Papusarii din Bacau si-au castigat de-a lungul timpului respectul pe plan national si international datorita talentului si capacitatii lor de a pune in scena povesti care fascineaza lumea copiilor, dar si a adultilor. Piesele lor continua sa se joace cu sala plina, in ciuda faptului ca acestia nu au nici acum un spatiu propriu, unde sa repete sau sa creeze. Cu toate acestea, rezultatele muncii lor nu raman fara ecou si cu fiecare participare la un nou festival, numarul diplomelor creste si aplauzele publicului ii tin pe scena minute in sir la finalul spectacolelor. Dovada stau rezultatele pe care le-au obtinut in luna octombrie la festivalurile de factura internationala organizate in tara. Primul dintre ele s-a desfasurat la Alba Iulia si s-a numit aPovesti pentru copii si oameni mari”. Actorii bacauani au pus in scena aDumbrava minunata” in regia Oanei Leahu, cu o scenografie semnata de Edi si Liliana Lasoc si muzica asigurata de Ciprian Manta. Talentul lor a fost apreciat si s-au intors acasa cu diploma pentru cea mai buna poveste. Aceeasi productie a fost in lumina reflectoarelor din nou la Festivalul International al Teatrelor de Papusi si Marionete aPUCK” desfasurat la mijlocul lunii in Cluj Napoca. Juriul le-a oferit premiul pentru cea mai buna scenografie. aLa finalul acestui festival s-a pus un deosebit accent pe valorile teatrului de papusi si rolul pe care il are el in educatia copiilor. Toata lumea a inteles ca oricate modalitati de exprimare ar exista la ora actuala, foarte important pentru identitatea teatrului este sa nu renuntam la elementul primordial reprezentat de catre papusa. Ea reprezinta in lumea sublima a copilului joaca”, a precizat Andreea Sandu, directorul Teatrului de Animatie din Bacau. Nu in ultimul rand, trebuie subliniat ca participarea la Festivalul aGulliver” de la inceputul lunii noiembrie le-a adus o nominalizare pentru cel mai bun rol feminin interpretat de Marlene Duduman Ulmu in piesa aSerenada pentru Cervantes”. Regia spectacolului a fost asigurata de Laurentiu Budau, iar scenografia de Edi si Liliana Lasoc. Toate aceste premii au fost intampinate cu mult entuziasm de catre actori. Ei ne-au demonstrat inca odata ca merita toata aprecierea criticilor si a celor care duminica de duminica aleg sa mearga la teatru.
(D. Pilat)
Papusarii bacauani apreciati la Festivalurile Internationale
Norma si comunicare in administratia publica locala
Sala de conferinte a Consiliului Judetean a gazduit, luni, lansarea unui nou studiu intitulat aAsteptarile cetateanului si comunicarea institutionala eficienta in administratia publica locala”. Este vorba de o carte ce reprezinta produsul finit al unui proiect desfasurat pe parcursul a 4 luni de catre Asociatia pentru Promovarea Invatamantului European. Intitulat aIn sprijinul autoritatilor locale din mediul rural” programul a vizat evaluarea gradului de informare a populatiei din acest mediu cu privire la activitatea care desfasoara la primariile din judetul Bacau. Rezultatul final l-a constituit ghidul prezentat ieri, in fata a 85 de primari si reprezentanti a Universitatii de Stat. De realizarea acestuia s-au preocupat lectorul universitar Lacramioara Mocanu si conferentiarul Mirela Arsith. Cea dintai a explicat ca afiecare primarie implicata in proiect va primi incepand cu aceasta saptamana o mapa si o carte de bune practici, cum imi place mie sa ii spun. Ea va veni in sprijiinul primarilor si cetatenilor de rand fiindca, numai o comunicare eficienta poate duce la rezolvarea problemelor din comunitate”. Studiul a avut ca punct de plecare masurarea nivelului de cunoastere a atributiilor administratiei publice locale, dar si a asteptarilor cetatenilor din comunele bacauane, alaturi de disponibilitatea lor de a se implica activ in viata sociala. Astfel, cu ajutorul acestei carti se vrea imbunatatirea comunicarii institutionale interne si externe dintre functionarii publici si membrii colectivitatii locale. De asemenea, se mai doreste o informare corecta a primarilor cu privire la exigentele si dorintele localnicilor cu scopul identificarii unor metode de rezolvare a problemelor ce apar in viata de zi cu zi.
Daniela Pilat
Au primit jumatate cat fundatiile umanitare
Asociatia de caritate romano-olandeza BETANIA, care functioneaza in Bacau, 13 ani, a infiintat cinci centre pentru copii si tineri: „Centrul Lalelelor” pentru copilul abuzat si neglijat. Centrul de zi „Betania” pentru copiii cu dizabilitati”, Centrul de Integrare al Tinerilor, Centrul „Delfinul” pentru copiii cu autism, biroul de consultanta si servicii sociale, servicii de consiliere antidrog. 150 de copii sunt asistati in centrele „Betania”. Cu toate acestea, „Betania” nu e asaltata de sponsori. Nu vorbim despre fondurile aduse din Olanda sau obtinute pe baza de proiecte, ci efectiv de sponsorizari. In acest an, asociatia a primit 130.000 de lei de la companii din Romania. „In 2007, nu ne-a mers prea bine, declara Andre Muit, presedinte. Stiu ca a fost mult mai putin, cred ca in jur de 70.000 lei”. FSC, de asemenea, foarte veche in Bacau, desfasoara proiecte in mediul rural, sociale si educationale, a infiintat Centru de zi pentru varstnici „Dr. Stefan Ciobanu”, farmacii mobile in mediul rural, „scoli de vara” pentru elevii saraci, are proiecte de sprijinire a familiilor aflate in dificultate, a infiintat sistemul de ingrijire la domiciliu a bolnavilor, cu retea nu doar in Bacau, ci si la tara, programul de integrare „Gata, Dispus si Capabil”, „Centrul „Pistruiatul” etc. In 2007, toate sponsorizarile FSC sunt de 219.600 lei, iar in 2008, de 194.200 lei. (Silvia P.)
Frig si faliment
Florareselor le-au inghetat nasul si profitul
Lunile trec, iar floraresele din Piata Centrala incremenesc in parcarea transformata in sector comercial. Vantul rece sufla printre corturile improvizate si innegreste petalele florilor. Clientii nu dau navala la taraba, asa ca abia se scot banii de chirie. Promisiunea ca intr-o luna se vor intoarce in chioscurile lor de la etajul modernizat al pietei s-a dovedit o vorba goala. Se pare ca prima ninsoare va prinde florile sub cerul liber.
Incotosmanate si vinete de frig, floraresele din Piata Centrala nu-si mai lauda marfa si nu-si mai imbie clientii sa cumpere de la taraba lor. Ce-i drept, nici acestia nu prea se inghesuie. In aceasta perioada, camara este pe primul plan, iar florile nu au ce cauta printre borcanele cu zacusca si butoaiele cu muraturi. „Slaba vanzare avem, spune Genoveva Diaconu. Parca nici nunti prea multe nu au fost in toamna asta, iar peste cateva zile incepe postul. Mai vindem flori pentru inmormantari, dar cu aceasta ocazie se cumpara numai crizanteme si garoafe, ca sunt mai ieftine. Inghetam de frig si ne uitam la florile care se innegresc sub ochii nostri”.Si nu este o exagerare. Femeile si-au pus pe ele mai multe randuri de haine groase. Se protejeaza cum pot de vantul rece care umfla corturile de vara. Nu le pasa prea mult de degetele lor inghetate, dar se uita cu jale la flori.
