Excedent de milioane de lei la fondul de risc

Nu se stie pe ce au fost cheltuiti acesti bani. Cei mai multi angajatori
resping consilierea pe probleme de accidente de munca si boli profesionale. Ca atare, solicitarile de prestatii care pot fi
suportate din fondul de risc sunt foarte reduse. Cota de contributie
la fondul de risc va fi diminuata.

Printr-un proiect de lege, afisat pe site-ul Ministerului Muncii, Guvernul intentioneaza reducerea cotei de contributie a agentilor economici la bugetul asigurarilor pentru accidente de munca si boli profesionale, cunoscut indeobste ca fond de risc. Astfel, in functie de incadrarea in clasele de risc existente, angajatorii vor trebui sa participe la acest fond cu 0,150 pana la 0,850 la suta din fondul de salarii. Cota de contributie ar urma sa se diminueze semnificativ. In prezent, angajatorii sunt obligati sa depuna lunar la fondul de risc intre 0,4 si 3,6 la suta din bugetul pentru salarii (inclusiv pentru salariatii care sunt in concediu medical). Cota de participare la fond se stabileste in functie de clasa si tariful de risc. Activitatile economice sunt impartite in 20 de clase de risc. Cea mai riscanta corespunde clasei 20 de risc si contributia datorata de angajatorii incadrati in ea este cea mai mare, adica de 3,6 la suta.

Nu se stie unde se duc banii

Concomitent cu aceasta modificare a legislatiei privind fondul de risc, Guvernul Boc si-a propus, printre cele 67 masuri imediate de combatere a crizei economice, si eficientizarea sistemului de asigurare pentru accidentele de munca si imbolnavirile profesionale. Deocamdata, insa, cert este ca din 2006 incoace, de cand s-a constituit, fondul asigurarilor pentru acestea se inscrie luna de luna cu un excedent considerabil, in timp ce numarul accidentelor de munca nu a scazut iar cel al bolilor profesionale, de asemenea, este aproape constant. Comparativ cu anul 2007, in 2008, in pofida controalelor si a amenzilor dure aplicate celor care nu au respectat normele de sanatate si securitate in timpul lucrului, numarul accidentelor de munca a fost mai mare. Daca in 2007 au fost 76 astfel de evenimente nefericite, in 2008 s-a ajuns la 93. In schimb, din sumele realizate prin colectarea contributiei de la angajatori pentru acest fond nu se cheltuie cu prestatiile si alte activitati ce decurg din scopul infiintarii lui nici a zecea parte. Numai anul trecut si doar pana la 1 noiembrie, angajatorii din judet, obligati sa se asigure impotriva accidentelor de munca si a bolilor profesionale, trebuiau sa vireze la acest fond 8.227.227 lei. In perioada ianuarie-octombrie (10 luni) s-au adunat 8.096.507 lei. Pentru ultimele doua luni din anul trecut se estimeaza ca s-au colectat aproximativ 1.619.300 lei. Anul trecut s-au consumat, insa, numai 455.173 lei pentru prestatiile pe care le implica accidentele de munca si bolile profesionale. Astfel, la 30 noiembrie excedentul la acest fond era impresionant, el ajungand la 7.637.144 lei. Unde se duc acesti bani, conducerea CJP Bacau nu stie, deoarece ade colectarea contributiei si urmarirea datornicilor se ocupa Agentia Nationala de Administrare Fiscala”. Pe de alta parte, Conducerea Casei de Pensii se plange ca nu are parghiile legale necesare pentru a-i constientiza pe agentul economic si angajatii lui cu privire la existenta acestui fond si la prestatiile de care ar putea beneficia salariatul, victima a unui accident de munca sau a unei boli profesionale. aIn plus, cei trei consilieri pe care ii avem nu pot cuprinde toate unitatile, pentru a-i consilia pe angajatori si a-i determina sa ia masurile de prevenire a bolilor profesionale si a accidentelor de munca, ne-a spus Liviu Cretu, directorul CJP Bacau. Dar unii angajatori sunt foarte ostili fata de consilierii nostri. Apoi, agentul economic intelege mai greu scopul demersului nostru si, ca atare, si solicitarile de prestatii sociale sunt reduse”.
Elena Tintaru

