aInca 50 de rachiu, domnisoara”. aMai nea” Ioane, pai s-au adunat 13 lei la matale, cand mi-i dai? Cat iti mai dau bautura pe datorie?”. aVine pensia si rezolvam”. Dialogul de mai sus este doar unul dintre exemplele pe care le-am putea oferi cand vine vorba de aservicii” pe datorie. Crasmele de cartier sunt printre locurile cu traditie in ceea ce priveste bautul pe datorie, dar micile magazine, de regula cu profil alimentar, nu sunt ocolite de aceasta situatie.

Trecerea la caiet este un obicei vechi, nu a aparut acum, odata cu criza economica, dar vanzatorii din magazinele de cartier si cei din crasmele si barurile mici spun ca acum, parca mai mult ca oricand, clientii le cer tot mai mult pe datorie. aPana la pensie”, apana la ajutorul de somaj” sau, pentru cei mai norocosi apana la salariu”, astfel suna angajmentul datornicului. Cum vanzatorii au incredere doar in clientii vechi si cat de cat solvabili, situatiile in care magazinul sau carciumioara ramane cu paguba sunt extrem de rare. In magazinele de cartier cei mai fideli clienti ai caietului de datorii sunt pensionarii. aDe regula se intampla sa cumpere ceva si sa le lipseasca 50 de bani, maxim un leu. Cand e vorba de oameni seriosi, in varsta, pe care ii cunoastem de mai mult timp si sunt clienti vechi, nu e nicio problema. Pentru cativa banuti nu poti sa trimiti clientul acasa. Notez la caiet si, de regula, in ziua de pensie, clientii vin si isi achita datoriile. Sigur ca nu dam pe datorie pentru sume mari, deoarece ar reprezenta un risc, insa cand e vorba de sume mici si de clienti seriosi, exista aceasta posibilitate”, a declarat gestionarul unui magazin mic dintr-un cartier marginas. De cealalta parte, clientii sunt de acord ca trecerea la caiet este o solutie. aDaca nu am ulei sau faina in casa si trebuie sa gatesc, dar nu-mi ajung banii, gasesc intelegere la doamna de la magazinul nostru. Mai mult de 4-5 lei nu s-au adunat niciodata si intotdeauna, cand am primit pensia, am venit prima data la magazin si mi-am achitat datoria. Nu cr ed ca e ceva rau, pentru ca nimeni nu are de pierdut”, considera Maria P., unul din abeneficiarii sistemului”. De altfel, traditia vechiului caiet este oficializata si pusa in drepturi – in conditii moderne si cu multe semnaturi si stampile -a de institutii solide, cum sunt bancile. Pentru ca ce altceva sunt descoperirea de card sau cardul de credit daca nu posibilitatea de a face cumparaturi pe datorie? Cel putin, la micile magazine, datornicii nu sunt obligati sa plateasca si dobanda… In plus, vanzarea pe datorie reprezinta unul din ultimele atuuri ale micilor comercianti, aproape spulberati de invazia hipermarketurilor. Asa ca magazinele mici incearca sa ofere clientilor avantaje pe care acestia nu le pot gasi la colosii comerciali aparuti in ultimii ani. In aceste conditii este limpede ca, atat pentru persoanele care raman fara bani cu cateva zile inainte de salariu sau pensie, dar si pentru proprietarii de mici afaceri, vanzarea pe datorie ramane o solutie, un fel de card de credit fara acte. O solutie care, pe langa micile avantaje, are si o anumita doza de inedit…

Condicute din Sud

Zona de sud a Bacaului a fost mai privilegiata din punct de vedere industrial. Micile carciumioare, aparute la cativa metri de portile intreprinderilor, au proliferat si ele datorita acestui sistem. Aici apare alt gen de consumator: datornicul navetist. Daca sotia si copii trimisi sa cumpere tigari sunt trecuti in condicuta magazinului de la scara blocului, sotul are si el o rubrica deschisa la bodega situata langa locul de munca. Si cum leafa, in majoritatea cazurilor, se ia odata pe luna, a aparut un mod interesant de acoperire a datoriilor: plata in avans. Cand intra banii in cont, omul plateste o suma, insuficienta totusi sa acopere toata luna care urmeaza, si achita si restul din luna precedenta. In acest mod si patronul are lichiditati sa-si faca aprovizionarea mai des. Din pacate, cu toata evolutia cibernetica, nu am vazut pana acum la niciun comerciant o condicuta pe calculator.

