E stabilit, avem politicieni ce vor credit doar cu buletinul. Pe 30 noiembrie, bacauanii sunt din nou chemati la urne sa trimita prin dreptul lor constitutional 14 oameni care au misiunea de a face legi pentru Romania. In urma depunerii listelor, un lucru se vede clar. Anume ca partidele jucatoare si-au aranjat candidatii cu maxima precautie. Adica s-a negociat cu atentie.
Daca stim harta candidatilor, nu stim in schimb modul in care isi vor face acestia campanie electorala. La acest capitol nu se mai poate vorbi de strategie. Pentru ca problemele fiecarui colegiu sunt specifice. Dar tu, alesul in parlament, nu faci legi numai pentru cartierul de sud al Bacaului. Insa esti trimis acolo de locuitorii din acea zona. Ei, alegatorii, au probleme speciale, ce tin mai mult de administratia locala si judeteana decat de Camera Deputatilor sau de Senat. Dilema, ce le spui oamenilor?
Apoi, va trebui sa-ti concentrezi campania electorala in zona in care esti arondat. Din nou probleme, notorietatea ta, in cazul in care o ai, este disipata la nivel de judet.
Singura sansa, primarii din zona ta, poate mita electorala (nesigura, caci omul iti ia banul si voteaza tot pe cine vrea el), sigur trendul pe care se afla partidul in acel moment.
Revenind la listele de candidati, nu pot sa nu observ faptul ca partidele nu au 14 oameni de prim rang. S-au incercat unele plombe, uneori surprinzatoare, insa concluzia a ramas aceiasi. Foarte putini politicieni bacauani se pot bucura de faima. Apoi, tot din lipsa de apersonal” s-au adus si astranieri” pe liste.
Una peste alta, struto-camila numita uninominal isi va arata efectele abia peste 4 ani. Caci, fiecare din cei alesi va trebui sa fie foarte atent cu oamenii de la care a smuls votul. Adica, in urmatorii 4 ani vom vedea politicieni in strada. Ceea ce e bine.

Scris de Laurentiu Botin

Averile medicilor

in lumini si umbre

La marea majoritate a spitalelor, declaratiile de avere nu sunt afisate pe site. Cu toate acestea, medicii sustin ca nu au nimic de ascuns. Cei mai multi traiesc modest, dupa spusele lor, admit ca si-ar dori sa fie mai bogati, dar considera ca au agonisit pe masura muncii. O casa, doua, trei, ceva terenuri si una sau doua masini sunt ceva obisnuit in lumea medicala. La polul opus se situeaza medicii cu declaratia alba. Oficial.

Medicii care au ales sa devina functionari publici sunt obligati de lege sa isi dezvaluie averea pe site-ul institutiei in care lucreaza. Pe de alta parte, medicii care isi desfasoara activitatea in spitale si policlinici nu sunt functionari publici si nu sunt considerati angajati ai unei institutii publice. Acestora li se aplica prevederile Legii 95/2006, a reformei in sanatate. Articolul 187 obliga persoanele din conducerea spitalelor (manageri, membrii ai comitetelor directoare, sefi de sectie, sefi de laboratoare si membri ai consiliului consultativ) sa depuna o declaratie de interese si una de incompatibilitate la Ministerul Sanatatii Publice sau, dupa caz, la ministerele si institutiile cu retea sanitara proprie. Alineatul 3 vine cu precizarea ca „declaratiile se afiseaza pe site-ul spitalului”. Pana aici, totul clar. Confuzia incepe odata cu alineatul 5, care prevede ca „in conditiile prevazute la alin(1) si (2), persoanele din conducerea spitalului au obligatia de a depune si o declaratie de avere, al carei model se aproba prin ordin al ministrului sanatatii publice”. Legea este interpretata diferit de la spital la spital. Directorul Autoritatii de Sanatate Publica, dr. Mihaela Popescu, ne-a declarat cu fermitate ca sefii din spitale sunt obligati sa-si faca publica averea. „Legea 95 este clara. Atat declaratiile de interese, cat si cele de incompatibilitate si avere trebuie postate pe site-ul spitalului.” Seful compartimentului resurse umane de la ASP, Adam Jofa, este de aceeasi parere si o sustine cu extrase din Legea 95/2006 si Ordinul MSP 632/2006.

Modest, modest

La ASP, declaratiile de avere sunt completate si actualizate. Dupa ce am trecut prin cele ale medicilor, concluzia este ca acestia nu prea ar avea cu ce se lauda in fata unui interlocutor materialist. Cu mici exceptii. Directorul executiv al ASP, dr. Mihaela Popescu, are trecute in declaratie o casa construita prin ANL si doua apartamente in Bacau. In acelasi timp, plateste doua credite de peste 55.000 RON. Venitul al sefei de la ASP a fost in 2007 de 54.442 lei. Dintre directorii adjuncti ai institutiei, doar dr. Marin Bustuc pare mai instarit: un apartament, o casa si doua masini. Cu un credit de 88.000 de RON, nici adjunctul ASP nu se poate lauda insa cu bogatia. Celalalt adjunct al ASP, dr. Cecilia Rugina, are o declaratie surprinzatoare. Nu tu casa, nu tu masina. Doar un venit salarial in 2007 de 43.929 lei. Sefa Inspectiei Sanitare de Stat, dr. Dana Marcu, detine un autoturism si a avut anul trecut un venit de aproape 44.000 lei, al doilea din ASP.

Venituri mari, bunuri putine

Declaratiile de avereale angajatilor de la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate sunt numai bune pe post de somnifer. Cu exceptia sumelor trecute la capitolul venituri anuale, impresionante in cazul unora dintre ei. Directorul general al CJAS, dr. Maria Tioc, a avut in 2007 un venit de 91.050 lei. In rubricile pentru case, apartamente si terenuri, sefa de la CJAS nu a trecut prea multe. Aceasta detine doar un apartament. Medicul-sef, dr. Luminita Grosu, a avut venituri de 45.213 lei in 2007 si are un apartament. Dr. Mihai Ichim, sef al Corpului de control, nu detine o locuinta, dar are o masina si o motocicleta. In ultimul timp, la acest capitol au intervenit oarecare schimbari, dar declaratia nu a fost actualizata.

aNu suntem functionari
publici!”