De frica falimentului, pietarii nu au trecut la scumpiri

In Piata Centrala, numarul tarabelor goale este in crestere. Si nu este din cauza gerului. Micii comercianti care vand legume si fructe din import prefera sa stea acasa decat sa plateasca taxa la taraba. Cumparatorii s-au rarit, desi preturile nu au crescut, ci se mentin la nivelul anului trecut. Deocamdata, marfa este din stoc, achizitionata inainte de salturile recente ale euro. La urmatoarea aprovizionare, preturile vor fi altele la importatori. Prin urmare, putini bacauani se vor mai putea apropia de portocale, de lamai sau de legumele turcesti si grecesti.

aAltadata ieseam pe piata si la minus 17 grade, ne spune Neculai Baciu, comerciant. Nu din cauza frigului sunt tarabele goale. E vina taxelor mari si a situatiei economice”. Unii administratori ai societatilor comerciale care desfaceau pe piata fructe si lgume din import nu mai au bani pentru aprovizionare. Cei care au ramas pe baricade vand inca din stocul facut inainte de Craciun. aCand se va termina marfa vom vedea, spune un alt comerciant. S-ar putea sa inchidem pravalia si sa ne ducem acasa. Si asa s-au rarit clientii”. Din cauza cererii tot mai scazute, intreprinzatorii din piete nu indraznesc sa scumpeasca marfa. La intrebarea aAti aliniat preturile la cursul leu-euro?” pufnesc intr-un ras amar. aNu ne putem noi tine de curs, spune administratorul de la SC Citric. Pai, cine mai vine sa cumpere daca scumpim? Mergem cu preturile de anul trecut. Vanzarea e tot mai proastra, cu fiecare luna, cu fiecare an”. Tot cu tarifele de la inceputul lui decembrie isi expune marfa si Vasile Handaric. aEu de vanzare nu ma plang. Am clientii mei fideli. Deocamdata vand din stoc, de aceea nu am scumpit. Ce va fi, vom vedea”. Neculai Baciu, liderul unui sindicat neoficial al comerciantilor din Piata Centrala, este nemultumit de psihoza creata de criza. aToata lumea ne acuza pe nedrept ca am ridicat preturile. Va dau cateva exemple. Inainte de Anul Nou, lamaile costau 6 lei/kilogramul. Acum sunt 5 lei/kilogramul. Rosiile de productie turceasca si greceasca au scazut de la 7 lei pe kilogram la 6 sau chiar 5,5 lei/kilogram. Bananele se vand cu 4-5 lei/kilogram, de la 6 lei. Ardeii erau 10 lei kilogramul, dar ii vindem acum cu 8 lei”. Toti comerciantii recunosc faptul ca preturile au ramas la acest nivel deaorece marfa este dintr-un stoc achizitionat inainte de ultimele cresteri spectaculoase ale euro.

Se asteapta
la ce e mai rau

In Bucuresti, preturile din piete au saltat chiar si cu 50 %. Este doar o chestiune de timp pana cand se va intampla la fel si in pietele bacauane. Cumparatorii se asteapta la ce e mai rau. aCreste euro, asa ca se vor scumpi toate, ne-a declarat Maria Pricop, pensionara. Va fi greu sa mai facem piata, dar avem nevoie de legume si fructe, de vitamine. Si acuma costa prea mult pentru pensiile noastre. Daca se mai scumpesc…” Elena Toma, pensionara, se hotaraste greu in fata tarabelor. aTotul e scump. Mie mi se pare ca au mai crescut preturile. Nu-mi permit sa iau mai mult de un kilogram de struguri. Ii tin sa ajunga o saptamana”. Dar nu numai pretul legumelor si al fructelor din import sta sub semnul devalorizarii leului. Banalii cartofi autohtoni s-au scumpit si ei, dupa cursul BNR. Daca inainte de sfarsitul anului 2008 puteau fi achizitionati cu 1,2 lei, acum au sarit de 1,5 lei/kilogram. aNu mai facem fata taxelor, este justificarea comerciantilor. Dam 11 lei/zi pentru un metru de taraba in frig, in ploaie si curent. Suntem taxati mai rau decat la standuri, unde sunt conditii mai bune. Cum sa nu scumpim marfa? Toti spun ca facem specula, ca luam cartofii ieftin de la tarani si umflam preturile. Sa vedem de unde mai mananca bacauanii cartofi daca inchidem taraba. Au ajuns sa vina supremarket-urile sa cumpere de la noi, fiindca nu au bani sa se aprovizioneze in cantitati mari”. Desi furtuna scumpirilor nu a ajuns inca in piete, semnalele sunt ingrijoratoare. Comerciantii se tem de faliment si spun ca in primavara vor fi mai multe tarabe goale decat in oricare alt an.
Doina Mincu