Merg numai in pierdere
„Mai mult de 4-5 zile nu rezista marfa in aceste conditii, ne spune si Catinca Sicu. Suntem florari din generatie in generatie, ne pricepem la flori, dar nu stim ce sa mai facem. Aici nu este un loc potrivit pentru activitatea noastra”. Floraresele se uita cu tristete in jur, la fosta parcare a Pietei Centrale, transformata in raion pentru flori, legume, fructe si plante medicinale. Au fost cu totii stramutati din hala de etaj, pentru ca aceasta a intrat in modernizare. In toiul verii s-au trezit ca trebuie sa mute marfa in plin soare. Intr-o zi de duminica au cumparat cu totii corturi de gradina si s-au gospodarit. Li s-a promis ca intr-o luna se vor intoarce pe vechile amplasamente. Estimarea a fost prea optimista. Zilele trec, iarna da tarcoale, dar vestile bune intarzie. „Nu stim nimic, spune si Genoveva Diaconu. Intrebam ce se va intampla cu noi, dar nu ne spune nimeni nimic. Cat trebuie sa mai rabdam conditiile acestea? Nu stim. Daca vine un viscol ne umple zapada aici si ne ingheata florile. Si asa merge vanzarea greu. De dimineata inghet aici, e ora 11.00 si nu am nici o suta de lei vechi in buzunar”.
Incertitudine si la conducere
Nici conducerea Administratiei Pietei nu are un raspuns clar la problema celor mutati din hala de la etaj. „Se lucreaza la modulele de la etaj, ne-a declarat Constantin Curcudel, director. Constructorul este mai mult decat in grafic si va incheia totul mai devreme cu o luna decat prevede contractul.” Sectorul rezervat pentru flori este finalizat. Se lucreaza insa la modulele pentru produse alimentare. „Dupa ce vor fi instalate si acestea, cred ca vom permite mutarea sectorului de flori pe vechiul amplasament”. Comerciantii spera ca iarna sa auda aceste promisiuni. Altfel, ii paste falimentul. Doina Mincu
Conducerea Universitatii, acuzata de nerespectarea legii
Sotia unui fost profesor sustine ca nu a primit ajutorul de deces
Vaduva unui profesor universitar acuza conducerea Universitatii Bacau ca nu vrea sa-i acorde ajutorul de deces pentru sotul ei, in cuantum de cinci salarii. Rectorul unitatii de invatamant sustine insa ca nu i se poate reprosa nimic, deoarece a actionat in limita legii. Conducerea Casei de Pensii sustine si ea ca legea este de partea unitatii de invatamant.
Profesorul universitar Mihai Gherghel a decedat anul trecut, in luna iulie, chiar in timpul examenului de bacalaureat. El fusese numit presedinte al comisiei la Liceul Economic Suceava, insa in data de 7 iulie a facut infarct si a murit. „Dupa moartea sotului am solicitat Universitatii Bacau, in mai multe randuri, in baza Legii 128/1997, ajutor de deces. Legea prevede ca in caz de deces al unui cadru didactic sau cadru didactic auxiliar, cuantumul ajutorului acordat celor indreptatiti este de 5 salarii ale persoanei decedate. Eu am primit doar un ajutor de deces de 1270 lei”, ne spune vaduva Maria Gherghel.
aNu avem fond bugetar propriu”
Femeia marturiseste ca a considerat de datoria ei sa lamureasca aceasta problema si a batut la usile tuturor forurilor superioare. „Am fost in audienta la Ministerul Educatiei Nationale, am apelat la Sindicatul Invatamantului aAlma Matera, am ajuns si la Casa Nationala de Pensii si Ministerul Muncii, unde mi s-a confirmat ca Legea 128/1997 este in vigoare, iar Universitatea Bacau trebuie sa rezolve problema in sedinta de Senat. Eu stiu ca potrivit contractului colectiv de munca salariatii beneficiaza de un ajutor de doua salarii medii pe unitate, iar daca moartea a intervenit ca accident in timpul muncii sau in legatura cu munca, cuantumul acordat familiei poate fi de cel putin trei salarii medii pe unitate”, sustine vaduva Gherghel. „Nu e vorba de niciun accident de munca, declara rectorul Valentin Nedeff. Profesorul Gherghel, Dumnezeu sa-l ierte, era in vacanta cand a murit. Nu poate fi un accident de munca”. In ce priveste ajutorul de deces pretins de vaduva profesorului, rectorul sustine ca a respectat prevederile Legii 19/2000. „Articolul 106 din Legea 128 din 1997 de care se prevaleaza doamna a fost abrogat prin Legea nr. 19/2000. Universitatea Bacau nu are niciun temei legal sa constituie un fond bugetar propriu si sa acorde alte ajutoare sociale decat cele prevazute de lege”, sustine rectorul Nedeff.
Legea prevede
doar un salariu mediu brut pe economie
La punctul de vedere al conducerii universitatii subscrie si reprezentantul Casei Judetene de Pensii (CJP) Bacau. aTrebuie respectate Legea 19/2000 si Legea bugetului asigurarilor sociale, care prevad ca ajutorul de deces este in cuantumul unui salariu mediu brut pe economie, ne-a declarat Marina Arva, directorul economic al CJP Bacau. Doar in acest cuantum se suporta ajutorul de deces din bugetul asigurarilor sociale. Mai mult se poate da, dar nu din contributia de asigurari sociale, ci dintr-un alt fond, al unitatii. Dar ramane la latitudinea ei sa-l constituie si depinde daca este prevazut acest lucru in contractul colectiv de munca”. Maria Gherghel este convinsa ca are dreptate, mai ales ca nicaieri nu este stipulat faptul ca articolul 106 din Legea 128 este abrogat. „Am epuizat toate sursele banesti si mi s-a agravat starea de sanatate. Am fost umilita si calomniata de personalul Universitatii”, se plange vaduva. Cu toate acestea femeia spune ca nu se va lasa pana nu va obtine dreptul sau. Lili Adochitei / Elena Tintaru
Sarbatoarea Revistei „Plumb”; / Premiile „Octavian Voicu”;, generozitate si recunoastere
Luni, 10 noiembrie, la ora 17.00, la Galeriile „Frunzetti” s-au adunat cei care, cu sinceritate si bunavointa, participa productiv sau doar privesc productia literara bacauana. Premiile „Octavian Voicu” ale Revistei „Plumb” au fost prilej de cantarire si rasplatire a aparitiilor din ultimul an.
Revista „Plumb” este una dintre acele incercari pe cat de frumoase, pe atat de curajoase de a incuraja si strange laolalta creatorii. Fara sa-si propuna neaparat o abordare elitista a fenomenului literar-artistic, revista a ramas consecventa in publicarea autorilor de efort si vocatie. Indiferent de varsta, truditorii condeiului au gasit in „Plumb”… usurinta desprinderii din manuscris inspre cititori. Ambitiosi si dezinteresati, cei ce formeaza tridentul de baza – Ion Prajisteanu, Petru Scutelnicu si Nicolae Mihai, au construit mereu proiecte, au cautat finantari, neglijandu-si de multe ori propria vocatie de scriitori, una plina de certitudini. Premiile „Octavian Voicu” ale revistei sunt o prelungire fireasca a activitatii redactionale si o suma a realizarilor din cenaclul care poarta tot numele minunatului Octavian Voicu. Intr-o necesara si deschisa colaborare cu Filiala Bacau a Uniunii Scriitorilor din Romania, prin presedintele Calistrat Costin, editia din acest an a premiilor a fost una interesanta prin generozitatea cu care au fost rasplatiti sincerii autori bacauani. Si daca tot a venit vorba de rasplata, trebuie mentionat ca scriitorii au primit ca premii creatiile artistilor plastici locali, aceasta si datorita unei excelente intelegeri dintre liderii revistei si presedintele UAP Bacau, Dionis Puscuta. Cat despre plasticienii premiati, acestia au fost gratulati, bineinteles, cu volumele bacauanilor.
