Am primit ieri la redactie un telefon de la un locatar din zona Alecu Russo Bacau, care ne-a semnalat urmatoarele: aNu mai avem pe unde sa mergem. Singura cale de acces catre piata, scoala si strada este plina de noroi si mocirla. Ne agatam de gard ca sa putem trece. E jale, nu se mai poate.” Vocea lui era disperata. In fata blocului, drumul de acces spre strada este infundat in noroi. Mocirla i-a izolat practic pe locuitorii din aceasta zona. In stanga, este Scoala 16 cu clasele I-VIII „Alecu Russo”, in dreapta si ziduri inalte. Pe langa gardul unitatii de invatamant, bolovanii sunt singura cale de a traversa amarea” de pamant si santurile sapate de masinile care trec prin zona. aNe urcam pe gard, mergem pe pietroie sau o luam prin noroi. Altfel nu avem cum. E singura cale de acces. Avem aici si ghena de gunoi. Ne spalam papucii in balti. Intram in casa murdari. Eu ma opresc direct la baie, sa-mi spal bocancii”, si-a exprimat nemultumirea Vasile Ojoc, locatar, in timp ce pantofii i se afunda in noroiul gros si lipicios, alunecand sub zapada topita. „Uitati ce e aici. Mai rau ca la tara, striga si Valentin Coteanu. Nu avem pe unde trece, e groaznic. Ne-am saturat de atata mizerie.” Pamantul umed e calcat sub picioare de zeci de persoane. Un baietandru cu un ghiozdan in spate se agata si el de gard pentru a merge spre casa. Batrani si copii. Cu totii ainoata” zi de zi printre balti si noroaie. aDe cate ori ploua sau ninge e asa. Si vara e mereu umezeala ca s-au format santuri in care se pastreaza apa. Peste tot e astfalt, dar aici nu”, ne-a spus revoltata si Anica Lupu. „Eu incerc sa ocolesc cat pot mizeria si noroiul, dar nu reusesc. Cand e zapada si inghetat e mai bine. Asta e viata noastra. Aici in noroi”, explica si Maria Nica, o bunicuta care avea de mana un pusti de nici 5 ani. Noroiul este peste tot. Si masinile inainteaza incet, imprastiind stropi grei in urma. Peste tot mocirla. Oamenii simpli, din zona, nu-si cer decat dreptul la un trai civilizat.

Roxana Neagu

Alesii judetului au luat, ieri, „o decizie istorica”: au aprobat concesionarea Aeroportului „George Enescu”, care va fi modernizat si administrat timp de 35 de ani de compania Blue Air. Va fi primul aeroport din Romania administrat de oa companie privata. Firma va investi aici si va obtine profit, iar judetul Bacau va avea un aeroport la standarde europene.

In 1975, Aeroportul Bacau a fost declarat, prin decret prezidential, aeroport international. Asta nu inseamna ca indeplinea conditiile cerute de acest rang. Nici astazi nu le indeplineste. Din 1997, aeroportul a trecut in administrarea Consiliului Judetean (CJ), care a incercat tot ce se poate pentru a-l moderniza. „Nici Guvernul Nastase, nici Guvernul Tariceanu nu a alocat fonduri pentru modernizarea lui”, a declarat, ieri, Dragos Benea, presedintele CJ. Bugetul judetului nu putea sustine o asemenea investitie, asadar singura solutie era atragerea unei companii private. Consortiul de consultanta Deloitte, Iptana, Bostina si Asociatii a facut un studiu privind modernizarea aeroportului si l-a prezentat investitorilor. Licitatia a fost castigata de Blue Air in iunie 2008, firma urmand sa modernizeze aeroportul in urmatoarele 30 de luni. „De unde avem garantia ca exista suma de 45 de milioane de euro in conturile firmei?”, a intrebat liberalul Ovidiu Cojocaru, dupa ce a ascultat expunerea de motive. Reprezentantii companiei Deloitte, prezenti la sedinta, au explicat ca „ofertantul trebuie sa depuna suma intr-un cont de tip escrow, in faze, prima in maximum 100 de zile. Aceasta este una dintre conditiile intrarii in vigoare a contractului”.