Dosare penale abeton”

Numarul dosarelor complexe solutionate de Inspectoratului de Politie Judetean (IPJ) Bacau a atins, numai anul trecut, cifra 51. Pentru 24 dintre acestea s-au intocmit deja referatele de terminare a urmaririi penale, in care invinuitii au fost trimisi dupa gratii. S-a reusit anihilarea unei retele importante de falsificatori de acte, care au dat un tun in mai multe banci din Bacau de peste 170.000 RON. „Totul a pornit de la sesizarea unui administrator de societate comerciala care reclama faptul ca in numele lui a fost emisa o adeverinta in fals, a explicat subinsp. Narcisa Butnaru, ofiter IPJ. Timp de aproape un an, politistii de la Serviciul de Investigare a Fraudelor au pus cap la cap toate datele din verificari si investigatii cu privire la savarsirea infractiunilor de inselatorie, fals si uz de fals sub inscrisuri private. S-au facut expertize tehnice si contabile, s-a lucrat cu echipe complexe.” Asa au fost prinsi si trimisi in judecata, la inceput, trei persoane, doi barbati si o femeie, care au facilitat obtinerea unor credite bancare de la diferite banci cu alte 19 persoane, care prezentau adeverinte false de salariat, stampilate tot in fals cu stampile de la 9 firme. Capul retelei s-a dovedit a fi un barbat de 38 de ani, care se sustragea urmaririi penale, si pe numele caruia era emis un alt mandat de executare a pedepsei cu inchisoarea pe un alt caz de inselaciune. In dosar, au fost invinuite in final 22 de persoane.

Hoti de sefuri

O alta lovitura de proportii in Bacau! Doi tineri au recurs la o metoda ingenioasa de a face rost de bani. Ei au dat mai multe spargeri la diferite societati comerciale de unde au sustras cutiile de valori aflate in interior. Cei doi tineri s-au organizat intr-un grup infractional si au dat adevarate tunuri in mai multe societati comerciale. In evidentele politistilor erau inregistrate mai multe dosare de furt, dar cu „autori necunoscuti”. Spargatorii erau ajutati de inca trei prieteni. Ei au furat din mai multe firme bacauane, bunuri, dar si cutii de valori, in care au gasit sume importante de bani.”La nivelul Inspectoratului de Politie al Judetului s-au constituit imediat colective de cercetare pentru prinderea infractorilor”, a mai explicat subinspector Narcisa Butnaru. Totul a fost scos la iveala in noaptea de 17 ianuarie 2008, la ora 2.40, cand un echipaj al Politiei Rutiere a oprit in trafic o Dacia 1310 in care se aflau cinci tineri. La vederea organelor de ancheta acestia au manifestat un comportament simulat, ceea ce a trezit suspiciuni politistilor, care au cerut intariri si au trecut la legitimarea persoanelor. Cei cinci au fost identificati ca fiind Valeriu B. (24 de ani), Claudiu Sorin B. (22 de ani) – frate, Ciprian Marius C. (18 ani), Adrian C. (21 ani) si Ionut Madalin S. (19 ani). Din cercetari s-a stabilit ca Valeriu B. si Ciprian C. sunt autorii furturilor din societatile comerciale. In masina lor au fost gasite un cleste tip agura de lup”, un levier si o secure. Loviturile lor au fost in cascada. Ei au sustras 9 laptop-uri si seifurile, in care se aflaua circa 500 milioane de lei vechi, peste 1.600 de euro, 300 de lire sterline si 25 de dolari. Au mai recunoscut, in timpul anchetei, ca au aruncat cutiile de valori in Siret, in canalul de fuga din zona Rusi Ciutea. Valentin B. si Ciprian Marius C. au fost retinuti, pentru comiterea infractiunii de furt calificat. Impotriva celorlati trei tineri nu s-a putut lua nicio masura intrucat nu s-a putut stabili nicio infractiune comisa de acestia.
Roxana Neagu