Arte frumoase, premii pe masura
Filiala bacauana a Uniunii Scriitorilor din Bacau a premiat pentru intreaga activitate desfasurata in ultimul an pe scriitorul Doru Ciucescu. Calistrat Costin a apreciat ca autorul s-a remarcat in anul 2008 cu aStraluciri diamantine in Israel”, volum care aemotioneaza si iti inspira respect in acelasi timp”. Petru Scutelnicu, redactorul sef al revistei aPlumb”, a continuat discursul presedintelui Uniunii Scriitorilor si a oferit premiile aOctavian Voicu” ale Revistei aPlumb”. Astfel, pentru poezie au primit diplome insotite de lucrari de arta plastica Ioan Viziteu si Carmen Voisei, iar pentru cel mai bun haiku, diploma a revenit lui Dumitru Radu. Cele mai bune lucrari de proza au fost si ele apreciate, premiile revenind lui Victor Mitocaru, Narcis Sandu si Vasile Hristea. Si pentru ca literatura nu ar putea asupravietui” fara critica, au fost premiati pentru aprecierile lor concise Grigore Codrescu, Petre Isachi, Cornel Galben si Adrian Blanaru. Domeniul artei plastice a fost si el pus in valoare si de aceea, pentru o colaborare deosebit de fructuoasa cu Cenaclul aOctavian Voicu”, au primit recunostinta Dionis Puscuta, presedintele Uniunii Artistilor Plastici din Bacau, Ioan Maric si Ioan Burlacu, profesor la Liceul de Arta aGeorge Apostu”. Tot cu acest prilej, Petru Scutelnicu a oferit si diplome de excelenta pentru proza lui Vali Boncu si lui Sever Bodron, iar pentru poezie lui Iordan Aioanei, Octavian Mares si lui Nicu Teodoru. Diploma de excelenta a primit pentru critica de arta plastica si Carmen Istrate, iar pentru pictura diplomele au revenit lui Gheorghe Parascan, Catincai Popescu si Mariei Margos. Nu in ultimul rand, pentru debut postum a fost apreciat regretatul Victor Croitoru. Toate aceste inmanari de diplome, aplauzele celor prezenti si emotia celor care si-au ridicat premiile l-au motivat pe redactorul sef al revistei de cultura aPlumb” sa afirme ca aevenimentul din aceasta seara e menit sa puna in evidenta activitatea oamenilor de cultura, ce s-au remarcat in ultimul an, dar nu numai. Ei vin in continuare la Cenaclul aOctavian Voicua ca la o biblioteca a prietenilor. Acest lucru ne aminteste mereu de un Bacau spiritual si ne confirma inca o data talentul oamenilor de cultura din judetul nostru, amintindu-ne bineinteles, de fidelitatea pe care ei si-o manifesta fata de revista”.Daniela Pilat, Nelu Brosteanu
Tenis / Alegeri FRT / Segarceanu vine in Bacau
Saptamana trecuta, Florin Segarceanu si-a lansat oficial candidatura la presedintia Federatiei Romane de Tenis. Astazi, fostul jucator va fi prezent in Bacau, unde va organiza o conferinta de presa in care isi va expune programul. Manifestarea va avea loc la ora 13.00, in holul hotelului „Dumbrava” si va fi urmata de un meci demonstrativ, ce se va desfasura la ora 15.00, la Scoala „Spiru Haret” si la care vor participa Adrian Voinea, Andrei Pavel si Ciprian Porumb (toti membri ai staff-ului condus de Segarceanu), dar si Relu Damian, fost tenismen profesionist si actual presedinte al FCM Bacau.
Florin Segarceanu considera ca tenisul romanesc are nevoie de o schimbare profunda, insistand in programul sau pe necesitatea reprezentarii cluburilor in procesul decizional. Totodata, candidatul la sefia Federatiei si-a propus dublarea bugetului astfel incat cluburile care genereaza performanta sa fie recompensate. Alegerile pentru functia de presedinte al Federatiei Romane de Tenis se vor desfasura in luna decembrie, ceilalti doi candidati fiind Ruxandra Dragomir si Dumitru Haradau. Interesant este ca oaspetele de astazi al Bacaului a anuntat ca in cazul in care va castiga alegerile ii doreste alaturi de el in Federatie pe contracandidatii sai Dragomir si Haradau.D.S.
Debut bun si pentru Mihalachioaie
In meciul cu FC Botosani, antrenorul Cristi Popovici a aruncat in lupta nu mai putin de trei debutanti: Adrian Carnariu, Madalin Luncanu si Ionel Mihalachioaie. Toti trei au iesit la rampa. Astfel, Carnariu a reusit golul victoriei, Luncanu a facut viata grea fundasilor centrali adversi, in timp ce Mihalachioaie s-a remarcat prin combativitate si prin siguranta unor executii, impresionante pentru un junior de numai 17 ani. Dupa meci, Mihalachioaie era epuizat: „A fost un consum fizic si nervos enorm. De-abia mai pot vorbi”, a recunoscut jucatorul bacauan, care a fost convins ca echipa sa va castiga contra Botosaniului: „Chiar si pe final, cand era inca 0-0, mi-am zis ca vom reusi sa dam gol si sa castigam meciul”.D.S.
Adrian Carnariu a fost convins ca va marca la meciul sau de debut in liga secunda / Golul din vis
Nu-l cunosteati! Sau, cel putin, nu-l cunosteati asa. La inceput era doar jucatorul care se distingea prin forta cu care executa un aut de margine. Arunca mingea la 40-50 de metri distanta, ceea ce era o adevarata performanta. Si nu numai pentru un pusti de 18-19 ani. Apoi a devenit un altfel de fenomen. De data aceasta gratie abilitatii cu care jongla. Trucuri demne de Ronaldinho au fost mai intai imprimate pe un DVD si ulterior postate pe net. In ciuda acestor calitati, nu a facut pasul catre prima echipa. A ramas mereu la FCM ll. Fundas central sau de banda, dupa caz. Isi facea treaba pe faza defensiva si, din cand in cand, mai dadea o mana de ajutor atacului, inscriind goluri cu capul la fazele fixe. Sambata, am cunoscut un alt Adrian Carnariu. Un mic erou. La debutul in liga secunda, a marcat in minutul 89 golul ce a adus prima victorie in acest sezon pentru FCM Bacau. Un gol pe cat de important, pe atat de frumos. Nu, nu cu capul. De data aceasta, Carnariu a ales un procedeu spectaculos, numai bun pentru a-si sarbatori ca lumea debutul: reluare acrobatica din cadere cu piciorul stang si…bara-gol! Un gol pe care el l-a visat noapte de noapte din momentul in care a aflat ca va juca impotriva Botosaniului.Dan Sion
Despre gastele credule
Citeam cu uimire elucubratiile unor candidati ce doresc sa convinga bacauanii de bunele lor intentii. Macar de ar reusi sa ne minta cu gratie, astfel incat sa simtim ca cineva isi da interesul sa ne amageasca. Pentru ca, pacaliti sau nu, putem respecta faptul ca baietii muncesc sa fie credibili. Iar un astfel de efort, destinat gastelor credule, poate da impresia ca oamenii politici chiar stiu ca oamenii vor sa fie ascultati. Apropo, ii ascultam, in postura lor de candidati, si nu incetam sa ne minunam de cat de multe lucruri stiu ei. Probabil, formarea ca om politic s-a facut inca din timpul in care, sugari fiind, cand primeau pireul de morcovi, imediat ce eruptau, porneau intr-un discurs despre importanta morcovului in ceea ce priveste economia mondiala si nationala. Pentru ca oamenii politici se formeaza de mici.