Ioan Bisca
Codrin Pop

O fetita din Valea lui Ion, Blagesti, a ajuns „la mila vecinilor” dupa ce parintii au plecat „in lumea larga”, ca sa le fie mai bine. „Tatal ei munceste in Italia, dar nu mai da niciun semn de viata, iar mama a plecat la o stana”, acuza satenii, ingrijorati de soarta fetei care, „la 13-14 ani, isi vinde trupul pentru un blid de mancare”. Vecinii mai sustin ca fetita doarme pe unde apuca din cauza ca nu are locuinta, iar bunicii refuza sa o primesca. Laurentiu Munteanu, primarul din Blagesti, arata ca „mama nu a avut grija niciodata de ea, de cand a nascut-o”, in schimb, cu tatal „tine legatura prin telefon”. Echipa Centrului de Interventie in Regim de Urgenta a DGASPC s-a deplasat la Blagesti si a constatat ca „minora locuieste cu bunica paterna, un unchi si o matusa”, care vor sa o excluda de la mostenire. „Minora se afla in grija bunicii, insa din cauza comportamentului agresiv al unchiului, nu poate sa se intoarca la domiciliu decat seara”, arata Alina Iftode, purtator de cuvant DGASPC.

Primarul cere ajutorul politiei!

Fetitei i s-au prezentat drepturile, alternativele existente in plan local si cele oferite de DGASPC, dar ea a decis sa ramana cu bunica. Ea a mai afirmat ca are un prieten si „nu intretine relati sexuale cu diverse persoane”. Asistentii sociali ai DGASPC si angajatii Primariei Blagesti au stabilit ca situatia se poate rezolva prin medierea si consilierea membrilor familiei. Frumos plan, doar ca realitatea nu tine cont de deziderate. Fetita a fost convinsa „sa-si reaia activitatea scolara”, cu sprijinul cadrelor didactice din sat. Ieri, minora, bunica si celelalte rude ar fi trebuit sa vina la Primaria Blagesti pentru a se lua o decizie „in ceea ce priveste convietuirea lor”. In loc de asta, arata primarul Laurentiu Munteanu, „familia a anuntat ca fata se marita cu un tanar de 20 de ani” si ca unchiul si matusa s-au impacat cu minora. Probabil, sunt tare fericiti ca adolescenta va pleca si vor scapa de ea. La 14 ani, fetita din Blagesti ar putea deveni mama. Legea interzice, insa, intretinerea relatiilor sexuale cu o minora. „Voi trimite chiar acum o hartie la Directia de Protectia Copilului, voi anunta si Politia, pentru ca aceasta sunt institutiile care au parghiile necesare pentru a interveni”, a declarat primarul.

Silvia Patrascanu

Sute de posturi din spitale, surprinse neocupate de ordonanta care blocheaza angajarile, risca sa ramana astfel pana la sfarsitul anului. Activitatea spitalelor este afectata, iar angajatii care trebuie sa suplineasca personalul lipsa sunt extenuati. Demersurile pentru scoaterea la concurs a unui post blocat sunt infernale. In timp ce birocratia infloreste, guvernantii cer cresterea calitatii actului medical.

Executivul a dat an decembrie anul trecut o ordonanta de blocare a posturilor bugetare pana la 31 decembrie 2009. Decizia afecteaza si unitatile sanitare, mai ales ca, in cazul acestora, deficitul de personal este grav. La Spitalul Judetean de Urgenta, la 31 decembrie 2008, nu mai putin de 60 de posturi vacante au fost blocate. Dintre acestea, cele mai multe, adica 40, sunt de asistenti medicali, care, si asa, sunt greu de gasit. La fel de ingrijorator este faptul ca si sase locuri de medici sunt in aceeasi situatie. aPentru posturile blocate, poate fi declansata procedura de deblocare, dar aceasta este greoaie, ne-a spus Dan Stoica, managerul Spitalului Judetean de Urgenta. Noi suntem nevoiti sa cerem insa deblocarea si deja am inaintat documentatia pentru posturile de medici de la Unitatea de Primire Urgente, de la Anestezie-Terapie Intensiva si alte specialitati. Speram ca, dupa ce vom avea bugetul pe 2009 si vom vedea ce cheltuieli de personal ne vom putea permite, sa fim mai exacti in ce priveste cererea noastra de deblocare a posturilor. Si suntem siguri ca daca vom avea finantarea corespunzatoare, ni se va aproba”. Conducerea spitalului are permisiunea legala sa organizeze concurs pentru ocuparea doar a acelor posturi unice si a celor care se vor vacanta pe parcursul anului. Deocamdata, doar trei posturi au fost eliberate, de asistenti. La nivelul judetului, sunt vacante si blocate 100 de posturi de medici si 265 de asistenti. Pentru a putea completa locurile vacante existente la sfarsitul anului trecut, conducerea fiecarui spital ar trebui sa solicite aprobare de la trei ministere, cel al Sanatatii, al Muncii si, evident, al Finantelor. O procedura greoaie, care descurajeaza din start orice intentie de a obtine avizul favorabil. „Acest sistem se aplica acum 6-7 ani, ne-a declarat Adam Jofa, sef Resurse Umane la Directia de Sanatate Publica. Dura chiar si 2-3 luni pana se organiza un concurs”.