Cristian Nastase si Vasilica Tataru la primul album

Arata diferit imbracati „civil”. Aproape nu-i mai recunosti pe dirijorul Cristian Nastase si pe tanara si talentata sa sotie, Vasilica Tataru Nastase. Tinuta sport ii da un aer tineresc orchestratorului, in timp ce Vasilica este de nerecunoscut fara coditele impletite. Pe 13 februarie, Cristian Nastase va implini 40 de ani. „20 din ei i-am petrecut pe scena, spune zambind barbatul. Sincer sa fiu, nu stiu cand au trecut. Parca mai ieri am intrat la aPlaiurile Bistriteia. Dar la 40 de ani nu sunt batran, totusi! Nu, cand am o inima tanara si o sotie pe masura”. Incet, dirijorul aluneca pe panta melancoliei si incepe sa desire firul din ghemul amintirilor. „M-am nascut intr-o familie de artisti. Tata a cantat la aPlaiurile Bistriteia, iar eu nu puteam sa fac altfel. M-am angajat in 1987 ca violonist. Doi ani mai tarziu eram dirijorul orchestrei. Aveam doar 20 de ani. Acum, daca stau si analizez, raspunderea mea era mare. Dar atunci nu am vazut lucrurile asa. Am acceptat provocarea si cred ca nimeni nu a avut de pierdut”, marturiseste Nastase. In 1992, ansamblul „Plaiurile Bistritei” pierea. „De fapt, am trecut in custodia Casei de Cultura. Am ramas aici pana in 2000, cand s-a infiintat aBusuiocula. Am migrat impreuna cu aproape toti colegii. In 2005 insa m-am retras din ansamblu. Din cauza banilor, recunosc. Eram platit mai putin ca o femeie de serviciu”, isi aminteste artistul. Familia Nastase era afectata de faptul ca ansamblul „Plaiurile Bistritei” nu mai exista. De dorul acestuia, in anul 2006, Cristian si Vasilica Nastase au pus bazele societatii „Plaiurile Bistritei”.

aA crescut sub ochii mei!”

Nici Vasilica si nici sotul ei nu se sfiesc sa vorbeasca despre povestea lor de dragoste. „Lumea spune ca diferenta dintre noi este prea mare. Insa mie nu-mi pasa. E viata mea si nu accept sa intre nimeni in ea!”, spune serioasa artista, in timp ce ochii ei cafenii arunca vapai. Vasilica zambeste si acum amintirilor legate de prima intalnire cu sotul ei. „Cred ca aveam vreo opt ani. M-a luat mama la aPlaiurile Bistriteia. Acolo am dat nas in nas cu Cristian. Pentru mine era un idol. El era DIRIJORUL! Mi-a pus mana pe crestet si m-a intrebat daca stiu sa cant. I-am spus ca da. Mi-a cerut sa-i fac o demonstratie. Mi-am dat imediat ghiozdanul jos din spate, mi-am pus mainile in sold si am inceput sa cant”. O umbra de roseata acopera fata oachesa a Vasilicai. Zambetul care i se lipeste in coltul gurii este doar pentru barbatul ei. In afara de Cristian, pare ca nu mai exista nimeni in incapere. Captiv in vraja frumoasei sotii, dirijorul are o clipa de fastaceala. Dar iute isi scutura capul si continua povestea. „A crescut sub ochii mei. Pana la 17 ani era un copil. Apoi, dintr-o data, parca s-a transformat”, sopteste Nastase. Cu o privire albastra mangaie cositele negre ale codanei care zambeste alintat. „Mi-a spus sa nu ma mai alint, ca nu mai sunt copil. Ca nimeni nu se mai uita la mine ca la un copil”, completeaza vesela Vasilica. „aNici macar eu nu ma mai uit la tine ca la un copil!a, i-am spus si eu. Si daca ma mai privesti asa, te sarut! Si am sarutat-o! Asta s-a intamplat pe 17 aprilie 2004. Tot in ziua de 17, dar luna octombrie a aceluiasi an, am facut nunta”, se destainuie Cristian Nastase. Rodul iubirii dintre cei doi artisiti a aparut pe lume la scurt timp de la casatorie. Acum Alin are patru anisori si promite sa calce pe urmele parintilor.