Cand sunt mari, aflati sub aripa ocrotitoare a unora mai smecheri ca ei, cauta, precum Agamita Dandanache, coledzi sa se aleaga. Ca mama lor sa fie mandra, iar siviul sa includa demnitatea de rangul unu.
Numai ca joaca asta de-a uninominalul ii poate lovi naucitor. Sa zicem ca-s alesi. S-a miscat bine partidul, redistribuirea s-a facut cu succes, au ajuns la parlament. Timp de 4 ani papa lapte si miere. Apoi, vine Agamita sa zica iar ca face si drege, ca Bacaul si bacauanii reprezinta pentru domnia sa motiv de nesomn. Alegatorul, mai putin uituc acum, isi va aduce aminte ca baiatul cu pricina a mai promis odata. A dezamagit si astfel va fi sters din preferinte.
Reprobabila este joaca pe care Agamita o face deliberat. Ca sa se aleaga si in viitor, nu mai candideaza in coledzi in Bacau.
Fuge mancand pamantul la capatul tarii, ca doar gaste credule se gasesc peste tot. Si trai nineaca, pe banii contribuabilului, cat o tine smecheria. Adevarat, de 18 ani smecheria tine cu brio la poporul roman. Pentru ca, odata mintiti frumos, macar apreciem efortul. Si spunem ca i-am votat pentru ca s-au miscat mai cu talent decat altii.
Cat despre gaste… odata, demult, au salvat Roma.Laurentiu Botin
Investitii de miliarde de lei la Spitalul Judetean de Urgenta / Reabilitare si aparatura noua la Neurologie si Medicina Interna
Alte doua sectii au fost reabilitate, investitia depasind 6 miliarde lei vechi. Totodata, sectiile au fost dotate cu aparatura de ultima generatie, in valoare de peste 120.000 euro. Medicii afirma ca aceasta confera calitate si siguranta actului medical.
Dupa mai multe luni de la demararea lucrarilor, reabilitarea altor doua sectii importante din Spitalul Judetean de Urgenta a fost finalizata. Holurile, saloanele, salile de tratament, cabinetele, blocul alimentar si grupurile sanitare din sectiile Neurologie si Medicina Interna arata acum la fel de bine precum cele dintr-un spital european. Tamplaria a fost schimbata in totalitate, peretii au fost placati cu faianta, la ferestre s-au pus jaluzele, au fost inlocuite dusurile, chiuvetele si toate wc-urile iar mobilierul vechi, uzat a disparut locul lui fiind luat de altul complet nou. Daca sectia Medicina Interna a adoptat culoarea grena, Neurologia a fost amenajata in rosu. Alegerea unei astfel de culori cel putin pentru sectia Neurologie nu este intamplatoare. aCuloarea rosie, s-a stabilit in urma unor studii, are influenta asupra stimularii organismului, ne-a spus doctorita Ileana Gavriliu, medic sef, sectia Neurologie. Il optimizeaza pe bolnav”.
aBeneficiul pentru bolnav este uluitor!”
Dar cele doua sectii s-au modernizat si in ce priveste aparatura medicala. Ambele au fost echipate cu aparate de investigatii paraclinice performante, a caror valoare depaseste 120.000 euro. Sectia Neurologie a fost dotata cu un ecodoppler (ecograf) pentru depistarea bolilor cerebrovasculare in cazul carora localizarea este pe vasele de sange, si nu la creier, un electrocardiograf cu patru functii diferite, utilizat in descoperirea precoce a anumitor afectiuni neurologice, invizibile din exterior. Acest aparat este mobil astfel ca poate fi deplasat oricand la patul bolnavului. Cat priveste sectia Medicina Interna, aceasta s-a imbogatit cu un ecograf cu doua sonde, pentru investigarea abdomenului si a unor parti moi din corpul uman, un spirometru pentru explorarea functiei pulmonare, truse de resuscitare respiratorie si de monitorizare continua a bolnavului etc. Castigul, prin aceasta dotare, este evident, in primul rand, al bolnavului. aEste uluitor beneficiul pentru bolnav, declara doctorita Elena Alistar, medic sef, sectia Medicina Interna. Aparatura ne ajuta sa realizam urgenta imediata a pacientului, ne da siguranta si rapiditate in punerea diagnosticului. Ea confera, totodata, calitate actului medical”. Reabilitarea celor doua sectii a costat peste 600.000 lei si investitia a fost finantata din bugetul Consiliului Judetean. In schimb, mobilierul din sectia Medicina Interna, al carui cost a ajuns la aproximativ 200.000 lei, precum si o parte din aparatura care a intrat in ultimii doi ani in dotarea celor doua sectii au fost suportate din veniturile proprii ale spitalului. Elena Tintaru
Asociatiile se feresc de calculul caldurii
Locatarii nemultumiti de prestatia firmelor care factureaza consumul de energie termica pot renunta la contractul cu acestea. Serviciul poate fi preluat de asociatiile de proprietari. Acestea au dreptul, conform HG 1588/2007, sa stabileasca un regulament intern pentru citirea, calculul si repartizarea contravalorii consumurilor de caldura. Proprietarii apartamentelor ramase in sistemul centralizat nu au prea mari sanse sa incheie colaborarea cu firmele care factureaza consumul indicat de repartitoare, deoarece angajatii asociatiilor nu vor sau nu pot sa-si ia pe cap aceasta sarcina. „Nu stiam de aceasta hotarare de guvern, ne-a declarat Cristina Gavrila, administratorul Asociatiei de proprietari 43. Eu as putea sa ma ocup de calcule, fiindca mi-am adus de acasa calculatorul si imi place sa lucrez cu el. Sunt administratori care nu stiu sa opereze pe calculator. Pentru calculul caldurii la apartamentele cu repartitooare este nevoie de un program pe calculator”. Odata cu prima factura de caldura emisa de CET apar si nemultumirile in asociatii. Multi locatari nu inteleg de ce unitatile de pe repartitorul de costuri au valori diferite de la o scara de bloc la alta. De cele mai multe ori, intrebarile raman fara raspuns, deoarece de la asociatie locatarii sunt indreptati spre firmele de repartitoare. Reclamantii se lasa adesea pagubasi. Daca serviciul de repartizare ar fi preluat de asociatii, administratorii si presedintii ar trebui sa faca fata tirului de intrebari si reclamatii. Doina Mincu
„Delta” din nordul Bacăului / Civilizația pet-urilor
Deși nu are posibilități turistice deosebite, Bacăul dispune însă de câteva locuri splendide. Unul dintre ele este Lacul Bacău II, arie naturală protejată aflată în custodia Centrului Regional de Ecologie. Însă, ca peste tot în România, unii dintre concetățenii noștri demonstrează din plin că civilizația nu a mai trecut granița de la vest. Bilanțul unei ecologizări: trei remorci de deșeuri pe doi kilometri.
Ce fac unii atunci când termină de băut un bidon conținând orice fel de băutură? Evident, îl aruncă. La fel se întâmplă și cu pachetele goale de țigări, pungile de plastic sau alte asemenea deșeuri. Și unde este cel mai bun loc pentru aruncat? Ați ghicit. În natură. Studiile cercetătorilor spun că un PET sau o sacoșă din plastic se menține 500 de ani fără a se descompune, poluând din cauza compoziției chimice. Pe de altă parte, alte studii spun că, deși numărul locuitorilor de pe planetă crește, nivelul de inteligență rămâne constant. Și aș adăuga că și cel al civilizației.
