. Scris de S. Patrascanu

Legumele de import au disparut din pietele bacauane. Tarabele sunt pline de roadele gradinilor si serelor autohtone. In Piata Centrala, sectorul societatilor comerciale, in care se gaseau altadata rosii, ardei si radacinoase parca desprinse din reclame, s-a reprofilat pe citrice si alte fructe de peste mari si tari. „E piata plina toamna cu produse de la noi. Ar insemna sa aruncam banii la gunoi”, explica, destul de suparat, un intreprinzator. Ce-i drept, nici fructele exotice nu au succes in fata bogatiei de struguri, mere si pere romanesti. La tarabele cu legume, producatorii si chiar speculantii sub acoperire imbie cu marfa de la Matca, Dienet, Damienesti, Tirgu Frumos. „Uitati aici ardei, ne spune Ionel David, din Marvila. Sunt mai mici, dar gustul este cel cu care am crescut. Am vazut si noi de mai multi ani ca bacauanul vrea marfa frumoasa, ca aia din import, si am incercat sa tinem pasul cu pretentiile lui. Eu unul nu vreau sa aud de marfa straina. Din pacate, nimeni nu se gandeste cat ne costa pe noi sa obtinem legumele pe care le vindem.”

Scump si nu face

Producatorii sunt suparati pe clientii care le reproseaza preturile mari, dar platesc in supermarket dublu pe un kilogram de rosii sau ardei „cu aspect si gust de ceara”. Elena Savin, din Damienesti, vinde produse de solar. Rosiile, ardeii si castravetii de pe taraba ei nu ar avea nicio sansa la un concurs de frumusete. „Am putea si noi sa le umflam cu tot felul de chimicale, dar nu ne tine punga, spune femeia. Anul acesta nu ne-au ajuns banii nici de ingrasaminte si au iesit ardeii mai mici. Dam destul pe lucrarile fara de care nu s-ar face nimic si pe produsele contra daunatorilor. Chiar daca am marfa mai slaba calitativ, se vinde fiindca e buna de ciorbe si de conserve pentru iarna”. Cumparatorii fideli pietelor spun ca nu renunta la traditie si ca gustul legumelor romanesti este inimitabil. „Mai cumpar cate ceva din supermarket doar in perioadele in care nu gasesc ce-mi trebuie in piata, marturiseste Ionel Camenic. Din primavara si pana la sfarsitul toamnei targuiesc numai din piata”. In supermarket, guliile din Germania, ardeii grasi sau iuti din Turcia, salata din China, vinetele din Olanda si rosiile din Spania le bat la frumusete pe suratele lor romanesti. Aproape toate sunt campioane absolute si la pret. In timp ce ardeii grasi sunt cel mult 4 lei in piete (si este vorba de exemplarele superbe), cei importati din Turcia costa in supermarket 12,9 lei. Si vinetele de Olanda sunt de 3 ori mai scumpe decat cele de la Dienet, iar rosiile de la Matca ne costa cu un leu mai putin decat cele turcesti.

Apa si legume cu nitrati

Cumparatorul care prefera sa se inghesuie printr-o mare de oameni in pietele bacauane este motivat de pretul mai scazut al legumelor de tara fata de cel al marfii de import, dar si de ideea ca se hraneste astfel sanatos. Putini stiu ca morcovii de la Saucesti, telina de la Damienesti sau radacina de patrunjel de la Dienet pot ascunde otravuri cum ar fi nitratii. La randul sau, apa folosita pentru udarea gradinilor si prepararea hranei este contaminata de scurgerile de la grajduri si latrine. ASP a demarat un studiu in mai multe zone ale judetului Bacau pentru detectarea concentratiei de nitrati din apa, sol si sangele sugarilor. Rezultatele ar putea sa schimbe perceptia consumatorului despre produsele sanatoase. Orientarea spre produse de afara nu este o solutie. Dimpotriva. In tarile UE, legislatia este chiar mai permisiva decat cea romaneasca in privinta concentratiei de nitrati din apa si sol.