Bani, talent si noroc pentru artistii in devenire

Vasilica si Cristian Nastase devin foarte seriosi cand diseca lumea artistica din Bacau. „Moldovenii fac muzica adevarata, spune convins dirijorul. Eu am avut ocazia sa cant cu toti marii artisti ai tarii. Doar cu Ioana Radu nu am avut ocazia sa urc pe scena. Asta, daca ma refer la generatia de aur a folclorului. Dintre tinerele talente, de departe cea mai buna este Vasilica”. Femeia isi mijeste ochii migdalati si ii zambeste tandru lui Cristian. „Ce sanse au tinerele talente in ziua de azi?! Toate sansele! Cu doua conditii: sa aiba talent si bani! Nu se poate una fara cealalta”, spune ferm barbatul. „Si noroc!, completeaza iute Vasilica. Fara noroc nu faci nimic”. Cristian Nastase da din cap in semn de aprobare. Ei stiu cel mai bine cat de grea poate fi mana destinului. Dupa 20 de ani de munca artistica, Cristian Nastase considera ca mai are multe de facut in folclor. Si nu singur, ci cu sotia si copilul sau. „Deocamdata, in februarie vom scoate primul album al familiei. Lansarea va fi la Bucuresti, unde va fi un spectacol la care sunt invitat de onoare. Promit ca vor mai fi multe alte albume de familie. Cel mai mult insa ne dorim sanatate, ca restul vine de la sine”, spune Cristian. Din instinct isi arunca privirea spre sotia sa. Gandesc la fel!
Lili Adochitei

Numarul contribuabililor salariati este in scadere

A crescut, in schimb, numarul celor asigurati direct la Casa Judeteana de Pensii. Dar multi dintre acestia sunt datornici. Anul trecut, Casa de Pensii a reusit recuperarea creantelor de la o treime dintre debitori.

Pe langa faptul ca sursele de finantare ale bugetului asigurarilor sociale de stat (sistemul public de pensii) se diminueaza din ce in ce mai mult, numarul celor care contribuie la el nu este mai mare. O dovedeste situatia privind evidenta contribuabililor la sistemul public de pensii inregistrata in 2008 fata de 2007. aNumarul contribuabililor fluctueaza, declara Liviu Cretu, directorul Casei Judetene de Pensii (CJP) Bacau. Totusi, nu sunt modificari semnificative fata de anii anteriori”. Din declaratiile privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata la bugetul amintit depuse de catre angajatori (10.094, lunar) rezulta ca in fiecare luna acestia au achitat contributia pentru un numar mediu de salariati de 119.596. Pentru alte peste 5.400 persoane asigurarea a fost suportata din fondul de somaj, ele fiind concediate. La acestea se adauga 6.427 persoane fizice asigurate direct la CJP, prin contract (3.925) sau declaratie (2.502). Asadar, anul trecut numarul total al contribuabililor a fost de 131.382 persoane. In 2007 numarul salariatilor pentru care s-a virat contributia de asigurari sociale a fost de aproximativ 124.000 iar cel al somerilor indemnizati, de peste 5.000. In schimb, cel al asiguratilor direct la CJP a ajuns la sfarsitul anului la 6.147 (3.654 contracte si 2.493 declaratii). Prin urmare, in 2007 au fost mai multi contribuabili salariati.

