Undeva pe Pluto, in comunitatile locale de pe cea mai indepartata planeta de Soare a inceput campania electorala. Si cum planeta despre care vorbim este si cea mai mica din sistemul solar, politicienii sunt direct proportionali cu marimea planetei. Adicatelea sunt mici. Atat de mici incat habar nu au cum se construieste un discurs, nu au nici cea mai vaga idee despre nevoile electoratului plutonian si in plus de asta, pentru a-si convinge cetatenii, nu fac altceva decat sa vanda iluzii frumos imbracate. Fiindca iluziile nu tin de foame, politicienii plutonieni au un obicei absolut nedemn de secolul in care traiesc: impart una, alta. Ba ridichi plutoniene, ba purcelusi de lapte cu sapte picioare, ba niscaiva ulei plutonian triplu rafinat, in schimbul promisiunii ca vor fi votati in Adunarea Generala care se afla in Casa Plutonienilor. Fiecare dintre ei este atat de bolnav sa ajunga acolo, incat nu se da in laturi de la nimic. Nici macar in a promite ca se vor mari pensiile batranilor plutonieni, desi la nivel planetar, toti se confrunta cu o acuta criza economica, provocata indeosebi de lipsa de pe piata a banilor. A, nu stiati? Ei bine si pe Pluto sunt bani, credite, economie de piata si, dupa cum am amintit deja mai sus, politicieni. La fel ca si pe planeta noastra, exista alegeri democratice. Singura diferenta o gasim in numarul de ani ai unui mandat. Fiindca plutonienii au o planeta mica, cea mai mica de altfel, un politician plutonian este ales o data la un an, echivalentul a patru ani de pe Terra. Comunitatea despre care vorbim acum se numeste Plucau. Aici, la Plucau se bat o multime de candidati, de la diferite partide politice plutoniene. Unii mai cunoscuti, care au mai prestat odata in Casa Plutonienilor, altii care vor pentru prima data. Si unii, si altii sunt la fel de mici. Si de statura, si in gandire. Campania electorala a decurs normal, pana in momentul in care politicienii dintr-un partid de mijloc (nu exista partide de dreapta, stanga si de centru, ca la noi), au promis ca vor face tot posibilul ca Pluto sa nu mai fie cea mai indepartata planeta de Soare. Initiativa lor i-a pus pe ganduri pe reprezentantii celorlalte partide si atunci, ca sa contrabalanseze oferta partidului de mijloc, s-au imbulzit in a imparti cadouri. Toata tarasenia se va termina undeva pe la sfarsitul perioadei a treia (ei nu au luni ca noi), cand se va merge la vot. Asta daca nu cumva si peste un an, plutonienii vor fi nevoiti sa asiste la aceleasi obiceiuri politicianiste. Povestea asta de pe Pluto are darul de a ne linisti. In alte locuri se intampla mai rau. Noroc ca la noi campania este una pe proiecte si idei.Ionut Avram

Dispozitiile legale referitoare la citare si la comunicarea actelor de procedura an cazul insolventei au fost modificate de Guvern printr-o ordonanta de urgenta. Persoanele ampotriva carora se va deschide o actiune potrivit dispozitiilor legii, ulterior deschiderii procedurii insolventei, vor beneficia de o prima comunicare a actelor de procedura, potrivit Codului de procedura civila. Totodata, avand an vedere numeroasele semnale primite din practica, la judecarea recursului trebuie sa se instituie garantii suplimentare pentru asigurarea accesului liber la justitie si a dreptului la aparare, chiar daca, prin aceasta, se prelungeste durata procedurii, informeaza biroul de presa al Guvernului. Actul normativ instituie o noua exceptie de la regula citarii partilor prin Buletinul insolventei, an cazul solutionarii recursurilor ampotriva hotararilor pronuntate de judecatorul-sindic. A fost introdusa, de asemenea, o reglementare expresa a sferei drepturilor pe care le are adunarea creditorilor an situatia an care numarul mic al creditorilor nu permite formarea unui comitet. Scrisoarea prin care creditorii asi pot exprima votul prin corespondenta va putea fi comunicata pana an ziua fixata pentru exprimarea votului. Pana an prezent, aceasta putea fi comunicata cu cel putin 5 zile anainte de data fixata pentru exprimarea votului. Avand an vedere ca numarul dosarelor de insolventa este an continuare an crestere, pentru a evita blocarea activitatii practicienilor an insolventa, a fost extinsa sfera surselor de finantare a fondului de lichidare. Potrivit noilor prevederi, fondul va fi constituit si din sumele rezultate din preluarea a 1,5% din sumele recuperate an cadrul procedurilor de insolventa, inclusiv din sumele obtinute din vanzarea bunurilor din averea debitorului. Aceste sume vor fi virate an contul Uniunii Nationale a Practicienilor an Insolventa din Romania (UNPIR) de catre administratorul judiciar sau, dupa caz, de catre lichidator.D.V.

Actiune in forta a politistilor pentru identificarea celor care conduc autoturisme sub influenta bauturilor alcoolice. In perioada 21-23.11.2008, politistii din cadrul Serviciului Politiei Rutiere au organizat mai multe actiuni in Bacau, Moinesti, Onesti, Comanesti si Tg. Ocna, pentru prevenirea si combaterea incalcarii normelor rutiere, precum si pentru identificarea conducatorilor auto care conduc sub influenta bauturilor alcoolice. aAu fost testati cu aparatul etilotest 338 conducatori auto, au fost aplicate 84 sanctiuni contraventionale an valoare totala de 12.992 lei. Au fost retinute in vederea suspendarii 16 permise de conducere si s-au constatat 9 infractiuni”, a declarat subcomisar Dorin Roman, seful Serviciului Politiei Rutiere Bacau.

Alcoolul si volanul sunt incompatibile!