Taranii
nu cultiva decat porumb

Pana in 1990 exista siguranta ca toate produsele de pe piata sunt suta la suta autohtone. Agricultura dirijata avea avntajele ei. Nici nu se punea problema ca terenul sa ramana nelucrat, indiferent daca acest lucru insemna scoaterea din productie a muncitorilor si aplicarea de sanctiuni celor lenesi. aPana in 1989, totul a fost dirijat, ne spune Ghita Burlui, directorul adjunct al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. Asa se explica faptul ca unele recolte erau mai mari fata de cele din prezent”. Tinand cont de situatia de la DADR, nici nu este de mirare ca bacauanii mananca doar produse importate, scumpe si fara nici un gust. Daca in 1990 graul se cultiva pe 50.257 hectare, anul acesta au fost insamantate doar 16.003 hectare. Orzul, de la 8.127 hectare, anul acesta a fost semanat doar pe 531 hectare. In schimb au crescut suprafetele insamantate cu ovaz (de la 1197 hectare, la 2294 hectare), porumb (de la 59.502 hectare, la 80.700 hectare) si floarea soarelui (de la 2.084, la 3.597 hectare). aDiferenta mare este intre suprafetele pe care se cultiva leguminoase boabe. In 1990 au fost insamantate 2.158 hectare, iar in 2008 s-au semanat 192 hectare. Soia nu se cultiva deloc in 1990, in timp ce anul acesta s-au infiintat 37 de hectare”, spune directorul Burlui. In mod paradoxal, nu exista mari diferente intre suprafetele cultivate cu legume de camp (2000 hectare), insa din cele 37 de hectare pe care se aflau sere, astazi s-a ales praful.

Peste 15.000 de hectare sunt lasate parloaga

Patrunderea produsele de import pe piata bacauana a fost indirect favorizata si de faptul ca unii tarani au lasat terenurile parloaga. aDe la an la an, suprafetele nelucrate au crescut in mod simtitor. In 1990 erau doar 261 hectare de teren nelucrat. In 1997 s-a ajuns la 2.188, pentru ca anul urmator sa ramana parloaga 2.500 hectare de teren”, declara Ghita Burlui. In 1999, in mod inexplicabil au ramas necultivate doar 438 de hectare, pentru ca in 2000 sa se ajunga la 6.912 hectare. Si in 2004 figurau in evidentele DADR Bacau 29 de hectare de teren lasate in paragina, pentru ca in 2005 sa se ajunga la 1.587 hectare. aIn anul urmator, bacauanii au lasat nelucrata suprafata de 10.761 hectare, ca in 2008 sa se ajunga la 15.004 hectare”, spune directorul adjunct al DADR. Una din explicatii ar fi exodul tinerilor spre strainatate si imposibilitatea acoperirii costurilor pentru infiintarea culturilor.Scris de Doina Mincu / Lili Adochitei

Pare usor gratuit sa te uiti in oala bacauanului ca sa vezi ce-a aruncat in borsul cel de toate zilele. Eu spun, cu toata raspunderea de care sunt in stare, ca este o problema cel putin la fel de importanta ca Insula Serpilor si platoul continental laolalta. Ha, s-a ticnit de tot Brosteanu, vor zice analistii macro si subtilii micro. Sa zica, pe mine nu ma vor intoarce. Sa ne gandim putintel. Daca nu ne dau judecatorii de la Haga piatra aia din Marea Neagra cu tot ce-i primprejur, si mai ales dedesubt, n-o sa avem petrol si gaze ieftine in urmatorii 15 ani. Nasol! Dar ce, nu suntem obisnuiti cu preturile uriesesti rusesti de atatia ani? N-am platit pana acum? O sa mai platim inainte, cu o injuratura intr-un colt de gura si-un banc cu rusi prosti pe limba. Asa, sa se invete minte sa se mai puna cu romanii smecheri si tupeisti care-i sfideaza fara sa se teama de repercursiuni. Sa revenim la borsul nostru chiar daca, de fapt, si borsul tot de la rusi ne vine. O constatare cam cinica, dar asta-i adevarul. Daca al nostru bors nu mai este ce-a fost inseamna ca pierdem unul dintre ultimele argumente ale originalitatii noastre europene. Iar in Europa trebuie sa fii original, ca altfel te confunda lumea mai rau decat acum, cand toate delegatiile aterizeaza la Budapesta si turistii nimeresc doar la Nisipurile de Aur. Iar cand vorbesc de originalitatea borsului autohton nu ma refer exclusiv la reteta, ci la ingrediente, mai ales. In primul rand, la provenienta lor. Cu rosii din Turcia, ardei din Bulgaria, morcovi din Tunisia, ceapa din Ucraina, patrunjel din Ungaria, borsuletul nostru o sa aiba un gust de seminar international care pare interesant la prima vedere, dar dupa ce-l gusti iti lasa un gust de… neacceptat. Cat despre deja dependenta generatie fast-food, saracuta de ea ce-o sa mai descopere cand, la 30 de ani, va trece obligatoriu la regim pe motiv de boli multiple cauzate de grasimi nesaturate inghitite pe saturate. Nu trebuie sa le lasam si lor ceva? Ca micii au ajuns un fel de hot-dog, iar ciorba de burta nu se simte nici ea mai bine. Sa pastram borsul nostru asa cum l-am mostenit, ca sa n-ajungem sa leorbaim numai zeama lunga si nici sa nu-si mai bage altii nasul in ciorba noastra. Pofta buna!Scris de Nelu Brosteanu