Mii de persoane fizice debitoare

Dar multi dintre cei care au contract direct cu CJP nu-si mai onoreaza de o buna bucata de vreme obligatia de a-si achita contributia. La 31.12.2008, aproape jumatate dintre cei asigurati cu declaratie erau debitori. Astfel, un numar de 1.108 dintre cei 2.502 aveau de achitat la CJP 1.913.606 lei. Dar si 951 de persoane dintre cele 3.925 asigurate pe baza de contract au datorii, restantele lor ajungand la 393.470 lei. La inceputul anului 2008, numarul debitorilor a fost si mai mare. Pe parcursul anului, insa, CJP a trecut la executarea silita a lor, reusind, in final, sa recupereze creante bugetare in suma de 1.559.894 lei de la un numar de 589 persoane asigurate cu declaratie sau contract. Dar mai are de obtinut 1.913.606 lei, de la cei 1.108 debitori.

Restantieri multi si la pensiile private

Dar debite mari se constata si la fondurile de pensii obligatorii administrate privat. Din documentele depuse in octombrie 2008 la CJP de catre angajatori si persoanele fizice asigurate direct a reiesit ca 86.054 persoane sunt inscrise la fondurile de pensii private obligatorii. Din pacate, ca urmare a nepasarii angajatorului la care lucreaza ori chiar din vina lor, 12.597 persoane care au aderat la un fond de pensii private nu au deloc bani in cont la acesta ori figureaza cu depuneri partiale. Dintre ele, evident, majoritatea o reprezinta salariatii, aproape 12.000 angajati fiind in una din cele doua situatii. In total, un numar de 463 persoane au contul complet gol iar 12.134 il au alimentat sporadic. aAm verificat listele cu conturile goale si am constatat ca salariatii respectivi nu mai lucreaza, sunt in concediu fara plata sau in concediu de crestere a copilului”, a mai spus Liviu Cretu, directorul CJP Bacau. Dar daca in acest caz, vina apartine asiguratilor, in celalalt, cei mai multi nu au in cont toata suma datorata, ca urmare a faptului ca nu le-au virat-o ritmic angajatorul.
Elena Tintaru

Bombele au fost pazite toata noaptea de politisti

Descoperire socanta in curtea unei gradinite din localitatea bacauana Stefan cel Mare. Miercuri dupa amiaza, in timp ce sapau un sant pentru alimentarea unitatii de invatamant cu apa potabila, cativa muncitori au dat peste un adevarat arsenal de bombe. aErau foarte aproape de suprafata, ne spune Ioan Vlasie, primarul din Stefan cel Mare. Nici la doua palme sub pamant. Prima masura pe care am luat-o a fost sa anuntam politia si sa evacuam copiii.” Imediat o echipa pirotehnica de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Bacau s-a deplasat la gradinita pentru a evalua situatia. aan urma cercetarii efectuate cu detectorul de metale din dotare au fost descoperite 2 proiectile perforante de calibru 76 mm, 3 proiectile explozive calibru 100 mm, 1 bomba aruncator calibru 60 mm, 31 focoase proiectil calibru 100 mm, 4 cartuse mitraliera antiaeriana calibru 30 mm, 2 proiectile explozive calibru 25 mm si 1 cartus calibru 14,5 mm”, ne-a declarat sublocotenent Andrei Grecu, ofiterul de presa al ISU Bacau. Cand au vazut ca nu mai contenesc sa descopere munitie, pompierii au insistat sa fie evacuata si
populatia din imediata vecinatate a gradinitei. Pirotehnistii au muncit pana la lasarea intunericului, dar nu au terminat de scos bombele din pamant. Asa ca au oprit activitatea, iar ieri dimineata s-au apucat din nou de lucru. aPe timpul noptii zona a fost pazita de politisti si de salariati ai Politiei Comunitare. Totodata, astazi (ieri – n.a.) gradinita a fost inchisa”, mai spune primarul Vlase. Ieri, specialistii de la ISU au avut nevoie doar de doua ore pentru a curata curtea gradinitei de bombe. (Roxana N.)

Sedinta de ieri a Consiliului Local a decurs fara vreun schimb mai dur de replici intre alesii locali. In absenta majoritatii consilierilor PSD (cu exceptia lui George Bogatu) proiectele de hotarare au fost aprobate, in marea lor majoritate, ca pe banda rulanta.