Pe site-ul Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) pana marti seara nu a fost postata nicio declaratie de avere. Contactat telefonic, Dan Stoica, managerul unitatii medicale, ne-a spus ca legea spitalelor nu obliga personalul care detine functii de conducere sa-si faca publica averea, dar a mai precizat: aLe-am spus, totusi, sa le afiseze pe site celor care se ocupa de aceasta. In ce ma priveste, nu am nimic de ascuns si va aparea imediat si declaratia mea”. La randul ei, Mariana Izvoranu, sef birou Resurse Umane, a afirmat: aToate declaratiile au fost depuse la biroul Resurse Umane, inca de cand a intrat in vigoare Legea spitalelor. Aceasta nu prevede ca personalul cu functii de conducere trebuie sa faca publice declaratiile de avere. Obligatia de afisare pe site-ul spitalului se refera numai la declaratiile de interse si declaratiile de incompatibilitate”. Ieri dimineata, insa, se gasea deja postata pe site-ul spitalului declaratia de avere a managerului si a directorului medical, doctorita Valerica Stan (actualmente, Ciobanu, prin casatorie). Pe site-ul Spitalului de Pediatrie se pot consulta, insa, numai declaratiile de interese si de incompatibilitate. aNoi suntem obligati, prin lege, sa le afisam pe site doar pe acestea, ne-a spus doctorul Spiridon Veringa, managerul Spitalului de Pediatrie. Nu suntem functionari publici si niciun act normativ nu prevede ca trebuie sa facem publice declaratiile de avere. Trebuie sa le depunem si toate se afla la compartimentul juridic”. Dar si managerul Spitalului de Pediatrie a tinut sa mentioneze ca anu am nimic de ascuns” si ca averea sa este foarte modesta iar daca legea va stipula ca si medicii sa-si publice declaratiile de avere, atunci si ei se vor conforma.

aAm atat cat sa-mi asigure
un trai decent”

Din declaratia de avere, completata in 14.06.2006, rezulta ca doctorita Valerica Ciobanu detine un teren de 550 mp, cu o casa in suprafata de 143,56 mp, a carei valoare de impozitare este de 108.755 lei, situate in Bacau. Mai are un autoturism Volkswagen Polo, active financiare in valoare de 30.000 lei, 3.000 euro proveniti din vanzarea unui autoturism si venituri salariale (la vremea respectiva) de 35.355 lei. Si pentru ca nu am avut acces la declaratiile lor de avere, pe cativa medici din Spitalul Judetean de Urgenta i-am intrebat direct daca se considera oameni bogati si in ce consta agoniseala lor. aAm atat cat sa imi asigure un trai decent si conditii civilizate, ca sa nu vin in sala de operatie cu mainile tremurand de frig, ne-a declarat doctorul Vladimir Corneliac, seful sectiei Obstetrica-ginecologie I. Am o casa, un cabinet si o masina, lucruri pe care le consider normal sa le am la 58 de ani si dupa 34 de ani de profesare a meseriei de medic. Eu nu am tezaurizat banii, i-am investit in ceea ce v-am spus. Dar cea mai mare bogatie a mea si a sotiei sunt fiul meu, medic specialist in Franta, propus pentru sef de sectie, nepotica de sapte luni si nora!”. Nici doctorul Ciprian Olinic, seful sectiei Chirurgie generala in SJU, nu se considera un medic bogat. aAm o casa de vacanta, construita de mine, la care merg numai vara, un apartament cumparat cu credit, la care mai am de platit inca 20 de ani de acum incolo. Mi-a ramas mostenire casa parinteasca, sunt asociat la o firma si folosesc masina acesteia”. Doctorul Olinic a mai precizat ca are in constructie o clinica, a carei valoare finala nu o poate estima, si „conturi in banci, nesemnificative”.

Familii de sefi la Onesti

Site-ul Spitalului Municipal Onesti este cel mai bine garnisit cu declaratii de avere, desi depasit ca informatii. Aproape toti medicii de la Spitalul Onesti au ramas pe hartie la nivelul de salarizare din 2006, desi se stie ca 2007 si 2008 au adus importante cresteri salariale. Cea mai inalta functie o detine, dintre medici, dr. Iuliu Ionas , director medical. Declaratia sa de avere nu este accesibila de luni bune, din motive tehnice. Dr. Dumitru Popa, sef sectie Boli infectioase, are un apartament si un autoturism. Venitul sau, pe 2006, a fost de 18.000 lei. Bunurile sale sunt la comun cu sotia, dr. Ruxandra Popa, sef laborator. Dr. Gheorghe Tabacaru, sef sectie Obstetrica-Ginecologie, declara un teren in extravilan, doua apartamente in Onesti, o casa in Manastirea Casin si 2 masini in leasing, fara a avea venit declarat. Nici sotia, Casandra Tabacaru, sef sectie ORL, nu-si declara venitul anual. Dr. Emil Nicoara, sef sectie Chirurgie, are prima pagina a declaratiei indisponibila, dar medicul onestean se poate lauda cu o masina „de epoca” – o Lada din 1980. Mai are si un credit de 10.000 euro pe 10 ani, desi pare sa nu aiba venituri, rubrica respectiva fiind alba. Dr. Veronica Nicoara, sef sectie Psihiatrie, are o casa din 1986, dar nu si masina. Venitul sau este tot anacronic: 18.000 lei, pe 2006. Dr. Tudorita Panaite, sef al Ambulatoriului de specialitate, detine, impreuna cu sotul, dr. Dan Panaite, sef sectie Oftalmologie, un teren intravilan de 2400 mp, 1 casa de 190 mp, 1 casa vacanta si un autoturism in leasing. Dr. Dan Panaite mai declara si un credit de 18.000 euro, dar niciun venit. Nici sotia sa nu trece nimic la rubrica venit. Dupa cum se poate observa, la spitalul din Onesti, sectiile sunt conduse in familie, iar sefii nu stau chiar rau cu bunurile pamantesti. Fostul manager, dr. Mihail Andronic, e in top, cu o casa, trei apartamente si doua masini.