CJ va monitoriza afacerea

Si Mihai Ichim, tot liberal, a cerut garantii. „Consiliul Judetean e proprietarul aeroprtului. Cine ne da garantia ca in 35 de ani vom mai avea putere de control asupra lui?” a intrebat el. Consultantul firmei Deloitte i-a atras atentia ca, in prezent, „nivelul de trafic e 120.000 de pasageri, fata de alte aeroporturi din tara, care ating milionul”. In plus, contractul mai prevede o serie de clauze, intre care numirea aunui inginer independent care va verifica permanent respectarea graficului de executie si calitatea lucrarilor”, apoi faptul ca CJ poate solicita o evaluare finaciara daca considera ca sunt dezechilibre. Reprezentantul Deloitte a evidentiat inca un mecanism de control asupra evolutiei investitiei: operatorul este obligat sa raporteze permanent „numarul de contracte, numarul de pasageri, CJ putand sa-l inlature pe concesionar de la operarea aeroportului”. Dragos Benea le-a atras atentia consilierilor ca modernizarea aeroportului e o investitie vitala pentru dezvoltarea judetului. Dupa dezbateri aproape o ora de dezbateri, toti consilierii au votat proiectul, Aeroportul Bacau fiind primul din Romania care este concesionat. Contractul cu Blue Air prevede realizarea unui terminal nou, modernizarea pistei de decolare, consolidarea a doua cai de rulare si realizarea uneia noi, platforma noua, parcare auto, drumuri interne, facilitati cargo, balizaj, echipamente pentru controlul traficului aerian.

Silvia Patrascanu

Alina Balint este o tanara de 27 de ani, mama a unei fetite de 6 ani. Ca multi alti parinti, avea prea putin timp liber pe care sa-l dedice copilului sau. Intr-o zi nu a mai rezistat. A renuntat la serviciu, la salariul care venea lunar si si-a luat viata in propriile maini. A pus in practica o idee care i-a placut si este pionier intr-o „meserie” de viitor: tine locul parintilor in relatia cu scoala. Se intereseaza de note si de absente, ba chiar tine locul parintilor la sedintele cu parintii.

Alina Balint avea un serviciu care parea sigur, un salariu nici prea mare, nici prea mic, un birou frumos si linistit. Cu toate acestea, intr-o zi a anului trecut a luat o decizie care i-a surprins pe toti cunoscutii sai. „Mi-am dat demisia si m-am gandit sa pornesc o afacere care sa-mi ofere un program flexibil, ne-a marturisit Alina Balint. Nu pot spune ca mi-am facut calcule sau ca am avut un plan de afacere. Pur si simplu am cautat pe internet idei de afaceri. Sunt o multime! Dintre toate, m-a atras una pentru care nu este nevoie de nicio investitie. Am pornit imediat la treaba. Asa am devenit un aprestator de serviciia pentru parintii ocupati. Si sunt o multime.” In ce consta afacerea? Este atat de simpla incat iti vine sa-ti musti pumnii si sa te intrebi de ce nu ti-a trecut prin minte asa ceva. Alina se adreseaza parintilor prea ocupati pentru aceasta „meserie” cu o intrebare: „Vreti sa stiti ce face copilul dumneavoastra la scoala?”. Cine nu vrea? Primii clienti au aparut in scurt timp. Alina merge la scoala impreuna cu parintele, care o prezinta invatatorului sau dirigintelui de la clasa in care ii invata copilul. Este un fel de „acreditare verbala”. Se stabileste apoi un grafic de furnizare a informatiilor. „Unii parinti vor sa aiba saptamanal vesti despre copiii lor. Altii, se multumesc sa primeasca raportul la doua, trei sau patru saptamani. Ma interesez la scoala de notele si absentele copiilor, de sedintele cu parintii, de cele necesare pentru activitatea scolara”. Informatiile sunt transmise prin SMS sau pe e-mail. Tariful este de 25 lei de informatie. Una din regulile pe care si le-a impus Alina este aceea de a nu stabili o relatie cu copilul. „Chiar daca ii cunosc pe copii din vedere, nu ma prezint, nu vorbesc niciodata cu ei. Mi-e teama ca m-ar induiosa si nu as mai putea fi impartiala. Cum as putea spune unui parinte ca are un copil chiulangiu, cand m-ar ruga sa-l iert un baietel de 11-12 ani? Oricum, ma gandesc si acum ca ar putea fi pedepsiti ca urmare a informatiilor pe care le furnizez eu, dar sunt constienta ca este spre binele lor. In aceste zile, cand parintii sunt prinsi in ritmul galopant al vietii, este suficient sa scape din ochi un copil o luna sau doua pentru a-l pierde”. Alina este sigura ca afacerea ei se va dezvolta. Se asteapta la multe solicitari din partea parintilor plecati la munca in strainatate si crede ca, peste un an, va avea chiar si asistenti.