Consumul de alcool reprezinta una din cauzele inca frecvente de conturbare a capacitatii de conducere, desi exista tendinta de a se subestima rolul sau. De cele mai multe ori, conducatorii auto aflati sub influenta alcoolului comit frecvente incalcari ale normelor de circulatie, conduc cu viteza excesiva, se angajeaza in depasiri neregulamentare sau executa in mod periculos virajele. Consumul de bauturi alcoolice reduce viteza de reactie si precizia miscarilor si poate determina scaderea acuitatii vizuale si auditive a soferilor. Legea pedepseste aspru conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul dupa ce soferul acestuia a consumat bauturi alcoolice, iar concentratia de alcool in sange depaseste limita legala!Roxana Neagu

Scoala aMihail Sadoveanu” din Bacau este implicata intr-un nou proiect Comenius pentru care a primit o finantare de 16 000 de euro. Inceput in luna septembrie a acestui an, programul este intitulat aRadacinile noastre comune latine” si are ca beneficiari elevi bacauani de clasele V-VIII si tineri care frecventeaza cursurile unei scoli italiene din localitatea Caserta. Proiectul se va desfasura pe parcursul a doi ani scolari, insa primul schimb de experienta a avut loc chiar in aceasta sambata. La Sala de Conferinte a Oratoriului Catolic din Bacau, delegatia formata din 10 elevi italieni si profesorul coordonator Patrizia Lucibello a fost primita intr-un cadru festiv de directorul de la aMihail Saoveanu”, Necolai Brava, profesori si Angela Sterpu (foto), inspector pe Proiecte Europene la Inspectoratul Scolar Judetean. Ideea este ca toti cei implicati sa isi perfectioneze limba engleza si sa descopere lucrurile pe care le au in comun ambele culturi insa, se doreste cu acest prilej ca si bacauanii sa invete putina italiana si italienii sa invete romaneste. aCu toate ca se urmareste imbunatatirea cunostintelor de limba engleza, cuvantul meu de deschidere a fost in limba italiana, iar discursul directorului Neculai Brava a fost tradus de o eleva in clasa a VI-a in aceeasi limba in semn de respect. Ei vor ramane in Bacau 10 zile si merita precizat ca si-au aratat interesul sa cunoasca cat mai multe despre noi si implicit particularitatile limbii noastre”, ne-a declarat Angela Sterpu. In cadrul aceluiasi proiect lingvistic profesorii Narcisa Popa si Marinela Potarniche alaturi de 10 elevi vor merge in luna mai a anului viitor la Scoala din Caserta pentru a completa schimbul de experienta. aPe parcursul celor doi ani vor avea loc speram mai multe vizite intre beneficiarii acestui proiect. Deocamdata, cu ocazia acestei primei intalniri s-au fixat doar mobilitatile ce vor avea loc in primul an”, a incheiat inspectorul pe Proiecte Europene.

Daniela Pilat

E octogenar, mintos si cheptos. Cheptos pentru ca, zice el, asi inainte, dar si dupa revolutie, am dat mereu cu clanta.” Dar in zadar. Locuieste intr-un catun in care azeci de primari mi-au promis ca-mi vor aduce curent electric si toti au ramas de mincinosi”. I-au mai promis gaz metan, apa la robinet si viata de rai. A avut parte adoar de iad.” Il supara rau o ureche, acu auzul”, dar nu rateaza nicio intalnire cu aistea la care le pute a parlamentari”. Zice despre ei: aSe rotesc pe aici ca niste vraghii de prada, care simt ca-i ceva de dat la clont.” Nu crede pe nimeni, dar asculta cat poate. Zice: aDar nasul imi functioneaza. Cand ma apropii de ei, pute a minciuna. Ii depistez si cu ochii inchisi.” Un timp, l-au suparat minciunile apoi, l-au amuzat. Acum asculta atat. S-a facut prieten cu popa. Nu numai pentru c-o sa-l duca dincolo: aCand o sa vina cu slujba de Craciun, acasa, am sa-l rog si de o molafta speciala, de-o slujba pentru alungarea minciunii din sat. Matale nu simti cum pute minciuna prin sat, de cand tot vin istea pe-aici, dupa voturi?”. Dar curentul electric, apa la robinet, gazul metan? Renunta asa usor la visele astea?… Taci, domnule, tot rau-i spre bine. I-am si zis unui mincinos, ca nu mai am nevoie decat de fitel si gaz de lamba. E bine pe intuneric, pentru ca abia te acomodezi acu viata de dincolo”, unde atot intuneric o sa fie”. Nici fara gaz metan nu-i rau: aO sa am de-a smoala dincolo, c-o sa ma satur de caldura cred c-o sa ma puna saf de cazan.” Apa la robinet?… Am pe-o corhana niste vie, poloboacele sunt pline si n-o sa ajung de rasul lumii, ca sa beau apa otravita. Imi canta si-un izvor in coasta casei… Totusi, nu-ti place nimic la orasenii care vin pe-aici si te roaga sa-i votezi?… Ba-mi place c-o tin struna, una si buna: spun numai minciuni. E lucru mare sa fii mincinos fara frana. Daca n-ai mintea intreaga, chiar iti vine sa crezi c-or sa te deporteze – hi,hi,hi! – in rai, dupa alegeri. Hai, bre, uita-te la mine! Am eu moaca de deportat in rai?… O sa fie cam plictisitor, mos Ioane: iad pe lumea asta, iad pe lumea cealalta… Lasa, bre, nu-i chiar asa. Daca mincinosii istea s-or ocupa tot cu raiul, si dincolo – dupa cum se lauda mereu – macar nu le mai vad mutra… Chiar nu ti-e frica da iad?… Bre, dracii nu sunt mincinosi. Daca-ti spun ca te belesc sau te pun la fiert, sa stii ca se tin de cuvant. Macar nu te duc cu zaharelu”. Dar daca dau in rai tot peste mincinosii istea, am sfeclit-o. Mie-mi place s-o aud pe cea dreapta. Macar cu dracii stii de ce trebuie sa te feresti. La cate muieri am pacalit pe lumea asta, oi pacali si vreasn drac, hi,hi,hi… Daca ar sti preotul cum gandesti?… Stie Dumnezeu si imi este de-ajuns. Dar am sa-ti mai zic una. Daca Dumnezeu hotaraste, totusi, sa-i trimita pe mincinosii istea in iad, accept sa ma deporteze,hi,hi,hi, in rai, desi, la cate pacate am, nu cred ca-i de nasul meu acolo… Pe cine votezi, mos Ioane?… Iiii? Sa ma ierti, dar nu prea aud cu urechea asta, care-i asazata pe partea gurii matale. Ion Fercu