Casa, masina si loc de veci

In judetul Bacau sunt sute de cabinete medicale individuale. Medicii sunt privati, dar si dependenti de fondurile publice, daca au contract cu casa de asigurari. Nu-i obliga nici o lege sa-si declare averile, dar unii dintre ei chiar discuta deschis despre agoniseala lor. „Nici nu ma plang, nici nu ma laud, ne-a declarat dr. Catalin Andriescu, medic de familie la Stanisesti. Nu am casa. Am locuinta in cladirea cabinetului. Mai am de muncit pentru a face avere, dar nu vreau sa fiu cel mai bogat din cimitir. In ultima vreme observ la colegii mei medici de familie ca o duc mai bine. Si-au mai luat masini, sunt mai bine imbracati.” Dr. Elena Stanga, presedintele Colegiului Medicilor, ne-a declarat ca nu are nimic de ascuns: un apartament intr-o zona buna a orasului, doua masini (una inregistrata pe cabinet) si… doua locuri de veci. „Mi-ar placea sa fiu bogata, dar nu sunt. Duc un trai decent si nu am nimic de ascuns”. Scris de Doina Mincu / Elena Tintaru

Laptele de la unele centre de colectare din judet este botezat cu apa sau tot felul de substante chimice periculoase pentru sanatate. Si la un abator de bovine, veterinarii au descoperit in carne nitriti, nitrati, azotiti si apa. Lunar, specialistii de la Directia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor fac expertize pentru depistarea reziduurilor de pesticide
in legumele si fructele de import.

Specialistii de la Directia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor nu scapa din ochi unitatile care prelucreaza, depoziteaza si valorifica produse de origine animala. In ultimele trei luni, veterinarii au efectuat 70 de inspectii in doua abatoare de bovine din judet, de unde au prelevat mai multe probe pentru examenele fizico-chimice, toxicologice, microbiologice si teste de sanitatie. aIntr-un caz, rezultatele examenului fizico-chimic au fost necorespunzatoare. La analiza carnii s-au descoperit nitriti, nitrati, azotiti si apa. Mult mai grava este problema intalnita la unele centre de colectare lapte crud. In zece situatii s-a constatat ca laptele din gospodariile particulare contine apa si chiar substante chimice”, ne-a declarat dr. Gheorghita Vlad, seful Biroului pentru Igiena si Sanatate Publica Veterinara Bacau. Probleme de acest gen s-au gasit si la exploatatiile de animale producatoare de lapte. Noua probe s-au dovedit a fi cu cantec, fiind descoperite tot felul de adaosuri in lapte. Nici la unele hipermarketuri lucrurile nu sunt tocmai bune. aAici au fost probleme mai ales cu pestele. Probabil, produsul nu era foarte proaspat cand a fost congelat”, mai spune dr. Vlad.

Legumele si fructele din import sunt analizate lunar

Si produsele de origine vegetala sunt supuse controlului periodic de catre specialistii de la DSVSA Bacau. In ultimele trei luni, laborantii au facut numeroase analize cerealelor, dar si vinului din depozitele producatorilor bacauani. aS-au efectuat analize pentru determinarea aflatoxinei in grau si porumb (substanta care este cancerigena n.a.) si plumbului in cereale si vin. Pana in momentul de fata nu exista nici un motiv de ingrijorare, rezultatele obtinute fiind sub limita admisa. In cazul plumbului in vin, in unele probe metalul a fost nedetectabil”, ne-a spus dr. Daniela Lupascu, seful Serviciului Siguranta Alimentelor. Si portocalele importate din Grecia, conopida de Spania si morcovii din Turcia au ajuns in laborator, insa plumbul nu a fost detectabil. In morcovi, nectarine si castraveti nu au fost gasite nici urme de cadmiu. Specialistii de la DSVSA sustin ca in cazul in care depisteaza metale grele sau urme de reziduuri pesticide in produsele de import se instituie stare de alerta la nivel national.

aNU” pentru E-urile din alimente!

Veterinarii atrag atentia si asupra pericolului privind consumul de alimente imbogatite cu substante artificiale. Daca unii aditivi nu sunt considerati periculosi decat in cantitati mari, sunt E -uri foarte toxice. aAromele si enzimele trebuie utilizate doar daca sunt in beneficiul consumatorului si daca nu creaza falsa impresie legata de prospetimea unui produs. In ce priveste aromele, acestea ar trebui utilizate doar daca efectul dorit nu poate fi obtinut prin folosirea de condimente”, spune dr. Vlad. Scris de Lili Adochitei

Hainute, lenjerie si produse pentru ingrijirea bebelusului in valoare de 150 de lei. Atat ar fi trebuit sa primeasca de la statul roman fiecare cetatean nou nascut in prima sa saptamana de viata. Ceea ce se dorea a fi un stimulent pentru tinerele mame, in conditiile in care scade natalitatea, s-a dovedit un esec din toate punctele de vedere.

Programul, initiat de guvern
in 2007, pur si simplu nu functioneaza din lipsa de fonduri. Asta n-ar insemna nimic daca parintii bebelusilor n-ar fi purtati pe drumuri de functionarii plictisiti. aEu n-am cerut nimic de la statul roman. Cand am fost sa-mi declar copilul la Starea Civila mi-au spus ca trebuie sa facem si un dosar pentru trusou. E primul nostru copil si ne-am bucurat ca statul ii face un dar. Dar de atunci ne tot poarta pe drumuri de la o luna la alta, sau de doua ori pe luna, pe la ghiseele primariei. De vreo cinci luni ni se tot spune ca nu au venit banii de la Bucuresti”, ne-a spus Iulian Bibire, unul dintre parintii de bebelusi care nu si-au primit trusoul. aValoarea nu este mare. E vorba de gest. Ca sa nu mai vorbim ca ne tot cheama la Primarie, si cand ajungem acolo ne trimit acasa ca nu au bani. Vor sa incurajeze nataliatea. Cu ce? Cu o alocatie de 40 de lei pe luna? Bine ca ii ghiftuiesc pe astia de la regii care primesc intr-o luna cat un muritor de rand in doi trei, ani”, a spus si Ionela Hanganu, o prospata mamica. aCe spun ei ca nu au bani? Dar cati copii se nasc in Romania? Sute de milioane? Sa-i vada pe functionarii de stat cat incaseaza luna de luna. Trusoul era pentru copii de o saptamana. Au trecut patru luni si nu l-am primit. Va dati seama, daca ar fi dat haine, ce faceam acum cu ele? Traim intr-un stat de rahat si mirosim cu totii a nesimtire”, ne-a spus si Neculai Nanu.