Doina Mincu

Luni, 26 ianuarie, a debutat la Onesti, in aula Bibliotecii Municipale „Radu Rosetti”, cea de-a 40-a editie a evenimentului intitulat „Zilele Colegiului National Grigore Moisil”. In deschidere au rostit alocutiuni cadrele din conducerea unitatii de invatamant, din partea UNESCO, Lucretia Baluta, expert in educatie, dar si fostii elevi ai respectivei institutii de invatamant preuniversitar, e vorba de Vilica Munteanu, directorul Arhivelor Statului Bacau. „Ma leaga multe amintiri de aceasta institutie de invatamant. Putini stiu ca aceasta institutie de invatamant a aparut in urma reformei lui Alexandru Ioan Cuza. In 1864 aceasta era o scoala de baieti, iar ulterior a trecut prin toate transformarile care au fost”, a precizat Vilica Munteanu. Desfasurata sub semnul amintirilor, manifestarea s-a bucurat de o larga participare in randul tinerilor, ai fostilor elevi, ai fostilor dascali. Trebuie precizat faptul ca la acest moment aniversar au mai fost prezenti si alti directori ai unitatilor de invatamant din municipiul de pe Trotus. Unul din cele mai emotionante momente l-a constituit cel in care nepoata lui Grigore Moisil, prof.dr. Ioana Moisil de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu a prezentat comunicarea intitulata „Magia formelor geometrice-Vasarely”. Totodata, onesteanul Ionut Popa, un bun prieten al liceului, redactorul sef al revistei „Terra magazin”, a sustinut prezentarea „Emil Racovita – Expeditia antarctica Belgicaa. In incheiere, Bogdan Nicodim, elev in clasa XII-a, a interpretat, la pian, un fragment din „Balada nr. 1” Friederich Chopin. In holul bibliotecii municipale, Revista „Terra magazin”, catedra de limba si literatura romana, catedra de istorie a colegiului onestean au organizat o inedita expozitie despre istoria Colegiului National „Grigore Moisil” denumita generic „Un secol in documente”. „Editia din acest an sta sub un simbol cu totul special. E vorba de cel al amintirilor. Prin realizarea expozitiei aUn secol in documentea dorim sa valorizam trecutul. Dat fiind faptul ca a participat atat de multa lume ne intareste convingerea ca manifestarea a devenit una prodigioasa”, ne-a explicat directorul adjunct al liceului, prof. Gabriela Garmacea. Sesiunea de referate si comunicari stiintifice a inceput marti, 27 ianuarie, a continuat miercuri, 28 ianuarie, joi, 29 ianuarie, ultima zi fiind cea de vineri, 30 ianuarie, la disciplinele limba si literatura romana, limba franceza, limba engleza, geografie, istoria, fizica, socio-umane, economie, psihologie, logica, sociologie, educatie antreprenoriala, filosofie, matematica, chimie, biologie, religie, muzica si informatica.

Dana L.

„Stop violentei in scoli!” – spun acum conducerile mai multor unitati de invatamant, care vor sa previna riscul infractional in perimetrul scolilor. Un proiect in acest sens a fost initiat de Scoala „Ion Creanga”, care a organizat o intalnire intre elevi si jandarmi. Copiii au fost invatati cum sa respecte linistea si ordinea in unitatiile scolare, dar si cum sa se comporte pentru aa fi in siguranta. Scoala „Ion Creanga” din Bacau a initiat un proiect de prevenire a violentei in scoli. Cu aceasta ocazie, elevii unitatii de invatamant s-au intalnit cu jandarmii de la Inspectoratul Judetean de Jandarmi (IJJ) care i-au invatat cum sa se comporte pentru a nu cadea victime agresiunilor fizice si verbale. „Am inceput o campanie de prevenire a violentei in Bacau. Cu aceasta ocazie, desfasuram activitati de preventie a acestor fapte nedorite. Vom continua actiunea si in alte unitati de invatamant, pe care le avem in paza si ordine”, a precizat maior Ioan Ouatu, ofiter la IJJ Bacau. Scopul acestui proiect este de a preveni aceste incidente nedorite in scoli si de a creste gradul de siguranta al elevilor in unitatea de invatamant. „Obiectivul proiectului nostru, aViolenta – de ce?a este acela de a preveni actele de violenta si de agresivitate, care sunt din pacate atat de multe. Proiectul nostru se inscrie in strategia nationala de promovare a tolerantei si de prevenire a actelor de agresivitate in institutiile scolare”, a declarat si Daniela Petrescu, director adjunct Scoala „Ion Creanga” Bacau. Si elevii care au participat la intalnire au inteles ca violenta nu este un lucru dorit in societate si, mai mult, au incredere ca interventia jandarmilor si a politistilor in perimetrul scolilor este binevenita. „Am inteles ca violenta poate fi verbala, prin injuraturi si porecle, de exemplu, dar si fizica, prin batai. Eu una sunt impotriva violentei”, a spus Elena Madalina Zailic, din clasa a VIII-a. „Sunt bine venite aceste intalniri, ne vin in ajutor, a afirmat colegul ei, Antal George. Jandarmii ne sunt mereu de folos, intotdeauna, chiar si in afara scolilor.” Proiectul va continua, conform principiului „mai bine prevenim, ca sa nu intervenim.” „Anul trecut a fost anul tolerantei si peste tot s-au realizat aceste activitati de preventie. De aceea, noi ne-am gandit sa le refacem intr-o forma organizata, prin acest proiect, astfel incat copiii sa invete si se comporte adecvat”, a conchis Lenuta Ionescu, coordonator de proiecte la Scoala „Ion Creanga” Bacau.