Sindicatele din invatamant vor sa stranga semnaturi de la cadrele didactice pentru obtinerea prin instanta a majorarii cu 50 la suta a salariilor. La grila de salarizare actuala, aceasta majorare inseamna destul de mult. Cadrele didactie se bucura si de o serie de privilegii.

Chiar daca teoretic au ingropat securea razboiului, cadrele didactice pregatesc un contraatac de soc. Liderii sindicatelor au decis sa stranga semnaturi si sa obtina drepturile banesti ale dascalilor prin intermediul instantei. „Este o hotarare luata la nivel national, ne spune Manole Chiriac, liderul Sindicatului Liber din Invatamant Bacau. Astazi (ieri n.a.) am primit si noi adresa. Luni vom organiza o sedinta si vom hotari ce vom face”. Sindicalistii din invatamant sustin ca mai intai asteapta sa se pronunte Curtea Constitutionala in privinta celei de-a doua ordonante de urgenta a Guvernului si apoi isi vor face un plan de masuri pentru perioada imediat urmatoare. „Daca e nevoie vom strange acele semnaturi. Este un drept al nostru si nu vom irosi nicio cale pentru a-l obtine”, mai spune Chiriac. Amintim ca sindicatele din invatamant cer majorarea cu 50 la suta a salariilor de la 1 octombrie 2008.
Salarii frumusele si o serie de privilegii

Cresterea cu 50 la suta a salariilor cadrelor didactice ar fi o majorare fara precedent si, in bani, ea ar insemna foarte mult. De la 1 aprilie 2008 un profesor cu gradul I didactic are un salariu de baza de 1.300 lei (cel cu 6-10 ani vechime) pana la 2.013 lei (peste 40 de ani vechime). Cel cu gradul II are intre 1.048 lei si 1.593 lei. Un debutant porneste in activitatea profesionala cu un salariu de baza de 1.041 lei. La salariul de baza, insa, pentru cei care au acumulat o oarecare vechime, se adauga multe sporuri. Cei care au peste cinci ani de activitate la catedra pot obtine prin concurs gradatie de merit care este in cuantum de 20 la suta din salariul de baza si este inclus in acesta. Gradatia de merit se acorda la 16 la suta din numarul posturilor de cadre didactice din unitatea de invatamant respectiva. Alte cadre didactice, nu cele carora li se acorda gradatie de merit, au posibilitatea sa ia salariul de merit, care va reprezenta 15 la suta din cel de baza si se stabileste pentru 15 la suta din personal. Apoi, profesorii, invatatorii etc. primesc un spor de stabilitate de 10 la suta (cu vechime neintrerupta in invatamant de 5-10 ani) sau 15 la suta (peste 10 ani de activitate didactica). Mai beneficiaza de un spor de suprasolicitare neuropsihica de 3 la suta pentru fiecare transa de vechime, precum si de indemnizatie de dirigentie de 10 la suta. Cei care isi desfasoara activitatea in mediul rural, in functie de cat de izolata, de greu accesibila este zona, au dreptul la un spor de 5-80 la suta. La randul lor cadrele care detin functii de conducere au, in plus, o indemnizatie intre 20 si 40 la suta.Elena Tintaru, Lili Adochitei

Traversarea prin locuri nepermise sau fara o asigurare temeinica s-a dovedit a fi principala cauza generatoare a evenimentelor rutiere grave. Numai intr-o singura zi, la Politia Rutiera s-au inregistrat 7 accidente grave, in urma carora 6 persoane si-au pierdut viata, prin nerespectarea regulilor de circulatie.

Evenimentele au avut loc an localitatile Margineni, Dofteana, Hemeiusi, Onesti, Faraoani, Urechesti si Luncani. La ora 06.40, pe Calea Brasovului din Onesti, Ionel L., de 53 de ani, aflat la volanul unei Dacia 1310, l-a accidentat mortal pe Ionel B., de 62 de ani, care se deplasa pe acostament, s-a dezechilibrat si a cazut pe carosabil. Un aclt accident mortal s-a inregistrat in Faraoani, la ora 17.50. Bernadin D., de 41 de ani, aflat pe bicicleta, nu s-a asigurat in deplasarea sa, s-a dezechilibrat si el intr-o curba, a cazut intr-un sant si s-a izbit cu capul direct de beton. A murit pe loc. La ora 19.05, un alt eveniment rutier grav s-a produs in localitatea Luncani. Ciprian I., de 24 de ani, care conducea un BMW, l-a lovit in plin pe Ioan R. (55 de ani) care se angajase in traversarea strazii prin loc nepermis si fara sa se asigure. Victima a decedat. Si in Dofteana, la ora 22.30, Gheorghe H. (48 de ani) si-a pierdut viata dupa ce a fost accidentat de Constantin R., de 29 de ani, soferul unui Volkswagen. Pietonul, barbatul de 48 de ani, nu s-a asigurat in traversarea strazii. La aceeasi ora, 22.30, in localitatea Hemeiusi, Loredana T., de 30 de ani, aflata la volanul unui Matiz, l-a accidentat mortal pe Vasile P. (49 de ani), un pieton care traversa soseaua aiurea. Pe DN 2 G, pe drumul Moinesti si Comanesti, in localitatea Margineni, un alt eveniment rutier a fost inregistrat la ora 12.45. Dan P., conducatorul unui autoturism Hyunday, s-a angajat intr-o depasire neregulamentara si a intrat in coliziune cu un taxi Renault, condus de Arsenie N., de 58 de ani. In urma accidentului au fost raniti ambii soferi, dar si doua femei, Maria P. (73 de ani) si Ecaterina M. (72 de ani), ambele pasagere in taxi. Din fericire, niciuna din cele patru victime nu a murit. Ele se afla acum internate in spital, dar starea lor este stabila. Nu acelasi noroc l-a avut si Gheorghe T. (32 de ani), pasager intr-un microbuz Iveco. In comuna Urechesti, Ionut T., din Vrancea, soferul microbuzului, nu s-a asigurat in momentul in care a intrat in depasire, a pierdut controlul autovehiculului, s-a izbit intr-un copac si apoi s-a rasturnat in sant. A murit pe loc unul dintre pasageri, respectiv tanarul de 32 de ani.