Data platilor, secret bine pazit

Am incercat sa vedem cu ochii nostri, in calitate de cetateni obisnuiti, care este situatia la Serviciul Public de Asistenta Sociala al Municipiului Bacau. Am fost intampinati de o doamna foarte ocupata, care suspicioasa, ne-a imanat patru cereri pentru completarea tutror datelor necesare pentru obtinerea indemnizatiilor si mult doritului trusou. Incurcati in hartii, am cerut mai multe detalii insa, replica a venit usturator: aNu am timp! Sa nu ne incurcam in explicatii inutile. Informatiile legate de modul de obtinere a banilor si de cine vor putea fi ridicati le vom furniza mamei in momentul in care va depunde cererile si actele la noi”, a incheiat scurt angajata platita, sa stea la dispozitia noastra in astfel de cazuri. Asa ca am iesit din institutie cu mai multe dileme. Raspunsurile le-am obtinut de la purtatorul de cuvant al Primariei. aCred ca stiti ca finantarile se fac de la bugetul de stat. Noi ii primim prin Directia Muncii si apoi ii dam beneficiarilor. Pana acum s-au adunat 561 de dosare la plata. Pe 14 octombrie s-a facut o rectificare de buget si a fost introdus la plata pe 6 noiembrie un numar de 108 dosare. Restul vor primi contravaloarea trusoului atunci cand ne va veni restul de bani de la buget, in functie de data depunerii dosarului”, ne-a spus Mihaela Grosu, purtatorul de cuvant al Primariei Bacau. Scris de Mioara Radu, Dana Pilat

Pompierii Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta „Maior Constantin Ene” (ISUJ) Bacau au ajuns la ora bilantului. Ei si-au prezentat activitatea pe trimestrul III al acestui an, un an in care s-a continuat procesul complex de modernizare structurala. Reforma a urmarit in primul rand executarea misiunilor de prevenire, monitorizarea si gestionarea situatiilor de urgenta, asigurarea unui statut adecvat in societate asumarea responsabilitati situatiilor de urgenta. Prevenirea si limitarea efectelor situatiilor de urgenta, prioritatea protectiei si salvarii de vieti, respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, transparenta activitatilor desfasurate si conlucrarea cu alte institutii au fost principalele obiective ale pompierilor si in acest an. Un an greu, in care nu au lipsit interventiile in urgenta si situatiile limita. „Am avut destule evenimente. Si aici vorbim de incendii, explozii, asanari de munitii si accidente rutiere, a precizat col. Ioan Mihalache, prim adjunct ISUJ Bacau. Nu le dorim. Urarea noastra zilnica este sa stam degeaba, dar inca nu avem noi norocul acesta.” Pe timpul inspectiiilor si controalelor s-a pus un accent deosebit pe diminuarea starii de pericol. Si asta mai ales in cazul incendiilor. In cele peste 460 de controale efectuate au fost constatate aproape 250 de deficiente, majoritatea lor fiind si sanctionate. Pe interventie, numai in al treilea trimestru al acestui an, pompierii bacauani au avut nu mai putin decat 521 de evenimente. Printre acestea se numara incendii, 11 interventii pentru salvarea animalelor, 23 de misiuni pirotehnice de asanare a munitiei, 101 de inetrventii la inundatii sI alte 19 pe Descarcerare. Chiar daca efectivul de interventie este din ce in ce mai mic. „Iar la acest lucru se adauga si paleta larga de evenimente. Insa, spunem noi, am reusit sa tinem totul sub control. Am dat curs tuturor evenimentelor, inclusiv a celor de deblocare de usa”, mai continua col. Mihalache. Prin toate aceste actiuni intreprinse de catre pompierii bacauani se doreste crearea unei stari de siguranta in randul populatiei. Acum, mai mult ca oricand, protejarea vietilor omenesti si a bunurilor au devenit o prioritate de grad zero.

Scris de Roxana Neagu

Telenovela adevarata in Margineni. Un barbat gelos si furios ca amanta lui l-a parasit a ales sa-si ia zilele. In urma cu mai bine de o luna, reintors in tara de la munca din Italia, cand a aflat ca Maricica lui (Maricica P., de 50 de ani) il insala cu un alt barbat, Vasile R. (52 de ani) a amenintat ca se sinucide. A facut atunci un scandal monstru intr-un bar, l-a amenintat pe noul iubit al concubinei ca-l omoara, a chemat Politia si apoi s-a urcat in masina fiicei lui si s-a izbit intentionat in primul autoturism care i-a iesit in cale. Totul sub ochii ingroziti ai localnicilor si ai… Maricicai. In urma accidentului, Vasile R. a suferit mai multe traumatisme, dar a scapat cu viata. Pana in data de 20 octombrie. A incercat in tot acest timp sa se impace cu femeia pe care o iubeste cu adevarat. A vrut sa reia cu ea relatia, a continuat cu declaratiile de dragoste. In zadar. Luni dupa-amiaza, tot Maricica l-a gasit atarnat de o funie, intr-o dependinta a casei sale. Femeia a declarat ca ea era plecata de acasa, cand s-a intamplat totul. A recunoscut ca Vasile a continuat sa-i faca curte, sa reinnoade iubirea dintre ei doi, dar ea nu a mai vrut. De cand a vazut de ce este in stare cand a incercat sa se sinucida prin accidentul rutier l-a parasit definitiv. Luni, pe 20 octombrie, s-a trezit insa cu Vasile R. in curte. Ii taia lemnele. Din discutii, intre cei doi s-a iscat un nou scandal, in urma caruia barbatul a lovit-o. Speriata de excesul lui de furie, femeia a fugit in vecini. Alti localnici spun ca Vasile R. a consumat mai mult timp si bauturi alcoolice intr-un bar din sat, inainte de a se duce la casa Maricicai. Apoi si-a pus streangul in gat. Pe corpul lui nu s-au constatat alte urme de violenta, insa langa barbat politistii au gasit un bilet de adio pe care scria: „Am furat pentru tine si tu m-ai parasit”. Politia a deschis in acest caz o noua ancheta, dar nu sunt suspiciuni cu privire la cauzele mortii. Se asteapta rezultatele necropsiei.
Scris de (R. N.)