Elena Tintaru
Doina Mincu

Prefectura Bacau a trimis tuturor „deconcentratelor” din subordine o adresa in care le cere sefilor de institutii sa-si faca un plan de masuri, pe baza unor obiective generale, ca restructurarea cheltuielilor, dar si a celor specifice, cum ar fi ridicarea calitatii educatiei sau reabilitarea termica a locuintelor si cladirilor publice.

„Au fost solicitate masuri specifice fiecarui domeniu de activitate in baza programului de guvernare 2009-2012, care vizeaza reducera impactului crizei economice si restructurarea cheltuielilor publice pentru a asigura incadrarea in deficitul bugetar prognozat de 2,5 la suta din PIB, declara Carmen Cioltan, director al Cancelariei Prefectului. Nu are legatura cu strategia anticriza”. Planul de actiune anticriza la nivel local va fi stabilit si pus in aplicare adupa ce va fi intocmita strategia anticriza a Guvernului”. Totusi, Prefectura face, deja, economii la consumabile, utilitati si mobilier de birou, ba chiar si cu salarizarea.

„Protectia Copilului”a merge pe avarie

Consiliul Judetean (CJ) nu a stabilit de unde va taia si cat deoarece nu a aparut Legea bugetului pentru 2009, pe baza careia va fi elaborat bugetul judetului. Economii s-au facut si se vor mai face, atat la nivelul aparatului propriu, cat si in institutiile din subordinea CJ, dar nu s-a stabilit deocamdata, ca tinta, un anumit procent. „Avem de gand sa reducem cheltuielile cu serviciile si bunurile, dar fara sa periclitam buna functionare a institutiilor, a declarat Dragos Benea, presedintele CJ. Unele merg deja pe avarie”. Cu alte cuvinte, in toate sectoarele se va cheltui mai putin cu lumina, telefonul, benzina, dar sacrificiile nu vor fi egale. Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) este una dintre cele mai vitregite institutii. „Intrucat bugetul pentru 2009 nu a fost aprobat, iar sumele utilizate pana in prezent de catre DGASPC Bacau au fost la limita minima in raport cu necesarul real, posibilitatea diminuarii acestora va fi reglementata de cadrul legal”, sustine Alina Iftode, purtator de cuvant. Cu alte cuvinte, cel care va legifera saracia isi va asuma raspunderea. Sa se mai taie din cota de benzina, de exemplu, ar insemna sa nu se mai faca deloc teren, chiar daca s-a anuntat abuzarea unui copil. In ce priveste cafeaua, ceaiul, zaharul, Alina Iftode arata ca „fond de protocol nu a existat niciodata” la DGASPC. „In prezent, s-au luat masuri in vederea reducerii costurilor anumitor prestari de servicii si a consumabilelor”, cum ar fi hartia de scris, cea de xerox, telefonul, internetul.

DSP a inchis „gurile de iesire”

Din adresa primita de la Prefectura Bacau, doar doua puncte privesc Directia de Sanatate Publica: „restructurarea cheltuielilor publice pentru asigurarea incadrarii in deficitul bugetar prognozat de 2,5% din PIB” si „asigurarea calitatii serviciilor medicale”. Pentru conducerea DSP, aceasta adresa ridica un mare semn de intrebare. „Cat este PIB?”, se intreaba dr. Mihaela Popescu, director al DSP. „Oricum, am dat o nota interna pentru reducerea cheltuielilor in institutie.” Masura a fost determinata in primul rand de factura Romtelecom. Valoarea acesteia a impus restrictionarea convorbirilor. Acum, doar directorii institutiei pot suna direct. Ceilalti angajati au ramas fara „guri de iesire”, iar convorbirile sunt monitorizate in centrala telefonica. Si la deplasari se mai renunta. „Se pleaca numai pentru strictul necesar”, a explicat dr. Popescu. Chiar si colile albe se distribuie in limita unui buget estimat la o suma mult sub cea de anul trecut. Angajatii au facut solicitarile pentru consumabile, dar acestea sunt deocamdata… centralizate.