Recomandari pentru soferi

Politia Rutiera le reaminteste conducatorilor auto ca in conditiile unui carosabil umed, acoperit cu polei, gheata, zapada batatorita, mazga sau piatra cubica umeda sa adopte o maniera calma de pilotare, evitand bruscarea comenzilor vehiculului. Este absolut necesar sa se ruleze cu viteza redusa, adaptata permanent conditiilor de drum, sa se efectueze fiecare manevra numai dupa o temeinica asigurare si sa se evite, pe cat posibil, efectuarea manevrelor de depasire, care se dovedesc extrem de periculoase. In situatia in care vizibilitatea in oglinzile autovehiculului este redusa, folosirea luminilor de catre ceilalti soferi reduce riscul producerii unor accidente cauzate de neasigurarea la schimbarea directiei de mers. De aceea, politistii rutieri recomanda ca luminile de intalnire ale autovehiculelor sa fie aprinse ziua pe toate categoriile de drumuri, nu doar pe cele pe care exista obligativitatea instituita prin lege. Atentie deosebita necesita si sistemul de ventilatie-dezaburire a parbrizului si lunetei masinii, care trebuie sa functioneze impecabil. Un alt fenomen cu care soferii se pot confrunta in aceste zile este ceata. Amintim faptul ca toti conducatorii auto sunt obligati, prin lege, ca in asemenea conditii sa utilizeze luminile de intalnire si de ceata (daca prin constructie autovehiculul este prevazut si cu proiectoare de ceata).
Restrictii de viteza

Tot Politia Rutiera aminteste de obligatia conducatorilor de vehicule sa circule cu o viteza care sa nu depaseasca 30 de km/h in localitati sau 50 de km/h in afara localitatilor, cand ceata reduce vizibilitatea sub 100 de metri. Aceasta viteza permite oprirea in conditii de siguranta, atunci cand apare o situatie de pericol. De asemenea, pentru un plus de siguranta, se impune si marirea distantei in mers intre vehicule. Nu an ultimul rand, conducatorii auto incepatori sunt rugati sa evite, pe cat posibil, conducerea autovehiculului in conditii de drum alunecos, pe timp de noapte sau pe distante mari, data fiind experienta redusa si riscul implicarii in evenimente rutiere nedorite. De asemenea, daca au mai putin de un an de practica, viteza maxima admisa in afara localitatilor este cu 20 km/h mai mica, fata de limita normala. Roxana Neagu

Sambata, 22 noiembrie, in comuna Pargaresti administratia publica locala a organizat, incepand cu ora 13.00, o inedita premiere a cuplurilor care au implinit anul acesta 50 de ani de la casatorie. „Nunta de aur” a reunit personalitati de marca ale judetului, dar si din zonele invecinate. Au fost prezenti Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean, senatorul PSD Catalin Mardare, viceprimarul orasului statiune Targu Ocna, Costache Nutu, primarul comunei Barsanesti, Mihai Coman, si conducerea administratiei locale gazda. Sala caminului cultural s-a dovedit a fi neincapatoare in fata numarului mare de varstnici si tineri prezenti la eveniment. Un numar record de familii, 57, au fost felicitate de catre primarul Marius Gheorghita, pentru modelul demn de urmat pe care l-au oferit de atatia ani de zile. Felicitari adresate celor care timp de 50 de ani au fost impreuna, la bine si la rau, le-a adresat si directorul Scolii Pargaresti, prof. Ana Tudor. „Meritati, cu prisosinta, respectul si admiratia noastra ca ati reusit sa razbiti prin furtuna atator decenii de viata. Ati strabatut etape intregi din istoria tarii noastre, ati crescut copii, nepoti si stranepoti fiind un exemplu de statornicie, sunteti pentru noi adevarate exemple, demne de urmat”, le-a spus senatorul Catalin Mardare celor prezenti. Dragos Benea le-a dat celor prezenti o veste buna: „Din punctul meu de vedere astfel de momente ar trebui sa fie mai dese in judetul Bacau. In alta ordine de idei, trebuie sa va spun ca eu sunt vinovat de faptul ca, timp de patru ani de zile, drumul ce leaga Pargarestiul de comuna Oituz si Targu Ocna nu a fost facut. Dar cum acest moment e unul de sarbatoare vreau sa va dau o veste buna, ca in primavara anului urmator incep lucrarile de asfaltare la acest drum. Deci eu voi de asfaltarea caii de acces.” In acorduri muzicale, cele 57 de cupluri au primit din partea primarul Pargarestiului, Marius Gheorghita, diplome de felicitare, flori si un premiu in bani in valoare de 300 de lei.Dana Lungu