Roxana Neagu

Magistratii de la Curtea de Apel Bacau nu au fost de acord cu pretentiile celor 13 judecatori pensionari care au solicitat pe calea instantei primele de vacanta pentru perioada 2001-2006. Desi au pensii de peste 70 de milioane lei vechi, pensionarii magistrati s-au considerat discriminati si au cerut despagubiri. In acest timp, majoritatea pensionarilor se chinuie cu un venit de sase-sapte milioane lei vechi pe luna.

Fostii judecatori ai Curtii de Apel Bacau, Aneta Rus, Georgeta Paraschiv, Aurica Popovici, Elena Popovici, Maria Hodorogea, Mariana Mastacan, Mariana Preda, Aurica Popa, Dorina Mocanu, Mihai Bordeianu, Cornel Iacob si Gheorghe Cernat, precum si fostul judecator de la Tribunalul Bacau, Elena Spoeala, au dat in judecata Ministerul Justitiei, Ministerul Economiei si Finantelor, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), dar si Curtea de Apel si Tribunalul Bacau, pe motiv ca nu au primit prima de vacanta in perioada 2001-2006. Magistratii pensionari au solicitat colegilor aflati in activitate sa constate adiscriminarea cauzata de prevederile OUG nr.146 din 19 decembrie 2007 pentru aprobarea platii primelor de concediu de odihna suspendate in perioada 2001-2006. Cerem sa anulati situatia creata prin discriminare prin acordarea unei despagubiri echivalenta cu sumele reprezentand primele de concediu actualizate cu indicele de inflatie la data platii efective si sa obligati paratele Curtea de Apel si Tribunalul Bacau sa efectueze mentiunile corespunzatoare in carnetele noastre de munca”. Raspunsul Ministerului Justitiei in acest dosar a fost cat se poate de transant. aS-a stabilit prin Decizia nr. XXIII din 12 decembrie 2005 ca magistratii sunt indreptatiti la acordarea primelor de concediu numai pentru anii 2001-2002″, au sustinut juristii MJ.

Actiuni prescrise
si nefondate

Dupaa mai multe termene in proces, magistratii de la Curtea de Apel Bacau au luat o decizie in privinta pretentiilor colegilor pensionari. „Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a CNCD. Admite exceptia prescriptiei dreptului la actiune pentru perioada anterioara datei de 21 ianuarie 2005. Respinge ca prescrisa actiunea pentru perioada mentionata. Respinge ca nefondata, actiunea pentru perioada 22 ianuarie 2005-2006”, a fost sentinta data de magistratii Curtii de Apel. Potrivit legii, prima de vacanta a magistratilor este echivalenta cu un salariu lunar brut In conformitate cu actele anexate la dosar, unul dintre judecatorii reclamanti are o pensie de serviciu de 69.250.000 lei si o pensie suplimentara de serviciu de 1.035.196 lei.

Codrin Cristea

Copiii care au fost abandonati de familie sau carora le-au murit parintii si sunt ocrotiti de stat beneficiaza de o suma care trebuie sa acopere cheltuielile necesare cu hrana, imbracamintea, materialele igienico-sanitare. Adica tot ceea ce se presupune ca e necesar pentru a se dezvolta, pentru a invata si a ajunge oameni normali. Valoarea sumei depinde de varsta si de problemele minorilor, cei cu dizabilitati avand nevoie de terapie, medicamente etc. Alocatia zilnica de hrana este 6 lei/zi/persoana pentru asistatii de 0-4 ani si 8,3 lei/zi pentru cei intre 4 si 26 de ani. Abia la cheltuielile cu echipamentul si cazarmamentul apar diferente mai importante de la o varsta la alta. Astfel, in 2008, un copil de 0-3 ani a primit 336 lei/an (3,36 milioane de lei vechi). Greu de imaginat ca pentru a creste un bebelus ajung banii astia. Daca impartim aceasta suma la 365 de zile, vedem ca suma zilnica pentru pampers, bibiroane, haine, papuci, sampon, detergent, jucarii este de 10.027 lei vechi sau un leu nou. Sa luam alta grupa de varsta. Pentru copiii cu varsta de intre 7-14 ani, CJ Bacau a aprobat 611 lei/an, iar pentru cei de 14-18 ani, 754 lei/an (7,5 milioane de lei vechi). Din acesti bani sunt cumparate ghetele, pantalonii, lenjeria, rechizitele, ghiozdanul etc. Ajung 2 lei pe zi pentru intretinerea unui tanar de 18 ani? Orice parinte poate raspunde la aceasta intrebare. Acestea sunt cheltuielile minime aprobate de CJ Bacau, dar sumele difera, cum spuneam, in functie de nevoi, copiii cu handicap avand nevoie de mai mult. Functionarea centrelor presupune si alte costuri – facturile la lumina, gaz metan, apa, salariile, combustibilul, reparatiile, curatenia de vara etc. -, care sunt acoperite din bugetul judetului.