La CJAS se mai vine
si cu pixuri de acasa

„Facem deja economii la sange, ne-a declarat dr. Maria Tioc, directorul Casei Judetene de Asigurari de Sanatate. Am primit bugetul pentru functionarea institutiei pe primele trei luni. Este mult restrans. Norocul nostru ca s-a incalzit si nu mai deschidem caloriferele. Aproape ca nu mai aprindem luminile. Consumul de hartie nu il putem reduce, deoarece incepe perioada contractarilor si se stie ce hartogaraie presupune aceasta”. Activitatea de la care nu se va face rabat la CJAS este cea de control. Chiar daca peste tot cuvantul de ordine este „economie”, planul de control va fi respectat cu sfintenie.

Dotarile si investitiile
vor fi pe sponci

Personalul de la Directia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) nu stie cat trebuie sa stranga cureaua. „N-am primit inca bugetul, se justifica Vasile Zaharia, directorul DSVSA Bacau. Asa ca nu stiu unde ar trebui sa fac economie. In orice caz, nu ma ating de salariile si sporurile salariatilor”. Veterinarii au intrat in acest an cu dreptul, fara nici o datorie catre personalul contractual sau furnizori. Si la Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) s-a pregatit terenul pentru a se face economii la sange. La Directia Silvica (DS) se fac economii la buget inca de anul trecut. „Am restrans tot ce inseamna altceva decat productie. Chiar si la investitii am strans cureaua. In acest domeniu cifra a scazut de la 30 la 13 la suta”, explica Gheorghe Savu, directorul DS Bacau. Partea buna este ca Directia nu a trecut in acest an cu datorii.

La Casa de Pensii, economii la economii

Dintre institutiile Muncii nu toate au primit adresa prin care sa fie atentionate asupra faptului ca trebuie sa chiverniseasca la sange bugetul pe 2009. Conducerea Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) Bacau sustine ca la aceasta institutie nu a ajuns nicio astfel de adresa, dar ca, pentru ea, nu este o noutate, deoarece in fiecare an a fost pusa in garda ca trebuie sa faca economii si s-a conformat. In schimb, Casa Judeteana de Pensii (CJP) Bacau a luat cunostinta deja de dispozitia guvernantilor nostri. aAm analizat fiecare articol de cheltuieli si vom merge, acolo unde se poate, pe o diminuare cu 10-15 la suta, ne-a spus Liviu Cretu, directorul CJP Bacau. Raportat la cheltuielile de anul trecut, noi si asa ne situam la unele articole sub media pe tara cu 20-25 la suta. La chiriile pe care le platim celor in care functioneaza arhiva, Casa Locala de Pensii Onesti si punctul de lucru de la Moinesti, nu avem cum sa reducem cheltuielile deoarece proprietarul impune pretul pe care il vrea”.

Silvia Patrascanu, Lili Adochitei
Doina Mincu, Elena Tintaru

Executivul a elaborat o noua ordonanta de urgenta privind reabilitarea termica. Pe langa avantajele pentru cetateni, li se va ofera si societatilor de constructii o „gura de aer” care sa le fereasca de spectrul deloc prietenos al falimentului sau al restrangerii activitatii.

Programul national de reabilitare termica a locuintelor este una dintre cele mai ambitioase proiecte din ultimii ani. Executivul a modificat reglementarile privind finantarea, astfel incat de la bugetul de stat sa fie acoperite 50% din cheltuieli (fata de o treime cat era prevazut pana acum), urmand ca restul de 50% sa fie impartite intre autoritatile locale (30%) si asociatiile de proprietari (20%). Mai mult, cei 20% ce ar reveni cetatenilor pot fi acoperiti de la bugetele locale, in cazul in care exista suficiente fonduri.

Milioane de apartamente,
miliarde de euro

La nivel national, sunt incluse in program nu mai putin de 3 milioane de apartamente, cifra estimativa pentru finalizarea lucrarilor fiind de 11 miliarde de euro. Pentru 2009, Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintei estimeaza alocarea a aproape 38 de milioane de euro, necesari pentru reabilitarea a 22.000 apartamente. In cazul in care totul merge bine, exista posibilitatea majorarii acestei sume prin accesarea unor credite de peste 70 de milioane de euro, pentru a finaliza, in cursul anului 2009, lucrarile necesare pentru un total de 60.000 apartamente. Programul de reabilitare a fost initiat din 2003, dar pana acum, la nivel national, au fost finalizate doar 89 de blocuri in intreaga tara, din care 31 la Bacau.