Pescuit printre colace de closet
Sâmbătă, Centrul Regional de Ecologie, împreună cu elevi de la Colegiul Tehnic D. Mangeron și cu voluntari de la aVeniti cu Noi și aIubim Natura, a organizat o acțiune de ecologizare a ariei naturale protejate Lacul Bacău II. În urma acțiunii s-au strâns trei remorci de deșeuri. La prima vedere, ar putea fi o veste bună. Iată că Bacăul produce și el ceva: gunoi. Mult și într-o gamă diversificată, mergând de la colace de closet până la prezervative folosite. Toate aruncate pe aproximativ 2 kilometri de către iubitorii de natură și de pescuit, mai mult sau mai puțin sportiv.
Am amintit de pescari pentru că aceștia nu au mișcat nici măcar un deget să ajute voluntarii în a curăța locul în care, până la urmă, ei își petrec cea mai mare parte a timpului liber. Ba mai mult, atunci când nu se holbau în undiță cu jind, se uitau oarecum distrați și mirați că niște tineri înarmați cu saci menajeri prestează activități de genul acesta.
Panouri de informare
Cu ocazia ecologizării, CRE a amplasat și un panou de informare care conține o hartă a ariei naturale protejate, informații despre patrimoniul natural și importanța zonei, precum și regulile pe care vizitatorii trebuie să le respecte pe Lacul Bacău. Potrivit lui Gabriel Grițcu, coordonator CRE, astfel de panouri vor fi amplasate și în decursul acestei săptămâni în alte trei locații din perimetrul ariei.
Dincolo de potențialul turistic și de recreere al zonei, aria naturală protejată are o faună impresionantă: 147 de specii de păsări, 34 de specii de mamifere, amfibieni și reptile și 22 de specii de pești. N-ar fi păcat să le îngropăm în deșeuri, iar peste câțiva ani să respirăm doar cu ajutorul aerului condiționat?
Ionuț Avram
Unii barbati devin monstri, cand sunt inselati / Crime pasionale
Mortile pasionale au existat de cand lumea si inca vom auzi de ele peste ani si ani. Cateva cazuri petrecute in Bacau i-au ingrozit pana si pe politistii trecuti prin ciur si darmon. Concluzia este una singura: barbatii parasiti sau inselati de neveste au reactii cat se poate de stranii. Unii recurg la suicid, iar unii isi descopera o latura perversa si criminala ascunsa cu grija pana atunci.
Una dintre cele mai feroce crime pasionale din istoria Bacaului este fara indoiala cea de la Orbeni, din 2005. Grozavia s-a petrecut chiar in ziua de Ignat. Pentru ca l-a surprins facand dragoste cu femeia lui, Costica Luca (29 de ani) l-a batut cu bestialitate pe Costica Pascal (45 de ani), dupa care l-a violat. In timp ce Luca era ocupat cu adosul” vecinului, concubina trebuia sa-l masturbeze pe Costica Pascal. Dupa ce Luca s-a aracorit” si-a luat invitatul in spate si l-a dus in albia unui parau aflat in apropierea locuintei. Aici i-a dat pantalonii jos lui Pascal, incercand sa intretina relatii sexuale cu el inca o data. Nu a reusit insa. L-a batut din nou cu un par pe barbatul aflat in coma, pana cand acesta nu a mai respirat. Apoi l-a dezbracat de la mijloc in sus si l-a lasat in apa paraului. In dimineata urmatoare, victima a fost gasita pe jumatate mancata de caini.
Sinucideri din dragoste
Din dragoste si Virgil M., in varsta de 46 de ani, a incercat sa-si puna capat zilelor, intr-un mod demn de filmele de groaza. S-a intamplat tot in anul 2005, in luna septembrie. Sotul a aflat ca sotia lui face ochi dulci altui barbat si nu a suportat gandul ca poate ramane fara ea. Intr-un moment de depresie, se pare ca Virgil a luat un cutit pe care si l-a infipt in piept. A avut apoi taria sa-si scoata cutitul din rana si sa-si taie si beregata. Noroc de faptul ca a fost transportat imediat la spital si a primit ingrijiri medicale la timp. Virgil a pierdut o cantitate mare de sange. Insa se pare ca a mai avut zile. Lama cutitului a trecut doar la trei centimetri de inima. Tot in 2005, dar in luna noiembrie, un tanar din Bacau si-a pus streangul de gat, din dragoste pentru o fata. Costel D., de 28 de ani, a fost descoperit mort in locuinta, langa zeci de biletele si scrisori de dragoste. Toate destinate Alinei G., care il parasise pentru un alt baiat. Politistii spun ca tanarul a mai avut o tentativa de a-si pune capat zilelor, nu de foarte mult timp. Atunci Costel a incercat sa-si taie venele cu un cutit, insa a fost descoperit la timp. A doua oara, tanarul s-a folosit de funie si a reusit sa-si rezolve problemele de dragoste… A reusit sa uite de Alina.
Dupa mai multe incercari a reusit
Telenovela adevarata si in comuna Margineni. Un alt barbat gelos si furios ca amanta lui l-a parasit a ales sa-si ia zilele, la sfarsitul lunii octombrie 2008. In septembrie el s-a reintors in tara de la munca din Italia si a aflat ca Maricica lui, Maricica P., de 50 de ani, il insala cu un alt barbat. Vasile R. (52 de ani) nu a suportat ideea si a amenintat ca se sinucide. A facut un scandal monstru intr-un bar, l-a amenintat pe noul iubit al concubinei ca-l omoara, a chemat Politia si apoi s-a urcat in masina fiicei lui si s-a izbit intentionat in primul autoturism care i-a iesit in cale. A suferit mai multe traumatisme, dar a scapat cu viata. Pana in data de 20 octombrie. In tot acest timp a facut eforturi supraomenesti sa se impace cu femeia pe care o iubeste cu adevarat. A vrut sa reia cu ea relatia, a continuat cu declaratiile de dragoste. In zadar. Tot Maricica l-a gasit atarnat de o funie, intr-o dependinta a casei sale. Langa barbat, politistii au gasit un bilet de adio pe care scria: „Am furat pentru tine si tu m-ai parasit”.
Crima intre homosexuali
Totul s-a petrecut in comuna Faraoani, in satul Valea Seaca. In 2004, un barbat a fost omorat in timpul unei partide de… amor, cu un alt barbat. Nimeni nu stia de cand intre cei doi se infiripase o mare dragoste. Anton D., barbatul ucis, a fost efectiv sugrumat intr-o partida de sex nebun cu Valentin B., care, sub influenta bauturilor alcoolice, nu a mai realizat ca in patima sa isi strange iubitul de gat. Autorul omorului nu a fost inca pedepsit.
Si-a omorat sotia cu sange rece
Moarte sadica si la Plopana, in satul Budesti. Un barbat de 73 de ani si-a omorat, in luna mai 2007, cu sange rece sotia, langa care a stat aproape o viata de om. O singura lovitura de cutit a fost de ajuns ca Anica Turcanu, in varsta de 70 de ani, sa ramana fara suflare. Fugise de sotul care ii facea zile negre. De trei ani il parasise si se retrasese sa-si duca singura batranetea in casa fiului sau. Nu mai suporta injuriile sotului, scandalurile, bataile repetate si vorbele urate. A fugit de el, dar a murit din mainile lui. Ion Turcanu, la cei 73 de ani ai sai, ajunsese spaima satului. Suparat ca sotia l-a parasit a cautat razbunare. Si nu s-a lasat pana nu si-a omorat femeia. A luat un cutit de bucatarie si i l-a infipt direct in inima, cu sete, fara sa-i mai pese. Dupa ce a fost prins, barbatul a recunoscut fapta si a declarat agentilor de Politie ca nu regreta nimic din cele intamplate.