In puscarie e ca-n statiune!

Situatie diferita in cazul detinutilor din Penitenciarul Bacau. Acestia beneficiaza de mai multi bani pentru hrana, dar in general toate cheltuielile statului sunt mai mari pentru ei. „Anul trecut, numai pentru hrana celor 912 detinuti s-au cheltuit 20 de miliarde de lei vechi, ne-a declarat Claudiu Margasoiu, directorul Penitenciarului Bacau. Intr-un an, un detinut a beneficiat pentru hrana de 22 milioane de lei pe an”. Potrivit declaratiilor conducerii unitatii de detentie, persoanele private de libertate care nu au iesit la munca au beneficiat de hrana zilnica cu o valoare energetica de 2850 calorii. Cei care au muncit au primit hrana cu o valoare energetica de 3650 calorii, iar bolnavii de 3100 calorii. „La aceste cheltuieli de hrana se adauga si cele pentru utilitati, respectiv medicamente, detergenti, obiecte de uz personal, hartie igienica, rechizite pentru scolari etc.”, mai spune directorul Margasoiu. Cu toate acestea, puscariasii au tot timpul ceva de comentat. Nu o singura data ei au reclamat conditiile proaste din unitatea de detentie si au facut mofturi la mancare.

Silvia Patrascanu
Codrin Cristea

120 de sesizari si 44 de copii preluati in sistem de urgenta in centrele Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau (DGASPC.). Acesta este bilantul primelor 25 de zile ale aului 2009, o cifra nemaiintalnita in anii anteriori.

Recentele cazuri de la Sascut cand cinci copii au fost parasiti, iar alte zeci de la Ungureni, Sarata si Moinesti i-au pus in dificultate pe specialistii directiei care au fost nevoiti sa preia in regim de urgenta micutii abandonati. Cele 44 de cazuri preluate au dus la ocuparea tuturor locurilor disponibile in cele 10 centre aflate in subordinea DGASPC. aMomentan suntem in imposibilitate de a mai prelua vreun copil in centrele noastre. Aici vorbim chiar de imposibilitate, nici nu vreau sa ma gandesc ce vom face daca vor mai aparea cazuri ce necesita preluarea unui minor”, declara Sorin Brasoveanu, directorul DGASPC Bacau. aAcum avem peste 500 de copii in ingrijire, iar locuri libere vor fi doar atunci cand unii dintre ei vor pleca in familie sau la asistentii maternali. Am ajuns intr-o situatie bizara, totul din vina autoritatilor locale ce sunt obligate sa urmareasca si sa previna acest fenomen, abandonul familial”, mai spune directorul Brasoveanu.

Bani multi, buget pe sponci

Sumele anuale dedicate ingrijirii unui copil rezident in centrele DGSPC nu sunt deloc mici. Astfel, Centrul Rezidential aGhiocelul” Bacau are alocati 33.973 RON/an/copil, Centrul aAlexandra” Onesti 198.991/RON/an/copil, Centrul de Zi Onesti 3.227 RON/an/copil, aPietricica” Comanesti 16.249 RON/an/copil, aPro Familia” Bacau 20.395 RON/an/copil, aHenri Coanda” Bacau 19.530 RON/an/copil, aCondorul” Bacau 23.828 RON/an/copil, reteaua de apartamente aCasa Mea” 22.067 RON/an/copil. Campioana in ceea ce priveste fondul alocat pe cap de copil anual este aPinochio” Bacau cu 34.999 de lei. La toate acestea se adauga si Centru Maternal Bacau, cu o suma de 15.429 de lei. Un total de 209.738 RON, o suma imensa ce vine, teoretic, de la Consiliul Judetean Bacau.