O tigancusa din Bacau a ramas fara doi cocosei in salba, Irina S., de 17 ani, fiind talharita in miezul zilei, chiar in apropierea casei. Tanara avea o intalnire si s-a gatit ca de nunta. Si-a pus fustele cele bune, a imbracat o bluza sclipitoare, iar la gat si-a atarnat salba cu noua cocosei. Inainte sa-si dea seama ce se intampla, piranda a ramas fara doua piese in salba. Asupra ei a navalit Valentin P., de 32 de ani, din judetul Neamt, cunoscut cu antecedente penale, care a smuls doi cocosei de la gatul tigancusei, dupa care a rupt-o la fuga. Nu a ajuns prea departe, pentru ca victima a alertat tot cartierul, iar confratii au pus rapid mana pe talhar. Dupa ce a incasat cateva ghionturi de la cei care l-au prins, Valentin P. a ajuns in custodia politistilor, care i-au facut dosar penal pentru talharie.

Scris de Roxana Neagu

Nu mai putin de cinci partide au amanat inscrierea pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie pentru ultima zi. Astfel, marti, 21 octombrie, s-au prezentat la Biroul Electoral de Circumscriptie nr. 4 Bacau (BEC), liderii PNG-CD, care au 14 candidati, 10 pentru Camera Deputatilor si 4 pentru Senat, apoi ai PRM si PPPS, tot cu 14 propuneri. Dupa ora 19, au venit la BEC liderii UDMR. Acestia aveau 14 candidati, dar doi au fost respinsi deoarece nu aveau varsta minima ceruta de lege: 33 de ani la Senat si 23 de ani la Camera Deputatilor. Au ramas in cursa 12: Arpad Fazakas, cu domiciliul in Miercurea Nirajului, Pavel Benchea – Cleja, Maria Sarosi – Ghimes, pentru Senat, si Angelica Istoc – Cleja, Tunde Gidro – Carta, Harghita, Dalma Janosi – Tg. Mures, Silvia Roca – N. Balcescu, Gheorghe Istoc – Cleja, Barna Balosz – Miercurea Ciuc, Dumitru Nistor – Pustiana, Hajnal Galaczi Nagy – Miercurea Ciuc si Felicia Sarca – Racaciuni, la Camera Deputatilor. Dintre cei 14 candidati propusi de UDMR, 8 au domiciliul in judetul Bacau, iar 6 sunt din Harghita si Mures. Tot pe 21 octombrie s-a prezentat la BEC si Alianta electorala Partidul Verde Ecologist (PVE), care a inscris in cursa 4 reprezentanti: Mircea Sandulescu si Hamad Al-Essa Talal, pentru Camera Deputatilor, iar Iulian Olteanu Ursachi si Vasile Greu, la Senat. In mod surprinzator, la aceste alegeri, judetul Bacau nu are niciun candidat independent. In total, s-au prezentat la BEC noua formatiuni politice: PD-L, PNL, PSD-PC, PNG-CD, PRM, PPPS, UDMR, PVE si Vasile Botomei, cu celalalt PD-L, care a fost respins, insa a contestat decizia BEC. Scris de Silvia Patrascanu

Razboiul dintre traditionalul barou si cel nou infiintat de avocatul Vasile Botomei a inceput in anul 2004. aPrin Legea 255/2004, intrata in vigoare la data de 20 iunie 2004, toate formele anterioare de organizare a profesiei de avocat au fost declarate incetate de drept. Eu am depus actele pentru infiintarea Baroului Bacau in termen de 45 de zile, asa cum prevede legea. Actele au fost inregistrate la Ministerul Finantelor Publice, iar baroul al carui decan sunt a primit autorizatia sa functioneze”, declara Vasile Botomei. Cum era firesc, vechiul barou a actionat atat noul barou in judecata, cat si Ministerul Economiei si Finantelor, Directia Generala a Finantelor Publice Bacau si Agentia Nationala de Administrare Fiscala. Instanta de la Judecatoria Bacau a anulat actele de infiintare ale baroului lui Botomei, insa acesta a facut apel la Tribunalul Bacau, apel care a fost admis. Contraatacul avocatilor din vechiul Barou Bacau la Curtea de Apel s-a sfarsit cu un esec pentru ei. Cum procesul a fost judecat de Sectia Civila, magistratii de la Tribunal au considerat ca litigiul este de natura contencios-administrativa si au trimis cauza spre rejudecare. Recent, instanta de la Tribunal s-a pronuntat in acest litigiu, iar castigator a iesit vechiul barou. aMagistratii au considerat nul actul administrativ de inregistrare fiscala a baroului prezentat de Vasile Botomei. Sentinta este definitiva”, ne-a spus Lungu Alexandru, decanul Baroului Bacau. Botomei insa nu are de gand sa renunte la statutul de decan. aFac recurs, fara discutie! Pentru mine e clar ca acest proces a fost castigat dupa o comanda venita pe structuri mafiote”, ne-a declarat Botomei.

Scris de Lili Adochitei

Importurile omoara productia interna

Producatorii de carne din tara se declara afectati de importurile masive de produse de pe piata externa. Acest lucru isi pune adand amprenta si pe calitatea productiei, mai ales ca aici este vorba despre importurile de produse din tari din afara Uniunii Europene, care nu respecta intocmai retetele de productie. Tocmai de aceea, producatorii de carne autohtoni cer autoritatilor de la nivel central luarea unor decizii importante, pentru a face fata acestei concurente neloiale.