Crima intre boschetari
S-a intamplat intr-un apartament de pe strada Slanicului din Bacau, in noaptea de 10 spre 11 septembrie 2007. Pe fondul consumului de alcool si al geloziei, intre doi barbati a izbucnit un conflict spontan, care a degenerat. Marul discordiei: o femeie de 42 de ani. Cei doi barbati, oameni ai strazii, s-au aciuat in apartamentul lui Vasile Cimpeanu, unde aproape noapte de noapte consumau bauturi alcoolice. Pentru ca nu aveau unde sa stea, de cele mai multe ori ramaneau acolo si sa doarma, iar a doua zi o luau din nou pe strazi, la cresit. Cei trei devenisera intre timp prieteni, isi imparteau intre ei banii, bautura, necazurile si chiar femeile. Pana in noaptea de 10 spre 11 septembrie cand lui Teofil Bibire, de 46 de ani, i s-a urcat bautura la cap si, intr-un moment de gelozie, si-a omorat prietenul in bataie. Pentru ca-l banuia ca traieste cu concubina lui, o anume Gina I., de 42 de ani, care locuieste in blocul de vizavi, Bibire l-a luat la bataie pe Radu Gheorghita Ionescu (44 de ani), amicul sau. I-a carat pumni si picioare pentru a-l face sa-si recunoasca dragostea fata de femeie si faptul ca intretinea cu aceasta relatii sexuale pe ascuns. Loviturile primite i-au fost fatale. La crima a fost martor si cel de al treilea barbat, proprietarul casei. Dupa ce l-a batut bine pe Ionescu, Teofil Bibire, barbatul ranit in orgoliul propriu, a plecat din casa, fara nicio remuscare ca-si omorase prietenul si i-a spus concubinei ca i-a venit de hac rivalului sau. Speriata, femeia a anuntat imediat Politia. In timpul anchetei, Gina a disparut de acasa.
Piromanul sinucigas
A dat foc la casa pentru ca-l suparase nevasta, iar acum a ales moartea. Pentru a doua oara a transformat toata agoniseala de-o viata in scrum, iar la inceputul acestei luni, pe 3 noiembrie 2008, Ion C., din comuna Faraoani, s-a spanzurat. La cei 36 de ani ai sai, el si-a iesit din minti pe motiv ca sotia lui a intentat divort. Scandalurile s-au tinut lant in ultimii ani intre cei doi. Si in primavara acestui an, barbatul a dat foc la casa in care locuiau, iar atunci s-a ales cu dosar penal pentru distrugere. Nu s-a cumintit, asa ca in seara de 24 octombrie a provocat un nou incendiu de proportii si in anexa locuintei. Imobilul a ars in totalitate, iar cei doi au ramas sub cerul liber, fara un acoperis deasupra capului. Acum si-a pus streangul de gat si a incheiat socotelile cu viata. Motivul: acelasi – divortul inaintat de sotie. Lili Adochitei, Roxana Neagu
Zeci de mii de bacauani, obligati de RAGC sa stea la „comun”; / Gata cu racordul separat la conducta de apa rece
Fata de perioada verii numarul cererilor de bransare individuala la conducta de apa a scazut de 10 ori. Chiar si asa 13 la suta dintre bacauani sunt racordati separat. RAGC nu mai permite construirea de camine de apometru acolo unde cel propriu nu mai suporta alte racorduri.
Cantitatea mai mare ori mai mica de apa (coeficient de corectie) pe care o suportau in fiecare luna in plus fata de ceea ce inregistrau apometrele din apartament i-a determinat pe multi bacauani sa se desprinda de conducta comuna. Si anul acesta, inca de la inceputul primaverii, imediat ce vremea a permis, tot mai multi si-au montat conducta individuala pana in caminul de apometru al Regiei Autonome de Gospodarie Comunala (RAGC) si si-au instalat aici contor, care inregistreaza consumul real de aceasta data, din locuinta. In vara RAGC a fost luata cu asalt de catre locatari care s-au decis sa se rupa de apometrul comun si locuintele lor sa fie bransate individual la reteaua de apa. Zilnic, in medie, la RAGC au fost depuse 10-15 cereri pentru bransament individual din partea consumatorilor care locuiesc la bloc. Dupa ce a dat frigul numarul cererilor s-a rarit considerabil, el ajungand la 1-2 pe zi, dar nu pentru ca nu sunt conditii meteorologice favorabile efectuarii bransamentului individual ci una din explicatii ar fi ca RAGC este restrictiva la aprobarea solicitarilor. Dar chiar si asa in prezent s-a ajuns ca 13 la suta din totalul apartamentelor din municipiul Bacau sa aiba racord separat la reteaua de apa. Daca acum cativa ani, numarul apartamentelor cu bransament individual era de cateva sute, in prezent sunt separate 7.700 din totalul de 59.546, cate sunt in Bacau.
Scari intregi
racordate separat
Coeficientul de corectie este un subiect spinos in asociatiile de proprietari. Putini presedinti si administratori s-au implicat in rezolvarea acestei probleme. Cei mai multi se multumesc sa aplice coeficientii de corectie, in loc sa descopere sursa diferentelor dintre consumul real de apa rece si cel declarat de locatari. Sefii asociatiilor invoca refuzul locatarilor atunci cand se solicita verificarea apometrelor din locuinte. In astfel de cazuri, diferenta de consum ar trebui repartizata numai apartamentelor in care nu s-a permis accesul. Pentru a nu si-i ridica in cap pe proprietarii recalcitranti, presedintii si administratorii aleg solutia cea mai comoda: sa imparta tuturor paguba. Nu este de mirare, asadar, ca tot mai multi proprietari de apartamente incearca sa scape de cheltuielile la comun si doresc racord separat la reteaua de alimentare cu apa potabila. aDoritori sunt multi, ne-a declarat Valentin Sandu, administratorul Asociatiei de proprietari 202. Pe fiecare scara de bloc sunt proprietari care au reusit aceasta, insa este din ce in ce mai greu. Pretul pentru racordare este mare, cam 1000 de lei de apartament, in functie de etaj.” In aceasta asociatie, coeficientul de corectie nu este foarte mare, deoarece pierderile de apa au fost eliminate, iar asmecherii” au picat in plasa. aAm facut controale in apartamente si i-am descoperit pe cei care aveau racord la apa inaintea apometrelor. Un proprietar isi legase astfel masina de spalat, dar l-am pus sa plateasca din urma”. In Asociatia de proprietari 108 sunt scari intregi cu apartamentele racordate separat la reteaua de apa. aNici nu mai este loc in camine, spune administratorul acesteia. Cu cat sunt mai multi cu racord separat, cu atat mai bine, fiindca ies diferente foarte mici intre apometre. Din pacate, RAGC nu mai da aprobare decat celor care isi monteaza centrala termica de apartament. Ar trebui sa le dea voie oamenilor sa faca noi camine si sa scapam de discutii”.