Lege exista, dar nu este aplicata

aAutoritatile locale si-au format un obicei. Anume, atunci cand descopera cazuri de copii abandonati sau abuzati suna la noi la directie si ne roaga sa-i preluam. In mod normal, fiecare primarie ar trebui sa previna astfel de cazuri, sa le tina sub control. Este si o lege in acest sens, dar pentru ca legiuitorul nu a prevazut si sanctiuni, nimeni nu se sinchiseste. In judetul Bacau, doua orase, Tg-Ocna si Darmanesti si toate comunele, cu exceptia Saucestiului, nu s-au acreditat la noi. De aceea exista probleme in teritoriu, de aceea specialistii DGASPC sunt nevoiti sa faca de toate, preventie, anchete, rezolvarea cazurilor”, mai spune directorul Brasoveanu. Este vorba despre Legea 47/2006, despre Legea Administratiei Publice Locale si despre mai multe Hotarari de Guvern ce reglementeaza modalitatile de prevenire a separarii copilului de familie.
Primarii insa nu s-au preocupat foarte mult de aceasta problema. Guta Stiuca, primarul din Parincea afirma ca a auzit ceva despre aceste reglementari. aS-a mai vorbit despre asta. Avem doua asistente care se mai ocupa de problema, am si un proiect pentru un centru de zi, dar suntem in asteptare”. Nici la Birsanesti lucrurile nu stau altfel. Mihai Coman, primarul comunei spune ca birocratia l-a impiedicat sa intocmeasca actele necesare. aStiam de lege, probabil DGASPC asteapta hartiile de la noi. O sa vedem daca ne acreditam, depinde de buget. Bine ca noi nu avem astfel de probleme”. O concluzie este clara: DGASPC nu mai primeste niciun minor in ingrijire. Iar autoritatile locale sunt ocupate cu alte activitati, chiar daca exista legi ce trebuie respectate.

Laurentiu Botin

Incepand din aceasta saptamana, Prefectura Bacau are oaspeti: opt studenti ai Facultatii de Litere, specializarea Comunicare, Relatii Publice, din cadrul Universitatii Bacau, au inceput stagiul de practica sub coordonarea Cancelariei Prefectului, stagiu care va dura pana pe 13 februarie. Tinerii vor participa activ la evenimentele organizate de Prefectura, „la realizarea documentelor specifice activitatii de comunicare, relatii publice si imagine, precum si la organizarea evenimentelor de presa, intocmind la final un dosar de practica ce va cuprinde materiale informative si documentare”, arata Carmen Cioltan, director al Cancelariei Prefectului. Acestea vor reflecta activitatile din cele trei saptamani. La prima intalnire cu purtatorul de cuvant, cele opt studente au aflat care e obiectul de activitate al Prefecturii, rolul si importanta Departamentului de Comunicare si Relatii Publice. Ieri, tinerele au participat la sedinta cu reprezentantii minoritatilor etnice din judet. Programul de practica va mai cuprinde si activitati desfasurate in colaborare cu managerul public si Compartimentul Afaceri Europene si Cooperare Internationala. Acest parteneriat aduce beneficii ambelor parti, studentii avand posibilitatea experimentarii in plan real a teoriilor comunicarii studiate in scopul formarii lor profesionale, iar Prefectura Bacau are sansa sa obtina „un nou feed-back de la cetateni in vederea ambunatatirii serviciilor oferite”, arata Carmen Cioltan.

Silvia Patrascanu

Sistemul de distributie pe orizontala a agentului termic prinde tot mai mult teren. Locatarii din apartamentele bransate la acest tip de instalatie sunt pentru prima data multumiti de caldura primita de la CET si, mai ales, de costul incalzirii. Un apartament poate fi incalzit timp de o luna cu mai putin de 100 de lei. Pana acum, CET a incheiat 107 contracte individuale cu proprietarii apartamentelor bransate la noul sistem.

In blocul 8 de pe strada Calugareni, una dintre scari este pionier al sistemului de distributie pe orizontala a agentului termic. Locatarii sunt multumiti de confort si de pretul caldurii. „Nu mai avem nicio problema pe scara A a blocului 8 Calugareni, ne-a declarat presedintele asociatiei, Ionel Dogaru. Aparatele de masura sunt la usa fiecarui apartament. Locatarii isi regleaza consumul cum vor. Astfel, sunt apartamente unde, in luna decembrie, s-a consumat caldura de 300 de lei, dar si un apartament la care costurile au fost de doar 78 lei. S-au terminat discutiile despre furtul de apa, despre coeficientii de corectie. Daca acest sistem ar fi fost realizat la timp si pe scara larga, multe apartamente ar fi ramas bransate la CET”.

Locatarii sunt multumiti

In blocul 8 de pe strada Cuza Voda, caldura si apa calda se furnizeaza pe noul sistem din luna noiembrie, iar lucrarile la instalatia de apa rece s-au incheiat zilele acestea. Factura aferenta lunii decembrie a fost o surpriza placuta pentru locatari. „Am avut caldura dupa pofta inimii si am platit putin peste 100 de lei, intr-o luna plina de iarna, ne-a declarat Zaharia Lazar. Din aceasta suma, 38 de lei o reprezinta rata pentru cutia de contorizare, pe care o platim in trei ani. Sunt mai mult decat multumit. Anul trecut eram nevoit sa deschid ferestrele fiindca ardeau caloriferele. Plateam foarte mult. Acum reglez caldura din robinet”. In acest bloc, sistemul de distributie pe orizontala include si conducta pentru apa rece. Fiecare apartament are apometru propriu. Pierderile in instalatia de pe casa scarii sunt zero. Locatarii platesc „la picatura” ce consuma.