Bacaul, in topul reabilitarilor

Pentru 2008, Bacaul si-a trecut in palmares reabilitarea a 31 de blocuri, valoarea lucrarilor fiind de aproximativ 23 miliarde lei vechi. Purtatorul de cuvant al primariei Bacau, Ionut Tomescu, ne-a declarat ca „prognoza este de reabilitare totala pe parcursul urmatorilor patru ani. Sumele ce vor fi alocate pentru acest proiect vor fi inserate in buget, dar se asteapta un calcul exact in functie de alocatiile de stat strict pentru acest program.” In cazul lucrarilor care au fost deja efectuate, primaria a decis sa scuteasca asociatiile de proprietari de plata cotei ce le-ar fi revenit, de 33%. Oricum, chiar daca pe viitor nu vor fi scutiti de la plata absolut toti bacauanii ale caror apartamente vor intra in programul de reabilitare, cei cu venituri mici nu vor avea motive de ingrijorare. „Proprietarii de apartamente care au pe membru de familie un venit sub venitul mediu sunt scutiti de plata cotei procentuale ce le-ar reveni conform cadrului normativ in vigoare. Trebuie ca persoanele ce se incadreaza in aceste cerinte sa depuna declaratii pe propria raspundere, insotite de acte doveditoare”, a declarat Ionut Tomescu. Din perspectiva autoritatilor locale, faptul ca guvernul va aloca 50% din contravaloarea lucrarilor de reabilitare inseamna mai putine fonduri de la bugetul local, ceea ce permite reabilitarea mai multor blocuri.

Emilian Berceanu

Politisti din cadrul Politiei Orasului Comanesti, ampreuna cu specialisti silvici, au organizat un nou raid pe Valea Muntelui pentru prinderea hotilor de material lemnos. Au fost controlate 6 instalatii de debitare a lemnului, s-au aplicat 5 sanctiuni contraventionale si au fost constatate an flagrant 4 infractiuni. aan cartierula Bratulesti au fost identificate 3 piese lemn rotund rasinoase, an curtea unei locuinte, a explicat subinspector Narcisa Butnaru, ofiter la Inspectoratul de Politie. Din verificarile efectuate a rezultat ca Anton B. a amprumutat un atelaj hipo Augustin I., care a taiat fara drept si sustras lemnul esenta pin, din padurea statului, dupa care l-a lasat an curtea locuintei. Materialul lemnos gasit a fost lasat an custodie lui Anton B., pana la definitivarea cercetarilor, urmand a se stabili valoarea totala a prejudiciului creat”. an cauza s-a antocmit dosar penal, an care se efectueaza cercetari fata de Augustin I., sub aspectul savarsirii infractiunii de taiere fara drept si sustragere de arbori. La o alta societate, cu profil de activitate primirea si debitarea primara a materialului lemnos, s-a constatat ca registrul de evidenta a masei lemnoase nu este completat corespunzator. Din acest motiv, persoana amputernicita sa reprezinte firma a fost amendata cu 1.000 lei. Au mai fost depistati Marin B., de 25 ani si Danut B., de 18 ani care transportau lemn de foc, fara documente. an urma verificarilor s-a stabilit ca materialul lemnos a fost taiat fara drept si sustras de pe o proprietate privata. Cei doi s-au ales si ei cu dosar penal. Pentru aceeasi infractiune este cercetat in stare de libertate si Vasile B., de 27 de ani, care a taiat 6 salcami de pe proprietatea privata a lui Ion C.

Roxana Neagu

Un pensionar de invaliditate de gradul III a pierdut acest drept dupa numai doua luni. Comisia nationala de expertiza i-a luat gradul. Barbatul si-a platit transportul pana la Bucuresti, astfel ca a ramas si fara banii pe bilete.

Ceea ce parea initial o veste buna pentru un localnic din comuna Poduri s-a dovedit a fi pana la urma o mare pacaleala. Cand inca nu aflase ca i s-a stabilit pensia de invaliditate a si fost depensionat. Mai mult decat atat, a trebuit sa scoata bani din buzunar pentru aceasta. aAnul trecut, in 3 noiembrie, am depus dosarul pentru pensie de invaliditate de gradul III la comisia de expertiza medicala de la Moinesti, ne-a relatat V.I. Nu am primit decizia de pensionare, in schimb, imi vine acasa, in data de 16 ianuarie, o adresa, de la Institutul National de Expertiza Medicala, prin care eram anuntat sa ma prezint in 21 ianuarie pentru internare in vederea verificarii capacitatii de munca. Am fost acolo si dupa ce m-au examinat mi-au spus ca imi iau gradul III, deci nu voi mai fi pensionar de invaliditate”. Decizia nu il nemultumeste intr-atat pe barbat, cat faptul ca a suportat costul transportului dus-intors la Bucuresti, pentru a se prezenta la institutul amintit. In adresa mentionata se preciza ca apentru transportul dus-intors veti folosi cupoanele de calatorie de care beneficiati ca pensionar”. Numai ca barbatul sustine ca a intrat in posesia deciziei de pensionare de invaliditate gradul III abia dupa ce s-a intors de la Bucuresti, adica ain 26 ianuarie”, astfel ca pentru a ajunge la institut a trebuit sa-si cumpere din banii lui biletele de calatorie. Este vorba despre 115,9 lei. aEu am cheltuit atatia bani cu trenul dus-intors si trebuie sa mi-i recuperez”, mai declara, nemultumit, V.I.