Pentru unii, muma,
pentru altii, ciuma
Unii dintre cei care nu s-au grabit pentru a prinde un loc in caminul de apometru al RAGC de la bransamentul de scara nu vor avea sansa sa plateasca, in sfarsit, doar ceea ce consuma. Si aceasta deoarece conducerea RAGC a decis sa aprobe solicitarea doar in cazul in care, invoca ea, permit conditiile tehnice. aDaca in caminul nostru de apometru mai exista loc pentru alte bransamente individuale, atunci se aproba cererile in ordinea depunerii lor, declara Petrus Radulescu, directorul adjunct al RAGC. Noi mergem la fata locului si vedem daca este posibila montarea altor bransamente. Procedam asa, deoarece am constatat ca unii locatari care si-au facut racord separat nu au tinut cont ca trebuie sa il puna intr-o ordine. Astfel, nu este exclus ca ordonand bransamentele existente sa se mai faca loc pentru altele. Daca nu exista insa loc, nu se accepta sa se construiasca un alt camin pentru a monta bransamente individuale. S-ar produce un dezechilibru in reteaua generala de distributie a apei”. Un argument care nu ii consoleaza pe cei ce au nesansa de a fi gasit resursele financiare pentru plata bransamentului individual mult mai tarziu decat ceilalti. Dar condamnati sa ramana la acomun” multi alti bacauani sunt din alte motive. Tot spre nenorocul multora, intre caminul de apometru al RAGC si scara blocului in care locuiesc, reteaua, care apartine locatarilor, parcurge o distanta foarte mare. Aceasta inseamna ca locatarii care vor sa-si faca racord individual trebuie sa monteze separat si o conducta pe aceeasi lungime, dintre caminul de apometru si scara. In acest caz costurile sunt enorme. La destul de multe blocuri conducta pe care ar trebui sa o monteze fiecare locatar intre scara si camin, precum si bransamentul individual ar ajunge sa coste 3.000 lei de familie. Multi au fost obligati sa preia in proprietate un traseu lung de conducta (chiar de 75 metri) dintre caminul de apometru si intrarea in scara, astfel ca efortul financiar pe care ei trebuie sa-l faca si pentru a-l intretine este mult mai mare decat al altora. Elena Tintaru / Doina Mincu
Recolta frumoasa de floarea soarelui
Anul acesta n-ar trebui sa ne lipseasca uleiul de pe masa. Cel putin asta sustin specialistii de la Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Bacau, dupa incheierea perioadei de recoltat la floarea soarelui. „Putem spune ca avem o recolta buna, sustine Ghita Burlui, directorul DADR Bacau. Productia medie la hectar a fost de 1586 kilograme, fata de 1625 cat a fost previzionata”. Si la productia totala, procentul de realizare a planificarilor a fost de 98 la suta. La nivelul judetului specialistii au prognozat o cantitate de 5.812 tone si s-au realizat 5.672 tone. Cea mai buna recolta de floarea soarelui a fost obtinuta de unitatile cu capital majoritar privat (108 la suta), dar si de gospodariile individuale (103 la suta). In aceasta toamna, in hambarele producatorilor bacauani au ajuns 2.395 de tone de floarea soarelui. Productia cea mai slaba a fost inregistrata de catre societatile agricole, unde in loc de 305 tone prognozate au realizat 238 de tone. „O recolta de exceptie s-a obtinut in schimb la floarea soarelui pentru samanta. In loc de 26 de tone cat au planuit specialistii s-au recoltat 27 de tone”, spune directorul Burlui. Si productia medie la hectar a fost foarte buna, in loc de 1300 de kg/ha obtinandu-se 1350 kg/ha. Lili Adochitei
Nord-Estul, pe ultimul loc / Investitiile straine ocolesc regiunea noastra
Institutul National de Statistica, in colaborare cu Banca Nationala a Romaniei, au dezvoltat un proiect de cercetare privind dinamica investitiilor straine directe pana la finele anului trecut. Conform rezultatelor obtinute,
precizia estimarilor este de 97%. Din toate datele analizate, rezulta o realitate deloc magulitoare pentru Regiunea de dezvoltare Nord-Est, din care face parte si Bacaul: suntem pe ultimul loc la atragerea de investitori.
Conform definitiei de manual, investitorul strain direct este o persoana fizica sau juridica, ce actioneaza in mod concertat si detine minim 10% din capitalul social subscris (respectiv din capitalul de dotare al entitatilor fara personalitate juridica) sau cel putin 10% din voturi, intr-o intreprindere aflata in afara propriei tari de rezidenta. In aceeasi ordine de idei, investitia straina directa este caracterizata drept o relatie investitionala de durata, intre o entitate rezidenta si una nerezidenta, ce implica, de regula, exercitarea de catre investitor a unei influente manageriale semnificative in intreprinderea in care a investit. Sunt considerate ca fiind investitii straine directe capitalul social varsat si rezervele ce revin unui investitor nerezident care detine cel putin 10% din capitalul subscris al unei intreprinderi rezidente, creditele dintre acest investitor si intreprinderea in care a investit, precum si profitul reinvestit de catre acesta.
Ultimul loc la investitii
Dupa scurta introducere de specialitate, revenind la cifre, avem deloc placuta surpriza de a vedea ca dintr-un total de 42.770 milioane euro, care reprezinta cifra totala a investitiilor straine directe in 2007, Regiunea de Nord-Est a atras doar 672 de milioane, ceea ce inseamna 1.6% din totalul acestor investitii. Asa cum era de asteptat, acest procent asigura regiunii de care tine si Bacaul un dezonorant loc ultim la nivel national. Prima pozitie in ceea ce priveste atragerea investitiilor straine directe apartine Capitalei (27.516 milioane euro, 64,3% din total), urmand regiunile Centru (3541 milioane euro, 8,3% din total), Sud (2942 milioane euro, 6,9% din total), Sud-Est (2448 milioane euro 5,7% din total), Vest (2365 milioane euro, 5,5% din total), Nord-Vest (1907 milioane euro, 4,5% din total) si Sud-Vest (1379 milioane euro, 3,2% din total). Prin urmare, penultima regiune clasata a reusit sa atraga de doua ori mai multe investitii straine directe fata de Regiunea de Nord-Est.
Ce folos c-avem de toate?
Din punct de vedere al orientarii investitorilor straini spre ramuri economice (conform CAEN Rev.1), investitiile straine directe s-au orientat cu precadere in industria prelucratoare (32,9% din total), in cadrul acesteia cele mai atractive fiind metalurgia (7,5%), industria alimentara, a bauturilor si tutunului (5,2%), prelucrare titei, produse chimice, cauciuc si mase plastice (4,4%), industria mijloacelor de transport (3,6%) si ciment, sticla, ceramica (3.5%). Judetul Bacau are intreprinderi cam in toate domeniile preferate de investitorii straini. Cu toate acetea, nu a reusit sa convinga, la fel cum nu au izbutit nici celelalte judete ce fac parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Primul loc din coada incepe sa devina o obisnuinta regionala in nord-estul tarii.Emilian Berceanu
Sanitas nu crede in vorbe
Federatia Sanitas nu a renuntat la actiunile de protest. Sindicalistii stau cu arma la picior si asteapta ca promisiunile guvernantilor sa apara negru pe alb in acte normative. „Noi nu mai avem incredere in guvernanti, ne-a declarat Aurel Cretu (foto), liderul bacauan al Sanitas. Am amanat doar manifestarile si greva pana la semnarea documentelor care sa legifereze intelegerea. Dorim ca presedintele Basescu sa fie garantul a ceea ce am obtinut la negocieri si a faptului ca Sanatatea va primi 4-5% din PIB”. Practic, negocierile dintre Federatia Sanitas si Ministerul Sanatatii Publice se incheie vineri, 14 noiembrie, dar potrivit proiectului de acord cu ministrul Eugen Nicolaescu, s-a obtinut o majorare de maximum 20 la suta pentru salariile mici. „Noi am fost fideli revendicarilor initiale, a explicat Aurel Cretu. Principalul nostru obiectiv a fost sa obtinem un venit crescut pentru debutantii in profesie.” Vor creste insa, pe mai multe cai, veniturile tuturor categoriilor de personal din sistemul snitar, chiar daca in procente diferentiate. MSP va acorda o a treia prima de stabilitate incepand din 2009. Aceasta va fi la nivelul salariului minim al functiei. Fiind vorba de salariul majorat, se va ajunge la o prima de 700 lei pentru un asistent si 1000 lei pentru un medic primar. Ministrul Nicolaescu a fost de acord si cu acordarea primei de vacanta, la nivelul salariului din luna anterioara celei de concediu. Sporul de preventie a crescut si el de la 11% la 14-15% si va fi acordat si personalului care nu l-a primit pana acum. „Daca adunam venitul astfel obtinut, observam ca ne apropiem de procentul de majorare dorit de noi”. Zilele acestea, sindicalistii stau cu ochii pe guvern si asteapta ca promisiunile sa se concretizeze.D. Mincu
Coruptia are ingaduinta de la judecator / Evazionist „;greu” condamnat la doi ani de inchisoare
Un patron care a facut o gaura in bugetul statului de 1,5 miliarde lei vechi a primit o condamnare de doar doi ani. Tot anul acesta, magistratii au condamnat la trei ani cu suspendare un functionar public acuzat de luare de mita. Nu putine sunt cazurile in care, pentru furtul unui sac de cartofi sau o gaina, autorii au primit patru sau cinci ani de inchisoare.