Intrunirea lunara a alesilor locali a fost inaugurata de o intarziere de aproximativ un sfert de ceas, timp alocat eventualei aparitii a alesilor din partea PSD. In afara de George Bogatu, care a anuntat vesel ca „au sa vina supleanti, ca de acum colegii mei au luat functii in administratie”, niciun social-democrat nu a venit la sedinta Consiliului Local. Dar majoritatea legala fiind constituita, aceste absente la apel nu au stat in calea adoptarii hotararilor.

Apel pentru copii

Inainte de dezbaterea proiectelor de hotarare, singurul membru PSD le-a prezentat-o colegilor sai pe Sorana Coltanel, presedintele Asociatiei Sindrom Down din Bacau. Aceasta a facut o scurta trecere in revista a organizatiei neguvernamentale, solicitand sprijinul autoritatilor locale mai ales in ceea ce priveste alocarea unui spatiu din patrinomiul local pentri desfasurarea activitatilor de sprijinire a copiilor suferinzi de Sindromul Down. Atat primarul Romeo Stavarache cat si consilierii din sala au promis ca vor cauta o solutie, eventual un punct termic dezafectat, si ca problema spatiului pentru ASDBC va face obiectul unei hotarari intr-o sedinta viitoare a Consiliului Local.
Momente de reculegere
si propuneri pentru CET

La propunerea lui Ilie Barzu a fost tinut un scurt moment de reculegere in memoria celui ce a fost Grigore Vieru, Cetatean de Onoare al Municipiului Bacau inca din 1995. Imediat dupa momentul de reculegere s-a trecut la dezbaterea primului punct de pe ordinea de zi, cel privind mandatele membrilor Adunarii Generale a Actionarilor de la CET Bacau. Singurele obiectii au venit din partea liberal-democratului Ioan Chiriac, care a solicitat reducerea numarului reprezentantilor in AGA: aIn 2004 erau 3 membri, apoi au fost desemnati 5 si acum 7. Stim ca suntem la inceputul unei crize, si ca structurile de conducere stufoase nu sunt eficiente. Ar trebui redus din nou la 3 numarul de membri”. Secretarul primariei, Ovidiu Popovici, a subliniat ca proiectul de hotarare priveste doar mandatul reprezentantilor in AGA, nu si numarul acestora, o eventuala schimbare in acest sens putand constitui, eventual, obiectul unui proiect de hotarare separat.

Liniste si pace

Dupa discutiile initiale privind CET-ul, totul a decurs ca pe roate. Si problema taxelor si impozitelor pentru mijloacele de transport, si costurile pentru rezidentii Caminului de Batrani au fost aprobate fara comentarii. La fel a decurs totul pana la finele sedintei, cand au fost discutate cateva proiecte proaspat introduse pe ordinea de zi. Unul dintre acestea priveste mandatarea primarului pentru a redacta raportul legat de performantele profesionale ale secretarului Popovici pentru anul trecut, iar celelalte au avut ca obiect o serie de alocatii financiare de la bugetul de stat, pentru achizitionarea de combustibil la CET si plata unor lucrari de reabilitare termica efectuate in 2008. Dupa nici o ora si jumatate, prima sedinta ordinara a Consiliului Local a luat sfarsit, fara discutiile pe muchie de cutit cu care eram obisnuiti.
Emilian Berceanu