Aproape trei luni pentru emiterea unei decizii

Dupa ce a investigat cazul, conducerea Casei Judetene de Pensii (CJP) Bacau a constatat ca barbatul a fost in august 2008 la comisia de expertiza din Moinesti pentru incadrarea in gradul de invaliditate. Atunci i s-a stabilit gradul III (capacitatea de munca este afectata in proportie de 50 la suta). Cererea pentru acordarea pensiei de invaliditate a fost depusa, insa, in 3 noiembrie. De aici incolo lucrurile se complica. aLa inceputul lunii septembrie, Institutul National de Expertiza a solicitat sa ii trimitem pentru verificare toate dosarele noi din august, declara Liviu Cretu, directorul Casei Judetene de Pensii (CJP) Bacau. Asa a ajuns la comisia de la Bucuresti. Intr-adevar, decizia de pensionare a fost data la plata in ianuarie. Aceasta pentru ca ultima punere in plata a deciziilor noi din anul trecut a fost in 14 decembrie si nu a putut fi prins atunci. Nu stim daca va fi depensionat, pentru ca nu a venit decizia de la Bucuresti. Dar este cert ca legea nu ne permite sa-i restituim cheltuielile cu transportul. Oricum, el chiar daca a fost doar o luna sau doua pensionar, beneficiaza de toate tichetele de calatorie”. Aceasta nu-l ajuta cu nimic, pentru ca nu are voie sa instraineze biletele. In plus se pune intrebarea de ce decizia de pensionare a ajuns abia pe 26 ianuarie, cand legea spune ca ea trebuie emisa in 30 de zile de la data depunerii cererii?

Elena Tintaru

Magistratii de la Tribunalul Bacau nu se dau in vant dupa functii de conducere. Sfarsitul lui 2008 a prins instanta cu un presedinte numit, fara vicepresedinte si cu doi delegati pe postul de presedinti de sectii. Judecatorii prefera sa stea in bancile lor, pentru ca volumul de munca al sefilor este foarte mare, iar beneficiile nu sunt pe masura.

Judecatorii de la Tribunalul Bacau nu vor sa auda de functii de conducere. aPresedintele sectiei penale, la inceputul anului 2008, si-a terminat mandatul si a refuzat numirea pentru un al doilea mandat, ne spune judecator Maria Oborocianu, purtatorul de cuvant al Tribunalului Bacau. Vicepresedintele si-a depus demisia in luna martie, presedintele sectiei comerciale a fost eliberat din functie prin pensionare, in luna iunie. Presedintele sectiei civile a fost initial delegat pe functia de vicepresedinte, iar ulterior a promovat examenul pentru ocuparea acestei functii, dar s-a vacantat functia de presedinte sectie civila. Vicepresedintele astfel numit a fost detasat incepand cu 1 decembrie 2008 la Consiliul Superior al Magistraturii”. Practic, sfarsitul de an 2008 a prins instanta doar cu presedinte numit, fara vicepresedinte, cu doi delegati pe post de presedinti de sectie, iar la sectia penala cu un judecator caruia i s-au dat atributii de presedinte, partial. Conducerea Tribunalului motiveaza refuzul magistratilor de a ocupa functii de conducere prin lipsa acuta de personal din institutie. aInstanta parcurge o perioada dificila datorita personalului redus fata de volumul de activitate, iar motivatii nu prea exista, cele materiale nefiind atractive, iar cele personale fiind cenzurate de lipsa parghiilor de conducere si control”, spune judecator Oborocianu.

Schimbari peste schimbari
si in colegiul Tribunalului

Si componenta colegiului de conducere al Tribunalului a suferit mai multe modificari, datorita promovarilor la Curtea de Apel, a pensionarilor si a demisiilor din functia de membru al colegiului. aConsecintele functionarii instantei cu posturile de conducere vacante si cu un colegiu de conducere instabil sunt grave, atat pe termen scurt, cat si pe termen lung. Autoritatea unui presedinte de sectie &ltdelegat&gt saua &ltcu atributii&gt nu este aceeasi cu a unui presedinte de sectie numit. Implicarea acestuia din urma este mai mica. Presedintele instantei este nevoit sa se implice mai mult in conducerea sectiei, suprasolicitarea si imposibilitatea urmaririi unei agende prestabilite, macar in parte, avand ca rezultat pierderea din vedere a altor aspecte”, precizeaza purtatorul de cuvant al Tribunalului.