Prima zapada din acest an i-a gasit pregatiti pe primari si membrii Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU). aNoi am lansat de vineri avertizari catre toate primariile, a declarat prefectul Claudiu Serban. Din fericire, nu a nins mult, asa ca nu au fost probleme in judet. Avem avertizare de cod galben pana luni, la ora 18″. Meteorologii au anuntat, inca de marti, ca weekend-ul va aduce prima zapada, asa incat autoritatile nu au fost luate prin surprindere. Edilii din mediul rural au iesit ain trafic”, sambata si duminica, sa vada cum se circula. aE bine. A nins putin si nu a fost necesara interventia utilajelor”, a declarat, ieri, Ioan Motoc, primarul din Pancesti. Edilii sustin ca si-au verificat utilajele si au facut stoc de combustibil. aLa noi e un pic de polei, insa DJ 116 e drum de categoria a IV-a si suntem mai la urma. Am vorbit la SPJD si vor trimite o masina azi. Daca va fi nevoie, avem utilaje, o vola, un exfron… De acum luna m-am pregatit cu materiale antiderapante, inainte de rectificare. Iarna nu te intreaba daca ai bani”, afirma Mihai Coman, primar in Barsanesti. aVa fi o iarna normala, chiar secetoasa, urmata de un an secetos, a declarat Dumitru Nada, CJSU. Noi am obligat primariile sa ne trimita o informare. Unele au incheiat contracte cu firme specializate, altele au unul-doua tractoare cu lama si vor face singuri deszapezirea”. Nici pe drumurile administrate de CJ nu au fost probleme. De altfel, Planul operativ de actiune pentru combaterea inzapezirii, poleiului si a ghetii in iarna 2008-2009 a fost aprobat in sedinta din septembrie. Din Comandamentul judetean care raspunde de realizarea masurilor fac parte Dragos Benea, presedintele CJ, Valentin Palea, directorul SPJD, si sase inspectori. Planul stabileste sectoarele DJ pe care se va actiona, grupate in 5 baze de deszapezire, punctele de informare si cantitatile de balast, sare si nisip necesare. Sunt precizate, de asemenea, nivelul de interventie, in functie de importanta DJ, si sectoarele de drum care vor fi dotate cu panouri parazapezi. Desi in sedinta CJ a fost criticat faptul ca s-a intocmit un singur caiet de sarcini, ceea ce insemna ca o firma va asigura deszapezirea in tot judetul, proiectul a fost aprobat. Firma care a castigat licitatia este Tehnostrade SRL. Vineri, Valentin Palea, directorul SPJD Bacau, afirma ca nu-si face probleme cu privire la prognozata ninsoare. aAm ridicat stacheta fata de iarna trecuta si am intocmit un caiet de sarcini mai complex. Nu am vrut sa ne facem de rusine”, a declarat el. Iarna, insa, abia a inceput. Vom vedea daca si firma si-a propus asa ceva.
(Silvia P.)

Vineri, 21 noiembrie 2008, s-a desfasurat activitatea Cercului Pedagogic al invatatorilor din Centrul metodic nr. 3. Invatatorii de la Scoala aSpiru Haret”, Bacau au initiat proiectul aIdealul educational-prioritate comuna a scolii rurale si urbane&quot. Activitatea cercului cu aceasta tema s-a desfasurat sub forma de excursie in parteneriat cu scolile din Bistrita, Cracaoani, Petricani, Liceul particular aAurora Ouatu&quot din judetul Neamt. In traseu au fost vizitate Manastirea Bistrita, Statiunea Baltatesti, Manastirea Varatec si Muzeul aNicolae Popa” din Tarpesti, Neamt. Invatatorii Catalina Jarcuta, Lucia si Constantin Stacescu, Domnica Nechifor, Alina Ifrim au demonstrat ca omul sfinteste locul, daca are pasiune, dragoste pentru copii, har de adevarat dascal, ospitalitate desavarsita. Scoala din Bistrita, proaspat renovata, ofera elevilor conditii exceptionale de lucru: mobilier nou si modern, laptop-uri pentru fiecare scolar si prescolar, table interactive, dormitoare, bucatarie si sala de mese pentru cei de la program prelungit. Aici, finalitatile scolii romanesti se realizeaza prin strategii si tehnici moderne de instruire si educare, sustinute de stiintele educatiei si practica scolara, conform obiectivelor fiecarui nivel de invatamant. Liceul particular aAurora Ouatu” din Piatra Neamt pune la dispozitia elevilor spatii dotate cu material didactic performant. La o clasa invata 7-15 elevi cu program de la 8:00-18:00 constand in activitati didactice, meditatii, activitati extrascolare. Pretul suportat de fiecare parinte este de 120 euro, asigurand astfel copiilor siguranta, educatie de calitate, petrecerea timpului liber, comunicare si socializare. Idealul educational al scolii consta in dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii umane, in formarea personalitatii autonome si creative. In curtea Muzeului aNicolae Popa”, elevii scolii din Petricani, niste eroi de clasa a II-a, se luptau cu cei ce distrug planeta. Costumati in tinute confectionate din materiale reciclabile, ei ne-au rugat sa fim mesagerii pamantului suferind si ai lor, catre elevii nostri si ceilalti oameni. Alti elevi, membri ai asociatiei culturale conduse de catre venerabilul colectionar Nicolae Popa, de 90 ani, ne-au incantat cu jocul caprei si al ursilor. Invatatorii prezenti impreuna cu domnul Ioan Surdu, inspector la invatamantul primar la ISJ Bacau, placut impresionati, au constatat ca, peste tot, la oras sau la sat, idealul educational reprezinta o prioritate comuna. Invatatoarele Aristita Sova, Clemansa Mauca, Monalisa Gavrilut au incins atmosfera, au vorbit despre importanta locurilor vizitate, au raspuns intrebarilor puse. Consideram ca li s-a oferit colegilor invatatori un alt mod de organizare a unui cerc pedagogic.
Multumim colegilor nemteni care au fost gazde exceptionale si dorim ca in fiecare scoala bacauana sa crestem elevi adevarati.
A consemnat Clemansa Mauca,
invatatoare la Scoala cu Clasele I-VIII aSpiru Haret”, Bacau
Clemansa Mauca

Scandal de la cele sfinte

O troita ridicata de autoritatile locale in satul Schineni din comuna Sascut a fost motivul unui scandal de proportii, chiar in preajma sfintirii crucii. Troita a fost montata in fata casei lui Petache Moise, fara acordul acestuia. El sustine ca vrea sa-si modifice contructia iar troita ii impiedica accesul in curte.