Asociatiile de proprietari nu sunt prea incantate de graba CET de a furniza caldura. Caloriferele din apartamentele ramase in sistemul centralizat de furnizare a agentului termic se vor incalzi in dimineata zilei de 17 octombrie. Locatarii nu sunt pregatiti sa plateasca inca din luna octombrie facturi pentru caldura. Amintirea intretinerii de groaza din sezonul rece 2007-2008 nu s-a sters. Presedintii asociatiilor sustin ca nu s-au intrunit conditiile legale pentru furnizarea caldurii, CET ii contrazice.

Asociatiile de proprietari din municipiul Bacau au fost instiintate de CET ca incepe furnizarea caldurii. Cazanele pornesc in seara de 16 octombrie, dar caloriferele se vor incalzi a doua zi dimineata. „Nu intelegem de ce se grabesc, declara Ionel Dogaru, presedintele Asociatiei de proprietari Calugareni Nord. Dupa lege, ar trebui sa se inregistreze, timp de 3 zile consecutiv, temperaturi sub 10 grade Celsius in timpul noptii. Ei dau caldura dupa prognoza. Locatarii se gandesc la pret si intreaba de ce nu incepe furnizarea la 1 noiembrie.” Iulian Stoican, sef sectie termoficare la CET, spune insa ca media de peste zi a fost de 14 grade Celsius, iar noaptea, de 7-8 grade.
Un argument subred

Reprezentantii CET spun ca se primesc frecvent telefoane de la locatari care reproseaza ca nu incepe furnizarea caldurii. „De aceea am trimis la asociatii adrese si am anuntat inceperea furnizarii, ne-a declarat Elena Cirnu, purtator de cuvant al CET. Blocurile si apartamentele sunt contorizate. Locatarii care nu doresc sa aiba caldura pot inchide robinetul”. Inchiderea robinetului de la calorifer nu este o solutie pentru locatari. Daca pe o scara sunt 20 de apartamente bransate la CET, iar 10 proprietari refuza caldura si inchid robinetele la calorifere, cei care nu au procedat la fel si au repartitoare de costuri vor avea de suferit. „Ei vor plati toata caldura care a intrat in scara blocului. Argumentul cu contorizarea nu tine”, a mai spus Ionel Dogaru.