Concurenta neloiala produsa de importurile de carne si nutreturi de pe piata externa non-euro afecteaza tot mai mult producatorii interni. Lipsa unor masuri la nivel national ii determina pe producatorii autohtoni sa faca eforturi suplimentare pentru a rezista pe piata. Din pacate, chiar daca tara noastra a intrat in Uniunea Europeana, inca se mai inregistreaza importuri masive de produse din carne in care se folosesc ingrediente de tipul fainurilor si grasimilor animale, absolut interzise pe piata europeana. Iar acest lucru afecteaza tot mai mult productia interna, care trebuie sa faca fata acestei concurente neloiale. „De nenumarate ori am evidentiat concurenta neloiala produsa de importuri productiei autohtone, a explicat Gheorghe Antochi, presedinte SC Agricola International Bacau, cel mai mare producator de carne din tara. Cu totii ne-am pus speranta ca dupa 1 ianuarie 2007, cand Romania a intrat in UE, vor fi mult mai serios urmarite restrictiile pentru aceste activitati de import, astfel incat sa simtim o anumita diminuare a influentei negative a acestei concurente neloiale.” Producatorii autohtoni sunt afectati de faptul ca Romania inca mai importa carne si chiar furaje din tari din America de Sud si Asia, care nu au nicio restrictie in productie. Mai mult, desi la noi in tara a fost interzisa cu desavarsire cultivarea, ca nutret, a soiei modificate genetic, se continua totusi importul srotului de soia din tari precum Brazilia, Statele Unite sau Argentina, care folosesc seminte modificate genetic. Iar acest lucru se intampla in toate tarile Uniunii Europene. „Din pacate, mai continua presedintele Antochi, si in Uniunea Europeana, dar si la noi in tara, pe baza de contingente inca se mai fac importuri din tari ale Americii de Sud si chiar din Asia, acolo unde restrictiile legate de folosirea fainurilor si grasimilor animale, dar si a biostimulatorilor si factorilor de crestere nu exista pentru productie. Iar din acele tari inca Romania mai importa unele cantitati de carne.” Din aceste motive, producatorii de carne interni considera ca ar trebui ca la nivel central sa se ia o decizie rationala, argumentata stiintific, care sa permita cultivarea soiei modificate genetic si folosirea fara restrictii prea mari a unor ingrediente in productie si in societatile din Romania.
In acest fel, mai spun specialistii in domeniu, nimeni nu ar mai fi dependent de aceste importuri. Cu atat mai mult cu cat cultura de soia este deosebit de importanta pentru aportul proteic al tuturor retetelor furajere, dar si al unor produse din carne destinate alimentatiei umane. Scris de Roxana Neagu

Pentru a-si pastra locul la tarabele din pietele bacauane, unii intreprinzatori sunt dispusi chiar sa-si faca buletin de rural. In ultimele saptamani, conducerea Administratiei Pietelor a constatat ca mai multi „producatori” s-au mutat, in acte, din Bacau in diferite comune din judet. Constantin Curcudel, directorul Administratiei Pietelor, are o explicatie pentru aceasta situatie. „Conform noilor norme cu privire la comertul in piete, numai titularul unui teren agricol poate obtine certificat de produucator desi are domiciliul in alta localitate. Proprietarul nu poate insa trece pe certificat, ca membru al familiei, pe sotia sau fiul sau, daca acestia nu au domiciliul in localitatea in care se afla terenul”. In anii trecuti, pe certificatele de producator figurau ca „membri de familie” comercianti care nu aveau nicio legatura cu titularii acestora. De la 1 iulie, inceputul anului agricol, noile norme au eradicat aceasta practica. Totusi, nici schimbarea domiciliului nu transforma un speculant intr-un adevarat producator.

Scris de Doina Mincu

De aproape 10 luni, Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Bacau este nevoita sa-i duca cu vorba pe angajatorii care vor sa-si deschida ori sa-si extinda o afacere si spera de tot atata vreme ca vor beneficia de credite din bugetul asigurarilor de somaj. Si aceasta pentru ca fondurile din acest buget destinate inceperii sau extinderii unei afaceri de catre intreprinderile mici si mijlocii nu au ajuns nici acum in judetul Bacau. Anul trecut finantarea a fost deschisa abia in octombrie si intarzierea a fost justificata prin faptul ca BCR, banca prin care s-au derulat banii, s-a privatizat. Acum nu mai exista un asemenea motiv si, totusi, perspectiva ca angajatorii sa beneficieze de credite este inca departe. Cauza intarzierii nu o cunoaste nici conducerea AJOFM Bacau. &#8222Noi am intrebat mereu la Agentia Nationala cand vom primi instructiunile in baza carora se face finantarea si ce suma va fi alocata. Dar raspunsul dat a fost ca nu se stie. Ultima data, insa, ni s-a spus ca anul acesta va fi deschisa finantarea oricum mai devreme”, ne-a declarat la mijlocul lunii august Daniela Balan, purtatorul de cuvant al Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM). Acum reprezentantul AJOFM este si mai sceptic: &#8222Am revenit asupra problemei cu putin timp in urma si ni s-a raspuns ca inca se lucreaza la procedura de creditare. Sunt angajatori interesati, au venit sa solicite credite, dar nu putem sa le primim nici cererea, nici documentatia, daca nu avem instructiunile de finantare”. Asa stand lucrurile, mai mult ca sigur in 2008 agentii economici vor renunta sa mai recurga la aceasta posibilitate de a-si deschide o afacere. Dar si mai afectati vor fi somerii, deoarece creditele sunt pentru a crea noi locuri de munca destinate lor. O situatie aproape similara a fost si in anii anteriori. Acordarea cu foarte mare intarziere a creditelor a facut ca, incepand din 2006, numarul beneficiarilor sa scada vertiginos. Daca acum cinci ani, au primit credite 70 de intreprinderi, in 2006 numarul beneficiarilor abia a ajuns la cinci. In 2005 au fost opt beneficiari, in 2004 &#8211 18, iar in 2007 au fost sase. In 2008, amanarea nepermis de mult a adoptarii procedurii si a deschiderii finantarii nu se poate explica decat prin aceea ca nu mai sunt bani, dupa ce s-au facut atatea pomeni electorale. Si cum somerii nu reprezinta o masa electorala, asa cum sunt pensionarii, ei pot sa mai astepte.