Ce este distributia
pe orizontala?

In acest sistem, conductele comune trec pe casa scarii, nu prin apartamente. Fiecare apartament are gigacalorimetru si debitmetru la usa. Conductele montate pe casa scarii sunt izolate si mascate cu rigips. In dreptul fiecarui apartament exista o caseta in care sunt amplasate aparatele de masura. Caseta este incuiata, iar locatarii nu au acces la aparatura, dar pot asista la citirea contorilor. Agentul termic ajunge mai repede si la o temperatura mai mare in apartamente. In plus, se elimina neintelegerile dintre locatarii care au in apartamente centrale individuale si cei din sistemul centralizat. Rau-platnicilor li se „inchide robinetul”, fara ca asta sa-i afecteze pe vecinii care isi platesc la zi intretinerea. CET incheie contract direct cu locatarii. Pana acum, au fost incheiate 107 contracte.

Doina Mincu

Aproape inexistente. Aceasta este situatia sistemelor de irigatii din judetul Bacau. Atat taranii, cat si autoritatile abilitate in domeniu sunt de-a dreptul ingrozite de ceea ce s-ar putea intampla intr-o situatie de criza. Intregul sistem de irigatii este dezafectat. In acelasi timp, nimeni nu-si asuma responsabilitatea, iar organizatiile utilizatorilor de apa nu acceseaza fonduri. Putin peste 1 la suta din suprafata totala a judetului va putea fi irigata in vara acestui an. Principalul motiv pentru care aproape 200.000 de hectare de culturi risca sa fie distruse de seceta este lipsa sistemului de irigatii si, mai ales, neimplicarea Organizatiilor Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii(OUAI) in atragerea de fonduri europene. „Desi dispunem de un potential irogabil, totusi dotarea unor echipamente de udare in intreg judetul este precara, a explicat George Ifrim, seful Agentiei de Imbunatatiri Funciare, filiala Bacau. In toti acesti ani, de cand s-au infiintat aceste OUAI-uri, nicio organizatie nu a accesat fondurile necesare pentru procurarea de echipamente de irigatii. In total, in judet dispunem de aproximativ 50 de arii de ploaie, cum spunem noi in termeni de specialitate, ceea ce inseamna irigarea doar a 100 de hectare, din total. Acesta este tot inventarul Bacaului.” Lipsa sistemelor de irigatii este o problema acuta a agriculturii bacauane. Si daca inainte de anul 1989 suprafata agricola pe care erau amenajate sisteme de irigare se ridica la 6.000 de hectare, acum aceasta a fost redusa la 800 de hectare. „Deficitul in Bacau, la nivelul intregului judet, este de 6.000 de hectare, adica in jur de 300-400 de arii, noi avem doar 50, mai spune George Ifrim. Iar aici vorbim de suprafata contractata si nu de suprafata posibil de irigat. Irigatiile in Bacau mai au insa si au alt deficit, acela de faramitare a proprietatilor. Din fericire pentru noi, au mai aparut mici agricultori care si-au concentrat pamanturile si acum pot aplica irigatiile corespunzatoare. Dar atat.” La nivelul judetului sunt doar opt OUAI-uri. Pana la constientizarea riscului la care se supun an de an si, mai ales, pana la implicarea organizatiilor de profil in reabilitarea sistemelor de irigatii, agricultorii vor ramane in voia sortii.

Roxana Neagu

Oierii vor sa omologheze produsul

Cu putin noroc, branza de Brusturoasa poate fi un brand national. Ciobanii din zona se mandresc cu produsul lor si spun ca gustul este dat de calitatea laptelui si de reteta folosita. In aceasta primavara, autoritatile locale vor sa inregistreze branza de Brusturoasa ca produs traditional romanesc.

In zona Brusturoasa exista o adevarata traditie in prepararea branzei. „Oile sunt mulse manual, apoi sunt date la agolul staneia, la racoare, sa se odihneasca. Laptele se strecoara prin sase tifoane si se pune intr-un vas de lemn, sa stea o ora cu cheag de miel. Apoi se pune la foc si se asteapta cam o ora, pentru a se alege casul”, explica Sorin Atonoaie, primarul din Brusturoasa. Ciobanii strecoara casul si il lasa la dospit cam doua-trei saptamani. Apoi se curata de prima coaja si se faramiteaza. Se pune sare, se framanta manual si apoi se arunca la covata. Astfel, se ajunge la cea mai interesanta etapa, aceea a verificarii daca branza este buna de pastrat pentru iarna: se ia o bucatica mica de branza, cam cat o nuca, si se arunca spre o covata de lemn. Daca branza se lipeste, inseamna ca e buna. Daca se imprastie nu o sa reziste peste iarna si trebuie consumata imediat. Daca e buna, branza se bate in coaja de brad si se pune la rece, in branzarie, ingropata in pamant, la o adancime de un metru si jumatate. Locul trebuie sa fie acoperit cu muschi de pamant, ca sa tina racoare. Recipientul in care se pastreaza branza se face din coaja de brad. Se ia de pe copac cam jumatate de metru de coaja si se fierbe in zerul de la urda pana se face galbena si moale. Se lasa sa se zvante si apoi se coase si se indeasa in ea branza.