Nervi, scandal si injuraturi pentru o troita. In zi de sarbatoare, duminica, si in fata unei cruci ce urma sa fie sfintita, oamenii din satul Schineni, comuna Sascut, au iscat un conflict de proportii. Motivul? Petrache Moise, proprietarul unei case din zona, a fost la un pas sa boicoteze slujba de sfintire a unei troite, care a fost montata chiar in fata gardului sau. Barbatul sustine ca intentioneaza sa-si modifice casa, iar crucea, asa cum este amplasata acum, i-ar ingradi accesul in curte. „Constructia troitei a inceput in urma cu 10 zile, ne-a declarat Petrache Moise. Am venit aici imediat de cum s-a turnat fundatia. Eu am facut un nou proiect pe aceasta casa, pe care am mostenit-o de la parinti, si in locul in care este acum troita intentionez sa-mi fac intrarea in curte si un garaj. Am vrut sa iau legatura cu primarul din comuna, care a dat aceasta autorizatie, dar mi-a inchis telefonul in nas. Am reusit sa vorbesc doar cu viceprimarul, care mi-a spus ca nu cunoaste situatia din teren, dar ca o sa verifice si o sa rezolve problema. Nu a fost asa. Acum m-am trezit cu troita in poarta. Eu sunt de acord ca aceasta troita sa ramana aici, doar sa fie mutata 5 metri mai inspre cotul casei, sa pot sa-mi incep si eu lucrarea si sa am intrare in curte.” Omul spune ca a cheltuit aproape 50 de milioane de lei vechi pentru a-si face proiectul noii case ce urmeaza sa se ridice in zona. Constructia troitei i-a dat insa peste cap toate planurile. Chiar daca incearca sa-si faca dreptate, oamenii din sat sunt impotriva mutarii crucii.

„Sa moara si capra vecinului”

La auzul ca troita ar putea fi mutata, chiar si cu 5 metri mai incolo, satenii au sarit la gatul lui Moise si i-au cerut socoteala. „Tu nu esti de pe aici, noi vrem cruce in sat si o s-o avem. Cine te crezi tu sa ceri mutarea lui?”, au strigat oamenii in mijlocul drumului. Scandalul a fost la un pas sa degenereze. „Nu e normal sa fie mutata. Sa o lasam unde a dat-o Dumnezeu. Noi nu avem troita in sat. Lasa sa fie o cruce aici”, a tipat la el si Elena Tabacaru. Petrache Moise parea a fi singur impotriva tuturor. El sustine ca toti sunt potrivnici si au mers pe principiul „sa moara si capra vecinului” pe motiv ca a avut pamant de vanzare in sat, dar nu a vrut sa-l dea oricui. „De aici mi se trage mie totul, a mai adaugat Petrache Moise. Nu ma vreti aici in sat cu voi! Si ati crezut ca asa, cu o troita, o sa mi-o coaceti. O sa-mi caut dreptatea si in instanta, ca eu am venit aici cu ganduri bune, nu ca sa va razbunati voi pe mine.” Si Maria Heltianu, vecina de peste drum, era impotriva lui Moise. „Eu daca as fi avut putere as mai fi ridicat o cruce aici. Ce e mai sfant ca aceasta cruce? Nu am nimic cu nimeni, dar nu pot fi impotriva lui Dumnezeu.” Oamenii il acuzau pe Petrache Moise ca a vrut sa-si modifice cum vrea el casa si nu a tinut cont de faptul ca locul in care s-a ridicat troita este de fapt domeniu public. „Nu e locul lui acolo, de ce atata scandal?, se intreba dintr-un scaun cu rotile si Ioan Heltianu. Asta e putere dumnezeiasca, nu ne putem bate asa joc de ea. Cum sa muti o troita? E pacat. Si apoi e montata pe pamantul Consiliului local, nu pe al lui. Ce, e un scaun sa-l muti de ici-colo?”

Troita electorala?

Satenii spun ca troita s-a ridicat la rugamintea lor. Primarul, Cristinel Bostan, le-a ascultat doleantele, dar nu a tinut cont si de parerea proprietarului. „Nu stiam de existenta acestui proiect al domnului Petrache Moise, ne-a declarat. Nu a fost timp, am ridicat aceasta troita in timp record. In toata comuna am facut acum astfel de troite. Nu prea a fost timp.” Timp pentru ce? Raspunsul nu a venit. Dar in schimb a venit imediat o delegatie galbena, de sustinere. Chiar inainte de sfintirea crucii primarul Bostan a aflat ca presa se intereseaza de aceasta troita si de scandalul care a fost iscat asa ca si-a facut instantaneu simtita prezenta in zona. Insotit, cum era de asteptat, si de un alai PNL, care sustinea candidatul la Camera Deputatilor pe colegiul din Sascut, prezent si el, bineinteles, la slujba sfintire. Bostan a negat faptul ca proprietarul a incercat sa ia legatura cu el, a declarat ca habar nu avea de faptul ca omul intentiona sa-si construiasca o poarta in acel loc, insa l-a asigurat ca tocmai in primavara cand va incepe constructia va muta troita. Asta asa, doar ca sa dea bine in fata celor care l-au ales si care acum trebuie sa-si dea din nou votul. In ciuda scandalului iscat, troita a fost sfintita in prezenta satenilor. Dar si a delegatiei imbracata in zeci de geci groase galbene, cu insemnele PNL. Prea multe parca, pentru un astfel de eveniment, care ar fi trebuit sa ramana doar al micii comunitati din Schineni. Roxana Neagu