Scris de Elena Tintaru

CAMERA DEPUTATILOR

Colegiul 1 (CD1) – Bacau

Arvinte Codruta (PRM), Tudor Chiuariu (PNL), Constantin Draganuta (PD-L) Daniel Ifrim (PNG-CD), Doinita Ionet (PPPS), Gabriela Zaharia (Alianta PSD-PC)

Colegiul 2 (CD 2) – Bacau

Sorin Andries (PPPS), Iustin Bilis (PRM), Dorin Ciulina (PNG-CD), Minodora Cliveti (PSD-PC), Silviu Lefter (PNL), Adrian Popescu (PD-L)

Colegiul 3 (CD 3) – Bacau si comunele Beresti-Bistrita, Blagesti, Garleni, Hemeiusi, Itesti, Letea-Veche, Prajesti, Saucesti

Maricel Bolea (PNG-CD), Gabriel Comorasu (PPPS), Costel Dunava (PSD-PC), Tudorita Lungu (PD-L), Radu Nicolau (PRM), Ionel Palar (PNL)

Colegiul 4 (CD 4) – Buhusi si comunele Buhoci, Damienesti, Filipesti, Magura, Luizi-Calugara, Margineni, Negri, Nicolae Balcescu, Racova, Sarata, Tamasi, Traian

Gheorghe Antochi (PSD-PC), Nooras Chiribau (PPPS), Silvestru Dogaru (PNL), Neculai Olaru (PD-L), Danut Patrichi (PNG-CD), Gheorghe Pircau (PRM)

Colegiul 5 (CD 5) – Colonesti, Dealu Morii, Filipeni, Gioseni, Glavanesti, Horgesti, Iz. Berheciului, Lipova, Motoseni, Odobesti, Oncesti, Parincea, Plopana, Podu Turcului, Rachitoasa, Rosiori, Secuieni, Stanisesti, Ungureni, Vultureni

Mihai Banu (PNL), Marius Crihan (PRM), Liviu Miroseanu (PD-L), Constantin Nacuta (PNG-CD), Eugen Telibasa (PPPS), Cristian Vintila (PSD-PC)

Colegiul 6 (CD 6) – Onesti + Helegiu, Livezi, Gura Vaii

Endre Bereczki (PSD-PC), Marius Danciu (PNL), Nicu Hanganu (PRM), Virgila Paslaru (PPPS), Ionut Turturica (PNG-CD), Valerian Vreme (PD-L)

Colegiul 7 (CD 7) – Moinesti, Comanesti, Darmanesti si comunele Berzunti, Magiresti, Poduri

Constantin Avram (PSD-PC), Ovidiu Cojocaru (PNL), Vasile Gherasim (PD-L), Constantin Neamtu (PNG-CD), Stefan Potoroaca (PRM), Alexandru Preda (PPPS)

Colegiul 8 (CD 8) – Agas, Asau, Balcani,, Beresti-Tazlau, Brusturoasa, Ghimes-Faget, Palanca, Parjol, Sanduleni, Scorteni, Solont, Strugari, Zemes

Constantin Agafitei (PNG-CD), Cristian Cucuian (PD-L), Iulian Iancu (PSD-PC), Iosif Laslau (PRM), Gheorghe Negru (PPPS), Elena Stoica (PNL)

Colegiul 9 (CD 9) – Slanic Moldova, Tg. Ocna si comunele
Barsanesti, Bogdanesti, Buciumi, Casin, Dofteana, Manastirea Casin, Oituz, Pargaresti, Stefan cel mare, Tg. Trotus

Ovidiu Ciolan Beraru (PNG-PC), Bebe Coanda (PD-L), Ovidiu Elisei (PPPS), Ioan Grozavu (PRM), Viorel Hrebenciuc (PSD-PC), Corneliu Pricope (PNL)

Colegiul 10 (CD 10) – Caiuti, Cleja, Corbasca, Cotofanesti, Faraoani, Gaiceana, Huruiesti, Orbeni, Parava, Pancesti, Racaciuni, Sascut, Tatarasti, Urechesti, Valea Seaca

Costel Asofiei (PNG-CD), Cristian Cojocaru (PNL), Ciprian Gherghescu (PPPS), Doina Melinte (PD-L), Dumitru Toma (PRM), Gabriel Vlase (PSD-PC)

SENAT

Colegiul senatorial 1 (CS 1) – localitatile din CD 1, CD 2, CD3

Gabriel Berca (PNL), Dumitru Burghelea (PPPS), Elena Haratau (PNG-CD), Claudiu Lungu (PRM), Valentin Nedeff (PD-L), Dan Stoica (PSD-PC)

Colegiul 2 (CS 2) – CD 6, CD 7

Cristinel Bratovianu (PNG-CD), Sabin Cutas (PSD-PC), Valerica Grigoras (PRM), Vasile Ilie (PPPS), Gabriel Lupu (PNL), Vasile Nistor (PD-L)

Colegiul 3 (CS 3) – CD 9, CD 10

Toader Balcanu (PD-L), Lucian Ciubotaru (PNL), Gheorghe Costea (PRM), Coca Dumitrascu (PNG-CD), Costica Huian (PPPS), Radu Catalin Mardare (PSD-PC)

Colegiul 4 (CS 4) – CD 4, CD 5, CD 8

Ionut Gherasim (PPPS), Adrian Mironescu (PNL), Elena Mitrea (PSD-PC), Mihael Moisa (PNG-CD), Doru Simovici (PD-L), Rodica Selaru (PRM)Scris de Silvia Patrascanu