Saracie,
economie si avarii

Printre locatarii care nu vor inca sa primeasca de la CET caldura sunt pensionarii. In fiecare an, acestia se opun furnizarii timpurii din cauza facturilor care salta deodata peste puterea lor de plata. Tot mai multi proprietari de apartamente au investit in izolarea termica a peretilor. Nici acestia nu au inca nevoie de caldura. Alte sute de locuinte nu vor avea oricum caldura din cauza avariilor din sistemul de termoficare. Este vorba de cei din zonele strazilor Stefan cel Mare, Aprodu Purice, Nordului, Mioritei, Tipografilor, Letea, Orizont, Miron Costin, Banca Nationala. Este imposibil de estimat cate din cele 25.000 de apartamente bransate la CET vor consuma caldura furnizata de CET. Este sigur insa ca societatea se grabeste sa mearga in pierdere. „Pierderile sunt inevitabile, spune Iulian Stoican. La inceput de sezon, cand apartamentele nu sunt pregatite pentru incalzire, asa functionam”. Scris de Doina Mincu

Daca inca aveti dificultati la colectarea ciupercilor pentru a face o mancare gustoasa, Complexul Muzeal de Stiintele Naturii aIon Borcea” din Bacau va vine in ajutor. Pana vineri, 17 octombrie 2008 puteti admira in sediul institutiei o colectie ampla de ciuperci comestibile, necomestibile si toxice. Ele au fost expuse in acest fel, deoarece se stie ca toamna este sezonul lor si oamenii profita de vremea buna pentru a le culege din padurile apropiate Bacaului. Expozitia temporara se afla la ce de a 6-a editie si a fost realizata cu sprijinul muzeografilor. aScopul acestei expozitii este de a constientiza publicul larg, care se aventureaza in a colecta majoritatea speciilor, considerate de ei comestibile, ca exista si ciuperci toxice periculoase. Nu mai este o noutate faptul ca ele sunt foarte asemanatoare si se fac confuzii. Tocmai din acest motiv am expus speciile unele langa celelalte pentru ca oamenii sa le poata deosebi cu sprijinul nostru”, a precizat Ortansa Jigau, director adjunct, prezenta in cadrul vernisajului ce a avut loc ieri. Daca v-am trezit interesul, veti descoperi ca cele 105 specii expuse sunt proaspat colectate de catre muzeografi din zona localitatilor Slanic Moldova, Margineni, Luncani si Traian. Exponatele sunt insotite de etichete pe care veti putea citi informatii despre denumirea populara, stiintifica si habitatul in care se regasesc. Nu lipsesc nici indicatiile terapeutice, acolo unde sunt necesare.Scris de D. Pilat

N-am spune chiar, aidoma rautaciosilor de serviciu, ca Buhusi este un oras al ruinelor, dar atunci cand vezi ce-a mai ramas din hanul istoric de la Gura Orbicului, cand dai cu ochii de fostul restaurant aPescarusul”, cand te antampina caricatura de imobil an care a functionat autogara (ruina de sosea nationala…) sau stadionul Textila, mai ca ai da credit acestora. Ultima achizitie buhuseana an materie de ruine este cinematograful (fostul cinematograf) botezat cam aiurea: aVictoria”. Mai nou, el ar putea fi botezat aVictoria Ruinelor”, desi pe frontispiciul sau sta scris altceva: PNG-CD, pentru ca filiala buhuseana a acestui partid are sediul an acest imobil. E multa vreme de cand n-a mai fost vizionat aici un spectacol de cinema. Adolescentii care sunt acum an clasa a XII-a trec zambind pe langa imobilul cinematografului, pentru ca n-au apucat a viziona niciun film aici. Le povestesc bunicii si parintii, la gura sobei, despre aceste spectacole… Imobilul cinematografului este asaltat din toate partile de poftele ruinarii. an exterior, caramida este deja amuscata” serios de intemperii. Vegetatia, bucuroasa, s-a adaptat repede, crescand generos pe pereti. Cele mai multe ferestre, cu exceptia celor de la strada, sunt foste ferestre. an locul sticlei de geam au fost batute an cuie si coli de placaj. Acoperisul este an mare suferinta. Noutatea o constituie mai ales terasa anexelor, care, an mai multe zone, chiar s-a prabusit. aHaurile” din terasa au aproape jumatate de metru. Locatarii blocului din imediata vecinatate – niste fiinte cu mofturi europene – se simt stresati, atunci cand arunca ochii pe fereastra sau de pe balcon, catre cinematograf. Privelistea dezolanta ai agreseaza. Vina lor. an definitiv, Universul fiind infinit, si-ar putea orienta perceptia vizuala catre alte segmente ale acestuia. Nu trebuie sa ai prea multa imaginatie pentru a antelege ce este an interiorul imobilului. Pe o scara exterioara poti urca lesne pe acoperisul cinematografului. Tancii, nestingheriti, urca aici si pun la cale tot felul de jocuri. Pe terasele celebrelor cladiri din Dubai, tenismeni nu mai putin celebri participa la partide demonstrative de tenis. Pustii de pe terasa cinematografului buhusean nu se lasa mai prejos, desi tare ne este teama de un accident grav. Este posibil ca, strecurandu-se prin ahaurile” terasei, sa ajunga pe podeaua imobilului. Care imobil apartine domeniului public. Administratia locala anca nu s-a hotarat ce destinatie sa-i dea, pentru ca de cinematograf nu mai poate fi vorba. Se pare ca se asteapta clarificarea situatiei locatiei Judecatoriei Buhusi, care are, pentru o parte din spatiul actual, un contract de anchiriere care ar expira la anceputul anului viitor. Administratia locala intentioneaza sa propuna Judecatoriei sa-si amenajeze aici sediul. Probabil ca, daca acest proiect va prinde viata, cinematograful asi va pierde statutul de ruina.Scris de I. Fercu