Lili Adochitei

Prefectura a cerut CJ sa revoce Hotararea108, care aproba contractul colectiv de munca al angajatilor SPJD. Dragos Benea a respins cererea, decis sa ajunga in instanta. Liberalii au criticat sporurile SPJD si au fost de partea Prefecturii, votand impotriva.

Contractul Colectiv de Munca al angajatilor SPJD Bacau a ajuns motiv de disputa intre CJ si Prefectura, dar si intre consilierii PSD si cei PNL, care au fost de partea Prefecturii. In aceeasi sedinta, doua hotarari au vizat drepturile angajatilor SPJD Bacau, una pentru 2008, alta, pe 2009. Contractul colectiv pe anul trecut, votat in septembrie, a fost atacat de Prefectura. Aceasta a formulat o cerere de revocare a HCJ 108, aratand ca e nelegala „sub aspectul incalcarii de catre CJ a competentei materiale in adoptarea actelor administrative”. Dragos Benea a initiat un proiect de respingere a cererii Prefecturii, ca fiind „neintemeiata si nefondata”. Nu a fost si parerea liberalilor, care au sprijinit initiativa Prefecturii si ale caror critici au vizata anumite sporuri care depasesc nivelul prevazut de lege. „Eu m-am abtinut data trecuta, a declarat Viorica Marcu, PNL. Raportul directorului de resurse umane ne trimite la Directia Muncii, aratand ca Prefectura nu are competente sa verifice clauzele, dar are competente din punctul de vedere al hotararilor CJ. Ma voi abtine si azi”. In plus, asporul de ecran este de 15 la suta, iar in lege, de 5 la suta”, a subliniat Mihai Ichim, PNL.

MMPS verifica sporurile,
nu Prefectura!

„Sa intram in contencios cu aceasta hotarare si sa vedem cine are dreptate. Sper sa ne lamurim cat de repede”, a precizat presedintele Dragos Benea, parca dornic sa se infrunte in instanta cu institutia care a vrut sa dea afara CJ din sala de sedinte de la parter. „In CCM nu exista nicio prevedere care sa nu respecte legile in vigoare”, a afirmat Angela Bogea, sefa Directiei de Resurse Umane din cadrul CJ. Ea sustine ca, in conformitate cu Legea 130, verificarea legalitatii clauzelor revine MMPS si directiilor judetene, iar daca se constata ca in contract exista sporuri sau alte drepturi nelegale, directia „are obligatia sa sesizeze partile contractante”, mai exact, angajatorul si sindicatul. Prefectura nu are acompetenta legala de a verifica clauzele contractului colectiv de munca, aceasta revenind exclusiv DGMSS Bacau”, arata Angela Bogea. Proiectul HCJ a avut 6 voturi impotriva si 7 abtineri, fiind aprobat cu majoritate simpla. Asta inseamna ca, asa cum si-a dorit Dragos Benea, diferendul cu Prefectura va fi solutionat in instanta.

Silvia Patrascanu

Jandarmii de la Inspectoratul de Jandarmi Judetean impreuna cu reprezentantii E-ON au facut o noua actiune pentru depistarea hotilorde curent. In cele trei imobile de pe strada Nicu Enea s-au gasit destule bransamente ilegale, dar niciun locatar nu a vrut sa iasa din casa. Jandarmii spun ca in locuinte pot patrunde doar pe baza unui mandat de la judecator.

E prea dimineata. Chiar si pentru putinii salariati din blocul de pe strada Nicu Enea. Imobilul este scufundat in intuneric, iar locatarii gusta din plin clipele dulci ale somnului de dimineata. Bocancii jandarmilor suna cadentat pe cimentul holurilor. Un caine speriat de zgomot latra amarnic in spatele unei usi lacuite. Proprietarul animalului se multumeste doar sa-si lipeasca ochiul de vizor. Nu paseste dincolo de pragul caminului, unde este in siguranta. Specialistii de la E-ON deschid iute capacul metalic de la tabloul electric. Unul tine o lanterna cu lumina puternica, iar altul urmareste sigiliile contorilor. „La 72 nu este sigiliu!”, spune triumfator unul dintre salariati. Cuvintele parca toarna gaz pe foc. Imediat jandarmii incadreaza usa apartamentului. Cineva bate puternic in lemnul scorojit. Dincolo de usa insa nu se aude nici o miscare. Un salariat de la E-ON isi lipeste ochiul de vizor. Vede lumina. „Scoate firul de la contor”, tuna la unul dintre colegi. Acesta trage de cablu. „S-a oprit lumina”, confirma „spionul”. Proprietarul insa nu se da scos din casa. „In asemenea cazuri nu putem face prea multe. Daca omul nu ne deschide usa de buna voie nu ne permite legislatia sa procedam altfel. Ca sa intram in casa ar trebui sa avem mandat de la judecator”, spune maior Ioan Ouatu, ofiterul de presa al Inspectoratului de Jandarmi Judetean Bacau.