In vizorul procurorilor a intrat mai intai Vasile C., administratorul unei firme. Numai ca in urma cercetarilor anchetatorii au concluzionat ca barbatul este un paravan si ca de fapt creierul firmei e Viorel R. (47 de ani), cel care avusese nu de mult timp fraiele societatii in cauza. Ilegalitatile au fost descoperite de comisarii Garzii Financiare. Acestia au aflat ca in perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2002, unitatea in cauza a efectuat activitati comerciale de vanzare-cumparare de produse petroliere, fara a le inregistra in contabilitate si fara a depune la organul fiscal situatiile financiare, prejudiciul fiind estimat la 1,5 miliarde de lei vechi. Mai mult, se pare ca societatea in cauza a functionat doar doua saptamani. „Desi in fapt, invinuitul Viorel R. nu avea nicio calitate in firma, acesta a desfasurat in continuare activitati comerciale in numele firmei, Vasile C. fiind doar un paravan legal”, au concluzionat si procurorii de caz.
Doi ani inchisoare pentru un tun de 1,5 miliarde
Concret, in perioada 1 octombrie 2002 – 31 iulie 2003, Viorel R. a achizitionat de la Rafinaria „Steaua Romana” si Petromidia motorina, pe care ulterior a vandut-o, operatiunile nefiind inregistrate in contabilitate. Totodata la organul fiscal nu au fost depuse declaratii privind impozitele si taxele datorate catre stat. Patronul a fost trimis in judecata pentru evaziune fiscala si declararea fictiva a sediului societatii. Desi prejudiciul cauzat statului este urias, judecatorii l-au condamnat pe patron doar la 2 ani de inchisoare pentru evaziune si doi ani pentru declararea fictiva facuta de contribuabil a sediului societatii. Totodata Viorel R. a fost obligat la plata sumei de 176.440 lei si 500 lei cheltuieli de judecata. Agentia Nationala pentru Administrare Fiscala a facut recurs la Curtea de Apel Bacau, doar pentru a solicita accesorii fiscale la suma respectiva calculate pana la data achitarii efective a debitului. Procesul are ca termen 28 noiembrie. In ce-l priveste pe evazionist, acesta deja este liber, pentru ca a fost judecat in stare de arest.
Scris de Codrin Cristea
Candidatii PSD au venit in fata oamenilor / Gheorghe Antochi s-a intalnit cu alegatorii din Colegiul 4
Sambata dupa amiaza, in incinta Caminului Cultural din comuna Magura, Gheorghe Antochi, insotit de Elena Mitrea, au stat timp de mai bine de 2 ore la discutii cu alegatorii localitatii. Cei doi candidati ai PSD si-au expus principalele puncte din platforma electorala, iar apoi au ascultat sugestiile locuitorilor din Magura in privinta schimbarilor ce se impun cu necesitate.
Numele lui Gheorghe Antochi este bine cunoscut de-a lungul si de-a latul judetului Bacau, fiind sinonim cu a fi specialist in probleme de agricultura. De altfel, asa dups cum a admis in repetate randuri, presedintele Agricola International a acceptat provocarea unei candidaturi pentru Camera Deputatilor pentru ca a fost convins de necesitatea implementarii pactului pentru energie si agricultura elaborat de PSD. In comuna Magura, Gheorghe Antochi a fost insotit de Elena Mitrea, cadidatul PSD pentru Colegiul 4 Senat.
Probleme acute ce trebuie rezolvate
Dupa o scurta introducere in care le-a transmis toate cele bune locuitrilor din Magura care isi sarbatoreau onomastica, Gheoprghe Antochi a intrat in miezul problemelor pe care PSD doreste sa le rezolve. aAm apreciat, in momentul in care am acceptat candidatura, prioritatea acordata de PSD pentru dezvoltarea agriculturii si a anergiei. Aceste doua sectoare sunt de mare importanta, si in mare parte acestea se afla la baza crizei economice mondiale, pentru ca scumpirea petrolului a dus la cresterea pretului alimentelor”, a afirmat presedintele Agricola International. Tocmai datorita importantei majore a agriculturii in sustinerea oricarei economii reale, este imperios necesar sa fie luate o serie de masuri in vederea inlaturarii discrepantelor imense ce exista intre mediul rural si cel urban. aPentru un nivel de trai decent, am subliniat necesitatea cresterii subventiilor pentru productia agricola cel putin la nivelul celor din Uniunea Europeana. In plus, trebuie neaparat crescut substantial nivelul pensiilor de agricultor, si un prim pas va consta in dublarea acestora”, sustine Gheorghe Antochi.
Discrepante si necesitati
Situatia din Romania este departe de ceea ce ar trebui sa fie. Acesta este motivul pentru care Gheorghe Antochi si Elena Mitrea au facut apel la normalitate, la detensionarea relatiilor dintre partide si urmarirea interesului comun al tuturor. aEste inacceptabil ca doar 1-2% dintre elevii din mediul rural sa aiba sansa de a absolvi o institutie superioara de invatamant. La fel cum este anormal ca 2,5 milioane de angajati din economia reala sa sustina 1,5 milioane bugetari si 4,5 milioane pensionari”, a aratat Gheorghe Antochi. Una dintre marile probleme care au stopat constant actiunile ce ar fi trebuit sa detensioneze situatia din tara provine din neintelegerile constante dintre formatiunile politice de la putere. aVi se pare normal ca la intrunirile forurilor de conducere din UE presedintele sa mearga cu un avion, primul ministru cu altul iar la evenimente sa stea unul cu spatele la celalalt? Noi ne-am obisnuit in 4 ani cu aceste neintelegeri, dar ce pot sa creada cei din UE? PSD respecta optiunea politica a fiecarui om si a fiecarei comunitati. Dumneavoastra ati ales un primar din partea PD-L, fapt pe care il apreciem. Trebuie sa nu mai generam stari conflictuale intre oameni. Este necesar sa cautam problemele comune si solutiile care se impun”, declara presedintele Agricola International. Tocmai din aceste considerente Gheorghe Antochi a subliniat importanta deosebita a votului uninominal: aAveti o sansa mare fata de ce a fost pana acum: cea de a alege oameni, si nu liste. Oameni pe care ii cunoasteti sau ii veti cunoaste si ii veti aprecia in functie de ceea ce sunt si ce au infaptuit.” Pe acceasi linie, Elena Mitrea a aratat ca asunt 47 de localitati in colegiul in care candidez. Trebuie sa imi coordonez activitatea cu 3 deputati, iar mie imi revine sarcina de a ma ocupa de problemele sociale. Problemele dumneavoastra se vor transforma in initiative legislative, iar dintre acestea pot aminti cea de a treisprezecea pensie, sprijinirea studiilor copiilor din mediul rural si multe altele.” Cei doi candidati ai PSD, Gheorghe Antochi si Elena Mitrea au promis ca se vor intalni cu electoratul din toate localitatile ce formeaza colegiile in care candideaza, atat pentru a se pune la curent cu problemele oamenilor, cat si pentru a se prezenta, in primul rand ca oameni, celor carora ce cer votul la alegerile din 30 noiembrie.
Scris de Emilian Berceanu