Gata, stim! Stim candidatii. Va trebui sa le aflam intentiile, planurile, proiectele, modul in care vor sa faca bine comunitatilor care ii vor alege. aAiurea, vor spune carcotasii, aceleasi vorbe goale, acelasi bla-bla care urmareste sa ne fure votul, sa ne suceasca mintile pentru a-i mai vota inca o data, asa cum ne-au prostit din „90 incoace!” Mda, din pacate nu prea am argumente care sa le demoleze apriga contestare. In afara de unul. Care poate sa para naiv, insa este chiar un leac impotriva scepticismului si dezamagirii. Se numeste speranta. Daca nu avem de gand sa emigram in masa in vreun colt de Australie prafoasa ori intr-un cotlon friguros din Canada, atunci chiar ca nu avem incotro si trebuie sa speram. In ce? In buna credinta a celor care candideaza. In competenta lor. In dorinta lor de a face bine oamenilor. In speranta lor, pentru ca si ei spera ceva. Au si ei visul lor. Mare, mic, nu conteaza. Daca-i vom privi in ochi atent, poate vom deslusi ce isi doresc. Bine ar fi ca dorinta lor sa coincida cu a noastra. Sau macar sa fie pe aproape. Dar trebuie sa-i privim. Sa le vedem ochii, mainile, totul, sa-i vedem asa cum sunt. Trebuie sa-i ascultam. Sa le descifram adevarata fata, nu cea de campanie electorala. Sa le ascultam si sa le auzim vorbele. Pe care le vom analiza dupa ce ei vor pleca si vom ramane noi cu gandurile noastre. Si, neaparat, sa tragem concluzii. Iar apoi sa spunem: aCam asta-i omul meu, parca stie, vrea si poate. Ma duc sa-l votez!” Stiu ca pare simplista toata aceasta derulare. Stiu, pentru ca nici mie nu mi-e usor sa ma desprind din lehamite. Sa las in urma dezamagirile. Sa uit faptele. Dar n-am incotro pentru ca nu vreau sa emigrez. Inca nu vreau sa emigrez. Mai astept o tura. Sa vedem, poate iese ceva mai de Doamne-ajuta decat ce-a iesit pana acum. Daca nu, ne vedem la vize de Canada, de Australia, de… unde-o fi mai bine. Si totusi, speranta….Scris de Nelu Brosteanu

Traficul pe drumul national DN 2 – E 85, care tranziteaza judetul Bacau, este monitorizat de camere de luat vederi. Doua aparate radar functioneaza deja in comuna Nicolae Balcescu, iar in municipiul Bacau s-au instalat alte doua camere in intersectia TIC-TAC. Un al treilea aparat radar este amplasat vizavi de Stadionul Municipal. Soferii vitezomani sau cei care incalca regulile de circulatie sunt acum pasibili de amenzi usturatoare. Numai in ultimele trei luni, pe aparatele de supraveghere fixe s-au emis peste 95.000 de procese verbale. De la inceputul acestui an, alti 26.550 de soferi au fost prinsi in trafic, cu cele 6 aparate mobile din dotarea Politiei, circuland cu viteza peste limita legala. 757 dintre ei au ramas fara permis de conducere. Inspectoratul de Politie Judetean Bacau a demarat un amplu program de prevenire a accidentelor de circulatie si de depistare a conducatorilor auto tentati sa depaseasca viteza legala. Astfel, Serviciul Politiei Rutiere monitorizeaza permanent toate soselele judetului si, mai ales, acele tronsoane de drum considerate „puncte negre” in ceea ce priveste evenimentele rutiere. O ultima actiune a fost la podul de la Holt, aflat in constructie, pe care se circula doar pe un singur sens. „Actiunea noastra nu a fost de panda, cu pur si simplu am intervenit ca urmare a multiplelor sesizari din zona, a explicat subcomisar Florin Pralea, ofiter Politie Rutiera Bacau. In numai 4 ore am ridicat 11 permise de conducere pentru depasirea coloanei oprita la semafor si pentru trecerea pe culoarea rosie. Actiunea a urmarit determinarea conducatorilor auto de a respecta regulile de circulatie pentru fluidizarea traficului si eliminarea problemelor privind blocarea acestuia.” Prin actiunea politistilor, toate strazile si traseele judetului vor fi impanzite de camere de luat vederi si aparate radar. Politistii spun ca viteza excesiva este principala cauza a accidentelor rutiere.
Scopul acestei monitorizari prin sistemul implementat si la Bacau este, in principal, cel de reducere a evenimentelor rutiere. In toate zonele in care s-au inregistrat accidente de circulatie vor fi astfel de camere video. „In curand vor mai fi amplasate camere fixe de supraveghere si monitorizare a traficului in Bogdan Voda, Filipesti, Oniscani, Hirlesti, Racaciuni si Sascut, mai spune subcomisarul Pralea. In plus, vom primi in dotare si un radar mobil pe trepied, care va fi amplasat periodic pe diferite tronsoane de drum.” Proiectul este in curs de definitivare. Scris de Roxana Neagu

Ieri, o patrula a Politiei Primariei, care se afla in timpul exercitarii atributiunilor de serviciu in zona centrala a orasului, s-a sesizat in jurul orelor 11.00, ca an spatele Teatrului Bacovia un barbat tulbura ordinea si linistea publica. Agentii locali au intervenit si l-au prins pe Gheorghe T., de 58 de ani, din Bacau, care, aflat sub influenta bauturilor alcoolice incerca sa patrunda in incinta unui atelier de tamplarie din zona, avand si un limbaj agresiv. Condus la sediul Politiei Primariei, barbatul a recunoscut ca a consumat bauturi alcoolice cu un prieten, in urma controlului corporal fiind gasit asupra acestuia si un cutit cu lama de aproximativ 12 cm. A fost dispusa masura de predare a acestui lucratorilor Sectiei 2 Politie, pentru definitivarea cercetarilor.Scris de R. Neagu

In data de 21 octombrie 2008, la ora 13.15, agentii locali din cadrul Politiei Primariei l-au prins in zona Pietei Centrale pe Ionel G., de 31 de ani, din Bacau, care era cautat de mai multa vreme de catre lucratorii Biroului de Investigatii Criminale, pentru savarsirea mai multor infractiuni de furt si talharie. In momentul in care i s-a solicitat sa se legitimeze, acesta a incercat sa fuga, dar a fost prins in zona 9 Mai. Condus la sediul Politiei Primariei, asupra lui au fost gasite o serie de documente personale si suma de 3.500 de lei noi. A fost dispusa masura de predare a acestuia lucratorilor de la Biroul de Investigatii Criminale pentru definitivarea cercetarilor.Scris de Roxana Neagu