Producatorii de carne simt mereu cutitul la os. In ultimii ani, seceta prelungita a afectat suprafata agricola, iar fenomenul s-a reflectat intr-un mod negativ asupra starii de vegetatie a culturilor de peste an. Absenta cu desavarsire a sistemelor de irigatii a fost un alt factor favorizant al dezastrului. Efectul a fost unul de domino. Importurile facute la preturi de specula, au facut ca toate costurile furajelor pe piata externa sa creasca. Un pret practic imposibil de suportat de catre producatorii interni. Mai mult, odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, a aparut si concurenta tarilor membre, care i-a determinat pe producatorii de carne sa apeleze la ajutorul statului. „Ca urmare a negocierilor purtate de autoritatile romane cu Uniunea Europeana dupa integrare si in anul 2009 exista posibilitatea sa fie subventionata obtinerea unei calitati superioare a carnii, a explicat Gheorghe Antochi, presedinte SC Agricola International Bacau, cea mai mare societate de producere a carnii din tara. In acest context, este evident ca am depus in continuare toate interventiile pe langa Minister ca in proiectul de buget pentru anul 2009 sa se mentina acest suport financiar.” Astfel, Uniunea Crescatorilor de Pasari si Patronatului Roman al Carnii de Porc au cerut ministrului Agriculturii cresterea subventiilor la toate culturile vegetale, un pret minim garantat pentru grau, reducerea pretului la motorina, diminuarea taxelor de drum pentru utilajele agricole, reducerea importurilor de carne si de preparate din carne modificate genetic, din tari precum Statele Unite sau Brazilia, locuri de munca stabile si un Cod al Muncii pentru agricultori. „Insistam si pe un sprijin financiar mai consistent pentru realizarea tuturor investitiilor impuse de noile reglementari de mediu si a celor sanitar veterinare pentru ca in urmatorii ani sa obtinem o productie competitiva cu cea realizata in tarile din UE, pentru a rezista in cadrul comertului intracomunitar”, a mai spus presedintele Gheorghe Antochi. In acest fel se spera, mai spune Antochi, ca in timp sa se realizeze o echilibrare a balantei comerciale pe schimburile de carne si produse din carne. Interventiile producatorilor de carne a avut la baza si alte masuri intreprinse de tarile europene care se confrunta cu aceeasi situatie. Sperantele de obtinere a acestor subventii sunt destul de mari, mai ales ca, in caz contrar, se poate ajunge la falimentarea acestui sector.Scris de Roxana Neagu