Cazul fetitei de patru ani a intrat in atentia specialistilor de la Directia Generala pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) inca din vara anului trecut. In luna august, lucratorii de la Politia Primariei au gasit-o pe mama micutei, Silvia M., din comuna Valea Seaca, cersind in fata bisericii Precista. Femeia se folosea de copil pentru a rupe inimile crestinilor, determinandu-i pe politistii comunitari sa intervina. Mai intai acestia au luat mama pe care au condus-o la sediul Politiei Primariei, unde au trecut-o in evidenta si au amendat-o. Cum au descoperit ca Silvia M. nu era la prima abatere si ca tot timpul se foloseste de copil pentru a obtine bani din mila publicaa politistii primariei au sesizat DGASPC. In aceeasi zi, fetita a ajuns in Centrul de Primire Minori in Regim de Urgenta. Cateva zile mai tirziu, copilul a ajuns in grija unui asistent maternal profiosinist. Inca de la bun inceput atat mama Silvia M. Cit si tatal copilului au facut iures pentru ca minorul sa ramana in grija lor. Cazul a ajuns pe masa judecatorilor de la Tribunalul Bacau care au decis ca pentru copilul exploatat cel mai bine ar fi sa ramana la asistentul maternal profesionist. Tatal copilului Vasile M. a declarat recurs, pe motivul ca au posibilitati materiale pentru a-si creste si educa copilul. Numai ca, magistratii de la Curtea de Apel Bacau, examinand actele si lucrarile dosarului, a constatat hotararea colegilor de la Tribunal temeinica si legala. aDin situatia de fapt expusa rezulta ca minora era folosita de mama sa la cersit an scopul de a obtine bani, astfel ca interesul superior al minorei este de a creste si a fi educat antr-un mediu stabil. antr-adevar, copilul are dreptul sa creasca alaturi de parintii sai, ansa atunci cand exista motive temeinice ca viata si securitatea acestuia sunt primejduite an familie, Directia pentru Protectia Copilului poate propune limitarea exercitarii drepturilor parintilor ca an cauza de fata”, au concluzionat judecatorii de la instanta superioara. Prin urmare recursul celor doi parinti incostienti a fost respins.
Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau se prezinta in instanta cu toate dosarele copiilor pentru care specialistii propun masuri de protectie. Numai instanta poate decide daca un minor va fi luat sau nu din familie. Indiferent daca e vorba de un caz de neglijare, parasire, abuzare sau de ocrotirea unui copil cu handicap grav, pe care familia nu-l poate ingriji conform standardelor si nevoilor, institutia nu poate lua o masura de protectie daca nu exista o hotarare judecatoreasca definitiva in acest sens. aIn 2008, juristii nostri au ajuns in instanta cu peste 300 de propuneri. In toate, am avut castig”, declara Alina Iftode, purtator de cuvant al DGASPC. de cauza”.
Lili Adochitei, Silvia Patrascanu

Nerabdatori sa sarbatoreasca Unirea si pe domnitorul Cuza s-au aratat elevii de la Scoala aSpiru Haret” din Bacau. Un film tematic le-a aratat copiilor momentele care au dus la infaptuirea Unirii. Entuziasmul elevilor a sporit o data cu surpriza rezervata de trupa de teatru aNeghinita”. Actorii invitati i-au purtat pe copii prin forfota vremii, aducandu-i aproape de povestitori indragiti precum Ion Creanga, Petru Demetru Popescu si Dumitru Almas. Au prins viata personaje la fel de indragite, Mos Ioan Roata si domnitorul Alexandru Ioan Cuza. 50 de scolari de la clasele a III-a A si a IV-a B de la Scoala aSpiru Haret” au retrait atmosfera Unirii de la 24 ianuarie 1859. In cadrul activitatii de ieri, a fost lansat si un nou numar, al 5-lea, al revistei celor doua clase, aInima de copil”. Intreaga activitate a fost pusa la cale cu mult har de invatatoarele Clemansa Mauca si Iuliana Doboseru.
Emotie, mandrie si traditie si printre elevii si profesorii Scolii aAlexandru Ioan Cuza” din Bacau. Nici nu se putea altfel la scoala care a fost fondata de insusi domnitorul Cuza si a carei existenta va atinge anul acesta 150 de ani. Activitatile dedicate Unirii au debutat cu un colaj de versuri si muzica, pregatit de elevii clasei a VI-a F, sub indrumarea prof. Tatiana Hutu. De asemenea, programul a inclus sceneta aMos Ion Roata si Unirea”, micii actori fiind elevii de la clasa a VI-a A. Traditia nu ar fi fost completa fara hora unirii, care aduce aminte de trecut, solidifica prezentul si poarta speranta elevilor in viitor. Invitati sa povesteasca elevilor despre unire si semnificatia ei au fost prof. Eugen Sendrea, alaturi de profesorul de istorie Emil Paun. (S.M.)