,,Cand voi fi mare… am sa devin medic.”
,,Cand voi fi mare… am sa devin capitan de vas.”
Cate idealuri nu am auzit si nascocit atunci cand eram mici… Chiar si numai pentru o zi, ne atransformam” in profesori, actori, moderatori tv etc. Lumea era a noastra si puteam ajunge ce si unde doream, ne puteam crea propria viata, propriul destin, fara a suporta criticile pline de sine ale celor din jur, fara a baga de seama imperfectiunile unei lumi in care tocmai ne facem intrarea: alumea adultilor”. Am renuntat de mult la jocul cu papusi, cand ne exersam talentul de doctori sau la tocurile mamei, cand imitam modelele unor case de moda. Timpul a trecut si, desi constienti de ireversibilitatea sa, nimeni nu a incetat sa viseze, sa aiba propria lume.
Adesea ne este adresata intrebarea: aCe vrei sa devii cand vei fi mare?” sau aCe facultate vei urma dupa absolvirea liceului?”, fiind constransi sa dam un raspuns fugitiv, doar pentru a astraluci” in ochii persoanelor care ne intreaba.
,,-La Stiinte Economice.
– Iti place Economia? Vrei sa ajungi economist, manager?
– Nu, dar stiu ca aceasta este dorinta parintilor mei si nu vreau sa-i dezamagesc.
– Eu vreau sa urmez Facultatea de Inginerie Chimica.
– Te pricepi la chimie? Ce vei face mai departe?
– Habar nu am. Se intra pe baza de dosar si stiu ca acolo am sanse.”
Oare noi ce vrem s-ajungem cand vom fi mari? Tu, ce vrei sa devii? Dupa ce te ghidezi? Care sunt idealurile tale?
Un raspuns concret nu ar fi in stare nimeni sa ni-l ofere, doar raspunsuri ezitante sau mincinoase, obligati sa le formulam ori de cate ori este nevoie.
Adolescenta este perioada cea mai dificila a vietii, pe care toti trebuie sa o traversam si sa o depasim onorabil, deschisi catre noi orizonturi, stapani pe propriile vointe, independenti, fara a regreta vreun moment, spunand doar:,,Ce a fost a fost, dar ce va fi EU decid!”
Varsta adolescentei este perioada din viata in care pe cat de multe vor altii de la tine, pe atat de putine poti oferi. Este varsta la care poti dezamagi sau poti sa fii dezamagit cel mai mult, dar totodata si varsta la care ne maturizam, la care incepem sa luam decizii in numele nostru. Adevarul, dureros ce-i drept, este ca cei mai multi dintre noi nu-si cunosc defectele si calitatile, punctele slabe si punctele forte, ajungand ca in momentul absolvirii liceului sa nu mai stie ce vor sa urmeze in viata, fiind fie indrumati gresit, fie obligati de catre parinti, rude sau prieteni.
Intoarce-te in timp cu 8-10 ani si adu-ti aminte care erau aspiratiile tale… aspiratiile unui copil, care poarta amprenta sinceritatii. Alege ce vrei sa devii: ceea ce ti-ai dorit mereu sau ceea ce doresc altii?
Deci: aCe vrei sa devii cand vei fi mare?”

ENACHI BRINDUSA-IOANA Cls.a IX a C

Angajatii ar putea sa beneficieze, pe langa tichtele de masa, si de tichete de vacanta. Aceasta este intentia unui proiect de ordonanta de urgenta promovat de Ministerul pentru IMM, Comert, Turism si Profesii Liberale, ce ar putea intra in vigoare la inceputul lui 2009.
Acordarea tichetelor de vacanta nu va fi obligatorie pentru angajatori, ci optionala, iar de acestea vor putea beneficia doar angajatii cu cel putin 6 luni vechime in societatea/institutia unde au cartea de munca. Folosirea tichetelor de vacanta este tentanta pentru angajatori, pe motiv ca ofera o serie de deduceri fiscale. In proiectul de ordonanta este specificat ca valoarea unui astfel de tichet nu poate depasi 10% din cuantumul salariului minim brut pe tara. Sumele aferente tichetelor acordate de angajatori vor fi deductibile la calculul impozitului pe profit, in limita a sase salarii minime pe economie, pentru fiecare angajat, intr-un an calendaristic. Si angajatul poate sta linistit, deoarece pentru beneficiile rezultate din acordarea tichetelor de vacanta va fi scutit la plata impozitului pe profit si a asigurarilor sociale pentru contravaloarea tichetelor de vacanta.

Sustinerea turismului romanesc

Proiectul de ordonanta vine si ca o sustinere a turismului romanesc, pentru ca aceste tichete de vacanta vor putea fi utilizate pentru achizitionarea de servicii turistice exclusiv pe teritoriul Romaniei. Autoritatea Publica Centrala pentru Turism este institutia care va selectiona agentiile de turism si societatile ce ofera servicii turistice pentru intrarea in acest program. In plus, toate platile vor fi efectuate doar prin intermediul societatilor bancare. Judetul Bacau are cateva puncte forte in ceea ce priveste turismul, prin urmare in mod sigur o serie de agenti de profil, atat din domeniul turismului rural cat si al celui hotelier vor intra in amplul program initiat de Ministerul pentru IMM, Comert, Turism si Profesii Liberale. Intrarea in vigoare a noii ordonante este prevazuta pentru 1 ianuarie 2009. Emilian Berceanua

Platile preferentiale au dus
la datorii de miliarde catre CET

O practica frecventa si neortodoxa a asociatiilor de proprietari a aparut negru pe alb in aceasta toamna, cu ocazia demersurilor pentru incheierea conventiilor cu furnizorul de agent termic. Este vorba despre plata preferentiala a furnizorilor de utilitati. Incasarile de la locatari sunt distribuite in ordinea prioritatilor stabilite de administrator sau de comitetul de conducere al asociatiei. In loc sa fie dirijati spre furnizori proportional cu valoarea facturilor primite de la acestia, banii ajung la societatile care ameninta cu sistarea furnizarii.