Cei de la Adevarul au incercat sa le ia fata colegilor de la Capital cu topul 500 al miliardarilor. Capital a iesit pe piata cu topul 300 al celor mai bogati romani. Diferentele semnificative intre datele prezentate de cele doua publicatii evidentiaza un singur lucru: de fapt, nimeni nu are de unde sa stie exact ce bani au cei mai bogati dintre concetatenii nostri. Cifrele publicate de Capital sunt sensibil mai mari fata de cele din Adevarul, iar o parte dintre nume nu coincid in cele doua publicatii. Familia Casuneanu in Adevarul (locul 17) apare cu 500 de milioane de euro, iar in Capital (locul 23) cu 250-280 milioane de euro. Sumele sunt similare insa in ceea ce priveste averea familiei Umbrarescu (182-185 milioane in Capital, 170-180 milioane in Adevarul). In cazul fratilor Paval insa, diferentele sunt extrem de mari, de la 75-80 de milioane in Adevarul, la 127-130 milioane in Capital. Si in cazul lui Costica Rusu datele oferite de cele doua publicatii sunt diferite, in Adevarul fiind prezentat cu o avere de 45 milioane de euro, pe cand Capital l-a inclus in top cu 54-60 milioane. Pe langa diferentele de mai sus, sunt si nume care nu se regasesc in ambele topuri. Este cazul familiei Sechelariu, care ocupa locul 48 in topul Adevarul, dar nu se regaseste in topul Capital. Similar, Damian Mereu de la Onesti apare in Capital cu 18-20 milioane euro, dar este absent din Adevarul. Puse cap la cap, aceste date duc la o singura concluzie: topurile de „specialitate” sunt de fapt simple speculatii. Iar averea si-o cunosc cel mai bine doar cei ce o poseda.Scris de Emilian B.

Greva generala anuntata de sindicatele din cadrul institutiilor bugetare pentru azi, 16 octombrie, nu va mai avea loc. Actiunea de protest a functionarilor din DGFP, ITM, AJOFM, CJP a fost amanata cu aproape o luna. Se anunta continuarea negocierilor cu Guvernul pentru obtinerea drepturilor solicitate.

Prezent ieri la sedinta consiliului unional al Federatiei Sindicale SED LEX, Dragomir Dulcescu, presedintele filialei judetene a acesteia si al Sindicatului Salariatilor din DGFP, ne-a declarat: aS-a hotarat amanarea pana pe 13 noiembrie, cand se va declansa greva generala pe perioada nelimitata. Consiliul unional a luat aceasta decizie, deoarece din unele judete nu s-a reusit sa se adune semnaturi de la 50 la suta dintre membrii de sindicat”. Liderii din judetele respective au sarcina ca pana pe 13 noiembrie cel tarziu sa vina cu listele complete de semnaturi. Insa consiliul unional este mandatat ca intre timp sa negocieze cu Guvernul toate revendicarile pentru obtinerea carora a fost declansat conflictul de munca in 9 octombrie, cand doua ore activitatea celor mai multe institutii bugetare a fost paralizata de o greva de avertisment. aLa ora actuala noi suntem de doua ori discriminati, a mai afirmat Dragomir Dulcescu. Am mai fost discriminati si anul trecut cand functionarii publici parlamentari au obtinut o pensie de serviciu de 85 la suta si o marire salariala mai consistenta decat ne-a dat-o noua Guvernul. Si acum, a doua oara, cand altei categorii bugetare i s-a aprobat o majorare salariala de 50 la suta”. Referitor la revendicarile functionarilor publici, acestia cer acordarea unei cresteri salariale de 50 la suta, incheierea acordului colectiv la nivelul administratiei publice, asa cum in alte ramuri de activitate este contractul colectiv de munca, precum si respectarea prevederilor privind dialogul social intre organizatiile lor sindicale si Guvern. Decizia lor de a protesta vine dupa ce Parlamentul a aprobat majorarea cu 50 la suta a salariilor cadrelor didactice. Functionarii din CJ Bacau nu vor participa la greva din 13 noiembrie deoarece nu sunt afiliati inca la SED LEX. aDupa ce vom depune solicitarea, trebuie sa se intruneasca Biroul Executiv al SED LEX, spune Mihail Pulpea, liderul sindicatului din CJ. Va dura in jur de o luna ca sa se faca asa cum trebuie”. El afirma ca, teoretic, afilierea la SED LEX trebuie realizata pana la alegerile sindicale din noiembrie, dar sustine ca revendicarile SFCJ vor fi mai flexibile. Scris de Elena Tintaru, Silvia Patrascanu