Vasele de lemn sunt mai bune decat inoxul

Ciobanii din Brusturoasa s-au lamurit ce treaba buna fac ei abia in 2006. „Am participat la o expozitie in Milano si am luat cu noi niste branza de Brusturoasa. Toti cei care au gustat au ramas surprinsi. Atunci ne-a venit ideea omologarii produsului”, spune primarul Atonoaie. Ca lucrurile sa mearga struna s-a constituit „Asociatia crescatorilor de animale din zona montana Brusturoasa” in care, pentru inceput, au intrat sapte ciobani. Anul trecut, acestia au depus la Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala documentatia necesara inregistrarii branzei facuta in propriile stane drept produs traditional romanesc. „Sunt ceva probleme legate de normele europene in domeniu. Trebuie sa amenajam un spatiu care sa fie autorizat de Directia Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor Bacau. In schimb, nu putem sa utilizam vasele de inox in prepararea produselor noastre”, declara edilul din Brusturoasa. In aceasta primavara, membrii asociatiei spera sa finalizeze actiunea de inregistrare a branzei ca produs traditional.
Lili Adochitei

In contextul primelor semne ale crizei economice, productia industriala a scazut
la finele anului trecut cu peste 10% fata de perioada similara a lui 2007. Conform ultimelor date statistice, in noiembrie 2008 indicele productei industriale era cu 11% mai mic decat in octombrie si cu 11,5% mai mic decat
in noiembrie 2007.

Desi per ansamblu in primele 11 luni ale anului trecut s-a inregistrat o crestere timida a productiei industriale fata de acelasi interval din 2007 (crestere de 2,5%), finele lui 2008 si-a trecut in dreptul sau o scadere drastica a cifrei de afaceri. Cifrele deloc incurajatoare au fost generate de diminuarea activitatii in domeniul industriei prelucratoare si al celei extractive, in timp ce pe un trend ascendent s-au situat, cu cifre modeste, domeniile energiei termice si electrice, gaze si apa (o crestere cu 1,8%). Daca se trec in revista marile grupe industriale, cifrele indica scaderi la toate categoriile de bunuri. Astfel, in industria bunurilor intermediare productia s-a diminuat cu 20,6%, in domeniul bunurilor de capital scaderea este de 13,8%, bunurile de folosinta indelungata au inregistrat o scadere de 13,2%. Ceva mai bine, dar tot pe o panta descendenta, stau industria bunurilor de uz curent (scadere de 3,1%) si industria energetica (cu un minus de 2,8%).
Noiembrie 2008 vs noiembrie 2007

Productia industriala comparativa intre noiembrie 2008 si noiembrie 2007 a avut o scadere generala de 11,5%, inregistrata pe toate sectoarele. Industria prelucratoare a scazut cu 12,8%, cea extractiva cu 4,6% iar energia termica, gazele si apa au inregistrat un minus de 2,2%. Pe marile grupe industriale au fost inregistrate urmatoarele scaderi: nuburile de folosinta indelungata – 24,1% bunurile de capital – 20,5% industria energetica – 5,2%. Singurul plus a fost in domeniul bunurilor de uz curent, cu o crestere de 4,4 procente.

Criza creste miza

Deprecierea leului, scaderea cererii si implicit diminuarea cifrei de afaceri din aproape toate domeniile se regasesc in datele statistice. Jucatorii din industrie se vad pusi in situatia deloc comoda de a recurge la disponibilizari sau, in cel mai bun caz, la inghetari ale salariilor. Problema din industrie afecteaza, in mod direct, si celelalte sectoare ale economiei, dar si programele de protectie sociala. Societatile din industrie sunt cele ce sustin bugetul national, si prin urmare diminuarea cifrei de afaceri duce la o scadere a fondurilor cu care pot fi dezvoltate programe ale crizei. Este un cerc vicios, care a cuprins toate ramurile industriei. Sperantele se indreapta catre eventualele programe anti-criza dezvoltate la nivel european, care implica infuzii serioase de capital si investitii din partea guvernelor. Cum insa Romania inca nu are un buget batut in cuie, industria va mai avea de asteptat pana se vor clarifica programele de investitii apte sa constituie un colac de salvare pentru principalul cotizant la bugetul de stat.

Emilian Berceanu