Cu ocazia demersurilor pentru incheierea conventiilor dintre consumatori si CET, administratorii asociatiilor de proprietari au observat ca nu apica” deloc pe cifrele de la furnizor. Asociatiilor li s-a cerut sa prezinte un tabel cu consumatorii ramasi in sistemul centralizat de incalzire, dar si debitele pe care acestia le au la CET. Aceasta, deoarece, conform unei hotarari a Consiliului Local Bacau, asociatiile urmau sa dse angajeze ca vor achita debitele in trei luni de la data incheierii conventiilor. In mai putin de 10 asociatii din 200 valoarea debitelor corespunde cu cea din scriptele de la CET. aAsociatiile au facut plati la ceilalti furnizori din banii pe care locatarii i-au platit pentru caldura si apa calda primite de la CET, a explicat Vasile Dragusanu, directorul societatii. Daca un locatar isi plateste intretinerea intr-o luna, banii sai ar trebui sa ajunga la toti furnizorii de utilitati. Nu este corect sa fie lasat mereu la urma CET-ul. Nu putem suporta la nesfarsit neputinta de plata a populatiei”. Sunt peste doi ani de cand conducerea CET atrage atentia asupra platilor preferentiale si a modului in care se incalca Legea asociatiilor de proprietari, dar nu s-a schimbat nimic. Situatia este cunoscuta si acceptata de ani de zile. Acum, s-a intors chiar imnpotriva asociatiilor de proprietari. Cele care au dorit sa-i apredea” pe consmatori la CET, s-au vazut in imposibilitatea de a pune semnul egal dintre debitul cu care sunt inregistrate la furnizor si cel care apare in fisele locatarilor.

Frica plateste factura

De cealalta parte, presedintii si administratorii asociatiilor de proprietari au o justificare pentru discriminarea furnizorilor. aDaca nu platim apa rece, RAGC o opreste imediat, a declarat Vanone Gabara, presedintele Asociatiei de proprietari 91. La fel se intampla si cu gazele. CET-ul este suparat pe noi fiindca platim intai ceilalti furnizori, dar daca-i lasam pe oameni fara apa rece si gaze ne sar in cap”. In timp ce la CET se inregistreaza restante de miliarde cu o vechime de peste 3 ani, RAGC sisteaza apa chira si pentru un debit de cativa lei. Platile catre CET sunt afectate, in mare parte, si de locatarii care si-au debransat apartamentele de la sistemul centralizat. Multi dintre acestia trec pe la casieria asociatiei o data la cateva luni sau la un an. Cota care le revine din cheltuielile comune ale asociatiei este acoperita din platile celorlalti locatari. Astfel, banii care ar trebui sa ajunga la CET asigura plata salariilor din asociatii si a impozitelor. Daca mai adaugam si depapidarile din asociatii, datoria de peste 130 de miliarde catre CET se justifica perfect.
Doina Mincu

Doar o saptamana ne mai desparte de ziua in care vom introduce votul pentru a ne alege reprezentantii pe colegii la Camera Deputatilor si Senat. In aceste zile, Prefectura Bacau si BEC 4 fac ultimele instruiri privind transportul buletinelor, pastrarea lor in siguranta si procesul de votare din 30 noiembrie. Ultimele buletine, capsate si impachetate, au fost transportate, joi, la sediul Jandarmeriei Bacau, unde sunt depozitate pana pe 29 noiembrie. Un pachet are 500 de buletine, cu delimitare la fiecare 100 de bucati. In total, in judetul Bacau au fost tiparite 1.320.000 buletine, cate 660.000 pentru fiecare camera a Parlamentului. Pasul urmator, care ii umple de griji pe oficiali, e distribuirea lor. Ieri, Gh. Hura, subprefectul judetului, i-a convocat pe cei 39 de angajati ai Prefecturii, CJ si Serviciului de Pasapoarte, care vor raspunde cu capul de transportarea si predarea buletinelor catre presedintii sectiior de votare. Actiunea va avea loc sambata. Tot ei vor distribui si materialele: tus, tusiere, dosare, hartie, stampile de vot, stampile de control, timbre autocolante. „Luni va incepe, de asemenea, instruirea presedintilor si loctiitorilor sectiilor de votare, pe zone, in trei centre: Onesti, Moinesti si Bacau, arata subprefectul Gh. Hura. Eu le voi prezenta chestiunile organizatorice, de la intocmirea statelor de plata pana la numararea si predarea buletinelor la Tribunal, reprezentantii BEC ii vor instrui cu privire la ce se va intampla in ziua votarii, iar cei ai Directiei de Statistica le vor da informatii legate de intocmirea proceselor verbale”. Distribuirea buletinelor se va face pe 29 noiembrie. Fiecare dintre cei 39 de angajati instruiti ieri va raspunde de un traseu, mai exact de transportul si distribuirea buletinelor la sectiile de votare de pe un anumit traseu. „Au fost organizate 22 de trasee in judet si 17 in municipiul Bacau. Sambata, la ora 11.30, se va pleca in judet, iar la ora 14 va incepe distribuirea pe traseele din municipiul Bacau”, declara Gh. Hura. Presedintii si loctiitorii sectiilor de votare vor astepta la primarii, vor prelua sub semnatura buletinele si le vor duce la sectie, insotiti de politisti. Sectia va fi incuiata si pazita pana duminica, la ora 6, cand presedintii trebuie sa se prezinte la sectie. La ora 7, va incepe votarea.

(Silvia P.)