Antena parabolica si televizor de decor

Niciunul din cele trei foste camine de nefamilisti de pe Nicu Eneaa nu a scapat nevizitat. Bransamentele ilegale la reteaua de energie electrica nu au lipsit, dar niciun locatar nu a tinut sa dea ochii cu jandarmii sau reprezentantii E-ON. „Stiu ce-i asteapta, de asta stau ascunsi”, spune unul dintre controlori. Rapid, trupele se reorganizeaza si pornesc spre Margineni. Specialistii de la E-ON au clientii lor si, din cand in cand, le mai fac o vizita. Masinile trag pe o ulita in spatele bisericii. Se intra intr-o curte mica in care troneaza o antena parabolica. Insa la ferestrele casutei saracacioase nu se zareste lumina. Electricienii cunosc drumul si merg direct in spatele gospodariei. Unii chiar intra in cele doua incaperi, dar nu gasesc ceea ce cauta. „Sunt consumatori in casa, dar nu este nici un bransament la curent”, confirma unul dintre specialistii E-ON. Se mai intra la doua case din vecinatate. La una, gospodarul aprinde un bec cu lumina chioara, in timp ce un electrician sta cu ochii pe contor sa vada daca functioneaza. „Se invarte, dar incet!”, spune omul. La cealalta casa sunt gasiti mai multi consumatori. Numai ca, aici contorul era blocat. Gospodarul nici nu a indraznit sa scoata un cuvant, sa se disculpe. Stie ca este bun de plata!

Lili Adochitei

S-a prelungit termenul limita pentru vizarea permiselor de arma si a atestatelor de colectionar pana pe 31 martie

La finalul anului trecut in evidentele Inspectoratului de Politie Judetean (IPJ) Bacau figurau 1.522 persoane, care detineau 2.076 arme letale, respectiv sase arme de aparare si paza, 128 arme de tir cu glont si 1.945 arme de vanatoare. Toti detinatorii de arme sunt obligati, prin lege, sa-si vizeze periodic permisul de port arma. aActiunea de viza a fost prelungita pana la 31 martie 2009, a explicat subinspector Narcisa Butnaru, ofiter la IPJ Bacau. Sunt vizate permisele de arma si atestatele de colectionar eliberate, respectiv vizate, in cursul anului 2003, deci cu o vechime de cinci ani.” Titularii permiselor de arma tip A si B au obligatia de a se prezenta la viza permisului de arma in perioada stabilita si in locurile indicate de IPJ Bacau. Pentru aceasta au nevoie de urmatoarele acte: permisele de arma si armele inscrise in acestea, atestatul de colectionar, actul de identitate in original si copie, permisul de vanatoare si carnetul de membru vanator vizat pe anul 2007 (in cazul persoanelor cu drept de port si folosire a armelor de vanatoare), cerere tip care va fi completata si semnata inclusiv pe verso de titularul permisului de arma, o fotografie color (dimensiune 4×5 cm), certificatul medical tip arme, aviz psihologic pentru arme si certificat de cazier judiciar. Pot obtine autorizatie de procurare a armelor letale numai persoanele care implinesc cumulativ urmatoarele conditii: au amplinit varsta de 18 ani, dovedesc necesitatea procurarii armelor, nu au fost condamnate, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de libertate mai mare de 1 an, pentru infractiuni comise cu intentie, nu sunt anvinuite sau inculpate an cauze penale, sunt apte din punct de vedere psihologic si medical si nu sufera de alte afectiuni, care ar putea pune an pericol propria viata sau a altora, daca ar detine sau ar folosi arme si munitii, nu prezinta pericol pentru ordinea publica, au absolvit un curs de instruire teoretica si practica, organizat de o persoana juridica autorizata pentru aceasta activitate, nu au savarsit vreuna dintre contraventiile pentru care legea prevede revocarea dreptului de procurare, detinere sau, dupa caz, port si folosire a armelor, nu au pierdut, anterior, arme letale, din motive imputabile lor.

Roxana Neagu